Page 91 - Drumul_socialismului_1980_11
        P. 91
     OI, 27 NOIEMBRIE 1980                                                                                                                                        Fag. 3
                                                             in şcoli, pregătirea tezelor are acum prioritate absolută
              Concursul nostru
                                                               Cel  mai  lung  trimestru  al   am  aflat  că,  din  cele  cinci   dustrial  nr.  3  Deva.  Ne-am   şi  mai  ales  fă  asiguri  li
                                                             anului   şcolar   a   intrat   în   teze,  au  susţinut-o  pe.  pri  oprit  întâi  la  internatul  de   niştea.  De  ce  ?  Doar  două
  Mîii-                                                                                                            fete.  Pe  holuri  destulă  ani  săli  de  meditaţie,  una  la
  á .                                                        faza  numărătorii  inverse.  în   ma,  la  istorie,  emoţii  mai
  w
  ui 3                                                       '  actualitate  sînt,  în  aceste   mari  avînd  pentru  cele  de   maţie.  Cîteva  fete  în  tre  parter,  alta  la  etajul  doi,
                                                             zile,  emoţiile  tezelor.  Con  la  matematică  şi  fizică.  Un   ninguri  re  întorseseră  de  la   sînt  insuficiente  să  asigure
                                                                                                                                        erau
                                                                                                                                 altele
                                                                                                                   antrenamente,
                                                                                        alt  grup  de  fete  —  Adria
                                                                            recapitulările
  noii       Munca — simbolul viefii                         sultaţiile   şi   deopotrivă   pe   na   Pîrvan,   Carina   Carâ-   în   pauza   dintre   meditaţii,   condiţii  de  pregătire  tutu
                                                                                                                                              ror  elevilor.  De  aceea  cei
                                                                 preocupă
                                                             îi
                                                             profesori  şi  •  pe  elevi,  căci   siniu,  Camelia  Nicola  şi  A,-   în  prima  cameră  de  la  par  care  acum  au  teze  (şi  la
           Puternic   ancoraţi   in   tu-   din   împrejurimile   sale.   tezele   oglindesc   eficienţa   driana  Drăgulescu  —  eleve   ter  am  găsit  opt  eleve  din   fete  şi  anii  terminalii  în
  1 :    multul  muncii  şi  mai  ales  Asta  în  ce  priveşte  carn  muncii   desfăşurate   îm  în  clasă  a  Xl-a  A,  tocmai   clasa  a  IX-a  A.  Se  pregă  vaţă  în  camere.  în  şcoală
  rUor   al   lucrărilor   agricole,   ti-   pania   de   toamnă,   preună.             încheiaseră  o  zi  de  prac  teau  pentru  teza  ,  la  litera  au  la  dispoziţie  două  săli,
   in    nerii  brădeni  au  participat,  Dar  dacă  aruncăm  o  pri-   La  Liceul  „Decebal“  De  tică  productivă.  După  pă              restul  fiind  cabinete  şi  la
  upci                                                                                                             tura  română  de  a  doua  zi.
         în   această   toamnă   tîrzie,   vire   retrospectivă   şl   ne   va,  după  ce  am  aflat  de  rerea  lor  să  înveţi  litera  Maria  Moşie  parcursese  o   boratoare  sau  ocupate  «de
         la   strîngerea   şi   depozita-   referim   la   cei   cîtiva   zeci   spre  măsurile  luate,  în  a-   tura  română  —  la  care  au   bună  parte  din  materie  şi   învăţământul   seral.   Am
         rea   roadelor   anotimpului   de   elevi   de   la   Liceul   in-   ceastă  perioadă,  pentru  bu  dat  deja  teză  —  e  o  delec  spera  să  facă  o  teză  de  no  vrut  să  ştim  dacă.elevii  ca
         ce   încet   îşi   pregăteşte   re-   duslrial   „Avram   Iancu“,   na  pregătire  a  tezelor,  am   tare,  o  recreare.  Dar  econo  ta  9  sau  cel  puţin  de   8.   zaţi  în  cele  două  cămine  se
  mea    tragerea.               şi 25 de tineri utecişti de  vrut  să  vedem  starea  de   mia  politică  ?  Nu  operează   Am   urcat   apoi   la   etajul   pot  pregăti  şi  am  constatat
          Elevii   Liceului   industrial   la   Grupul   şcolar   Gura-   spirit  a  elevilor.  Una  din
  :m<r-  „Avram   Iancu“   Brad   s-au   barza   care   au   plecat   la                cu   noţiuni   abstracte?   „Nu   doi,  unde-în  sala  de  lectu  că,  cei  care  vor  acest  lu
  ştl-                                                       clasele  a  X-a  era  în  pauza   sînt  abstracte  dacă  in  ex  ră  se  organizează  şi  medi  cru,   reuşesc.   O   dovedesc
  F.G.   pus   pe   treabă   ioarte   se-   1   şi   respectiv   15   septem-   premergătoare   tezei   la   li   taţia  al  cărei  aspect  gene  notele bune obţinute.
  tea*   rios  încă  din  15  septem-  brie  la  Canalul  Dunărea-—   teratura  română,  Caiete  de   plicarea  lor  se  folosesc  e-
  Epi-                                                                                  xemple   concrete,   aşa   cum   ral   nu   ne-a   impresionat   Ne-am   bucurat   consta
         brie,   de   cînd   au   recoltat   Marea   Neagră   putem   e-   teze,  o  ultimă  răsfoire  ă
         şi   însilozat   însemnate   can-   puiza   toate   subiectele   ce   notiţelor  şi  eterna  întreba  procedează   tovarăşa   profe  plăcut.  A  apărut  şi  peda  tând  că  tezelor  li  se  acordă
         tităti  de  porumb  şi  sfeclă  au  în  prim  plan  tineretul  1   re  „Ce  ne  dă  la  teză  ?“.   soară  Elena  Bădiţă  la  ore“.   goga   Florica   Adam,   care   atenţia   cuvenită   :   medita
         furajeră   în   cadrul   I.A.S.   Nu!   Pentru   că   ei   partici-   Opiniile,   sau   mai   exact   Atunci   care   din   teze   vă   ne-a   dat   amănunte   despre   ţii   organizate   după   grafic
         Brad.  Fără  a  se  lăsa  mai  pă  şi  la  realizarea  unei   preferinţele   erau   diferite   :   ridică  probleme  ?  „Cele  de   modul  în  care  se  organi  la  liceul  „Decebal“,  posibi
         prejos,   elevii   Grupului   sere   pentru   legume   şi   zar-   unii   optau   pentru   „Testa  matematică  şi  fizică,  pen  zează  timpul  de  studiu  in  litatea  de  a  învăţa  în  ca
         şcolar Gurabarza au des- zavaturi, pe o întindere   mentul“   lui   Arghezi,   alţii   tru   că   aceste   obiecte   ne   dividual  şi  odihnă  al  după-   mere   la   internatele   liceu
  Ra-    lăşurat,   în   cadrul   C.A.P.  de  3  lm,  care  a  fost  de                 preocupă mai mult“.        amiezelor.                 lui  industrial  nr.  3  (aici  mai
  7,00                                                       pentru   poezia   filozofică   a
  ista   Zdrapfi  şi  brigăzii  Crişcior,  pe  acum  acoperită  cu  sti  lui Lucian Blaga.  Era  întuneric  (trecuse  de   Cînd  am  intrat  în  inter  puţin   ne-au   plăcut   aspec
  ,elo-   activităţi   practice   în   va  clă.               în  faţa  uşilor  unui  cabi  ora  18)  cînd  am  intrat,  ne  natul  băieţilor,  aceştia  nă  tele   disciplinare   semnala
  tirî:   loare de 100 000 lei.          Bradul, acest oraş în                                                     văleau  spre  sala  de  mese.   tei.  Dar  şi  mai  mult  ne-a
  ori-                                                       net,  un  grup  de  eleve  din   observaţi  de  cei  de  la  poar
  ;iri  :   Dacă liceenii s-au ocu-  plină transformare, ascun-  clasa a X-a A. De la ele  tă în incinta Liceului in-  Stînd  de  vorbă  cu  Con  bucurat  lipsa  de  emoţii  cu
  fe    pat   de   recoltatul   porum-   de   valori   nebănuile   ale                                            stantin   Deheleanu,   numai   care  vorbeau  elevii  despre
  ric:   bului,   a   sleclci   furajere,   muncii.   Această   muncă                                              de  o  lună  pedagog  la  a-   aceste  evenimente  din  via
  LI,05
  Ute-   elevii de la Şcoala gene- devenită pentru locuitorii                                                      cest  liceu,  am  constatat  că   ţa  lor  şcolară,  dovada  bu
  icră   rQLC^nr.  1  Brad  au  recol  săi   un   simbol,   simbolul                                              şi  la  băieţi  ca  şi  la  fete  e   nei lor pregătiri.
   de    tat   morcovii.   Minunată  vieţii.                                                                       greu  să  supraveghezi  pro
  ica-                              ADRIANA BENEA                                                                                                     VIORICA ROMAN
  °r  ;   reunire   a   braţelor   tine                                                                           gramul unei după-amieze
  clo-   re,  a  elanului  plin  de  vi  elevă
  La  I   goare   adolescentină   a   tu  Liceul „Avram Iancu"
  irers                                   Brad
  16,15   turor tinerilor din Brad,
  an  ;
  sare
  clo-                După nouă ani                              © in cadrul „Săptămânii culturii şi educaţiei socialiste“,
  Stă-                                                         ce  se  desfăşoară  sub  genericul  „Cetate  mîndră-n  sărbă
  icu-                                                         toare", ziua  de  ieri  a  fost dedicată muzicii. Cu acest pri
  tiri;              Au trecut mai bine de lor meseriei, între noi s-a   lej,  la  casa  de  cultură  a  avut  loc  o  trecere  în  revistă  a
  ne  ;            nouă ani ele cînd un grup înfiripat o prietenie sin-
  pa                                                          formaţiilor corale din municipiu.                     Garanţia  şi  durabilitatea
  irii;   de   tineri   ne-am   oprit   la  ceră,   bazată   pe   dragostea
  irea   poarta   întreprinderii   chi  iată  de  muncă,  de  colec  ©  Tot  la  casa  de  cultură,  azi,  la  orele  19,  Teatrul  Ti
  azln   mice  Orăştic.  Eram  absol  tivul   în   care   munceam.   neretului  din  Piatra  Neamţ  va  prezenta  spectacolul  „Pro
  Ru-                                                                                                                artei populare autentice
  dio-   venţi  ai  clasei  a  opta  şi  După   mai   bine   de   şapte   gram  special  L.B.",  iar  la  orele  18,  în  sala  mică  se  va
  tr-o   ne  liotărîsem  să  urmăm  o  ani  de  practicare  a  mese  desfăşura  „Amfiteatrul  artelor",  dedicat  în  această  lună
  uzi-   şcoală   profesională,   să  riei,  copiii  de  altădată  au                                                Garanţia   şi   durabilitatea   rul   comunei,   şi   secretarul
  3 top                                                        „Centenarului Sadoveanu".
         desluşim şi noi tainele u-  devenit muncitori de na                                                      artei  populare  din  zona  O-   adjunct   cu   probleme   de
         nei   meserii.   Putini.   dintre   dejde,   fruntaşi   ai   între-   ®  Mîine,  după-amiază,  va  avea  loc  la  I.P.E.G.,  expu  răştioarei  îşi  au  izvorul  în   pro  -  agendă  în  comitetul
         noi   ne   cunoşteam   atunci,   prinderii.   Punînd   munca   nerea  „Efectele  nocive  ale  poluării.  Politica  partidului  pri  respectul  pe  care  localnicii   comunal  de  partid,  această
           Am   1   ost   bine   primiţi   şi   la   baza   oricărui   lucru,   vind  protejarea  mediului  ambiant",  urmată  de  întrebări,   îl  manifestă  pentru  păstra  prezenţă   înseamnă   pentru
         repartizafi  pe  la  ateliere-  mulţi  dintre  noi  am  reuşit   discuţii şi propuneri.                   rea   nealterată   a   valorilor   toţi ceilalţi imbold. '
         le   întreprinderii.   Ne-am   să   absolvim   liceul   seral,                                            culturale   autentice.   Festi  Generaţia  căreia  îi  apar
  lor-   propus   să   devenim   strun-  dînd   o  şi   mai   mare   caii-   © Spectacole. Mîine, la orele 17 şi 20, orchestra de mu  valul   „Cîntarea   României“
  giul                                                         zică  populară  „Cindrelul“,  a  Filarmonicii  din  Sibiu,  pre               ţine   vătaful   căluşerilor   —
  ?ro-   gări   şi   frezori,   artizani   ai   tute   activităţii   prestate,   zintă  în  sala  „Arta",  spectacolul  „Flori  de  cîntec  româ  a  revoluţionat  şi  aici  viaţa  i  Ion  Munteanu  —  numără
  •a) ;   modelării   metalului.   Şi   Mibai   Văidean,   Petru   Sfî-                                            spirituală   a   aşezărilor   co  virsta  semicentenară.  Ea  se
                                                                  1
  iU) ;   treptat,   treptat,   după   mul-   ru,   Ionel   Şendroi,   Valen  nesc .  Sîmbătă,  29  noiembrie,  orele  18,  la  casa  de  cultu
  iasă                                                         ră, Teatrul Mic din Bucureşti, prezintă piesa „Efectul raze  munei,   aducînd   în   ediţia   uneşte  în  joc  —  pentru  a-1
  nea    ţe   ore   de   teorie   şi   pracli-   tin   Manolescu,   Laurean                                        actuală   a   marii   întreceri,   duce  în  timp  şi  a-i  releva
  cto-   că,  în  care■  deseori  a  tre-  Luca  şi  alţii,  sînt  astăzi   lor gama asupra anemonelor".           odată  cu  evidente  talente,  şi   frumuseţile  —  cu  generaţii
  i  de   buil   să   învingem   greută-   utecişti   şi   comunişti,   oa-   ©  i.C.S.A.P.  Deva  a  organizat,  ieri,  în  unităţile  sale,   genuri  noi  de  formaţii  ar
  bby                                                                                                                                         de   copii   şi   adolescenţi.
  ie) ;  (ile   lipsei   de   experienţă,   meni   care   s-au   realizat   un  schimb  de  experienţă  cu  întreprinderea  similară  din   tistice  alcătuite  pe  structu  Pentru   Ion   Munteanu   cei
         rî   ne   învingem   temerile,   deja   în   viaţă.   De-i   întrebi,   Oradea.                   >       ra  unor  străvechi  obiceiuri   42  de  ani  dăruiţi  jocului
  a)  ;   om   reuşit   să   ne   însuşim   toţi   îţi  vor   răspunde   că
  itan   meseria   aleasă.   Am   fost   la   baza   realizărilor   lor   a   •  Prin hărnicie şi bună gospodărire, constructorii din   folclorice.  Şi  dacă  în  eta  căluşeresc  şi  35  conducerii
  •\N:                                                         cadrul  Şantierului  I  al  T.C.H.,  au  reuşit  să  construiască   pele  anterioare  ale  festiva  acestuia  nu  înseamnă,  nici
  Lu-    ajutaţi de către oameni cu sla/ j/  /,j munca. O mun-                                                     lului  comuna  Ox'ăştioara  de   pe  departe  oboseală,  ci  do
                                 s
  bră    experienţă,   de   specialişti                        din  investiţii  proprii  un  bloc  cu  40  de  apartamente,  ce  va   Sus  s-a  remarcat  prin  ge
  :a  :   ca   muncitorii   Vasile   Iio-   că  demnă  şi  cinstită  care   fl pus la dispoziţia constructorilor la sfârşitul acestei luni.   rinţa  de  a  da  continuitate
  PE-                            i-a   format   ca   oameni   şi                                                   neraţiile  de  căluşari  şi  e-   unui  neasemuit  obicei  fol
  ului   morodeanu,   Nicolae   Bol-                              •  Sîmbătă,  ia  complexul  „Astoria",  va  avea  loc  expo  chipele  de  fluieraşi,  în  fa  cloric  local,  de  a-i  valori
  SA:    dor,  Ilie  Spineanu  şi  mais  cetăţeni.                                                                za  de  masă  a  ediţiei  a  IlI-a
  ito-                                                         ziţia  judeţeană  de  artă  culinară,  la  închiderea  „Lunii                  fica   tezaurul.   Diplomele,
  mtă    trul Dumitru Domnaru.                                 preparatelor culinare"                              ea  s-a  înscris  cu  o  suită   care   relevă   participarea
  e)  ;        Odată cu trecerea tim  TRAIAN NISTORESC,                                                           de  formaţii  şi  genuri  :  de
   ro-       pului, cu desluşirea taine-  muncitor, I.C. Orăştie                                                   la  rapsozi  populari  la  gru  mei'ituoasă   la   nenumărate
  Ibul                                                                                 GHEORGHE GOSTIAN                                       întâlniri  de  gen  din  ţară,
  Mi-                                                                                                              puri  vocale,  de  la  căluşeri   titlul   de   laureat   pe   care
  Lma                                                                                                              la  fluieraşi  şi  băciţe,  obi
  Pa-                                                                                                              ceiuri  folclorice,  solişti  in  formaţia   de   căluşeri   din
  că                                                                                                                                         satele   comunei   Orăştioara.
  m              Pe fondul unei stări      buneşti.  O  cursă  către  camera  cu                                  strumentişti   sau   jocuri   ale   de  Sus  îl  deţine  în  întrece-
  aşa                                       gratii pentru şase ani de aici înainte.  în loc să se îndrepte         grupurilor de vătafi.
  iru               de ebrietate                                                                                    Satul  Costeşti  —  aşezare   rea   „Cîntărix   României“
  ri  ;                                                                         Constantin  Oegar  avea  de  ispăşit                         (   sînt  garanţii  ale  durabilită
   pe                                                Cu mina în bani                                               cu  nici  o  sută  de  case  —  e   ţii  şi  perpetuării  unuia  din
  N  :      Cazul lui loan Lupu din Oţelu Ro                                 prin  muncă  corecţională  o  pedeapsă   prezent  în  festival  cu  grup
  ÎUl-    şu,  trimis  în  judecată  de  Judecătoria                          de  un  an,  la  care  îl  condamnase   vocal  şi  rapsozi  populari,  e-   cele  mai  îndrăgite  obiceiuri
   (11    Hunedoara  pentru  ucidere'  din  culpă   Tot cu ocazia procesului public de   Judecătoria  din  Arad.  La  lucru  pen             populax-e ale locului.
  ita-                                                                                                             chipă  de  fluieraşi,  căluşeri
  ob*-    a mai fost amintit în ziarul nostru la   care  aminteam  a  fost  judecată  şi   tru  a-şi  ispăşi  pedeapsa  nu  s-a  pre  cu  patru  generaţii  şi  alte   Acum,   la   actualele   faze
  a)  ;   „Buletinul  rutier".  Rezumăm,  pentru   Terezia Szailak din Lupeni ; judecată   zentat  insă,  socotind  probabil  că   jocuri  locale.  Ai  zice,  vă-   ale   întrecexii,   fluieraşii   se
  >rbi                                      şi  condamnată  la  2  ani  şi  şase  luni                                                        vor  întâlni  cu  băciţele  în
          cei ce nu-l cunosc, cazul acesta tipic                              executarea  pedepsei  prin  muncă  e   zîndu-i,  că  tot  satul  e  pe
          pentru  lipsa  de  responsabilitate  a  u-   închisoare.            doar o glumă a justiţiei.            scenă.  Grupul  vocal  —  re  formaţii   folclorice   inedite,
          nor  presupuşi  „aşi"  ai  volanului,  in                             Invitat într-ş> zi de un om de bună   marcabil   prin   autenticita  vătafii   căluşerilor   din   sa
          ziua  de  28  septembrie  a  consumat                               credinţă  la  restaurant  (pînă  unde   tea  pieselor  incluse  în  re  tele  Orăştioarei  de  Sus  vor
          împreună  cu  trei  „prieteni"  o  canti                           merge naivitatea omenească ?), după   pertoriu  şi  a  costumaţiei  —   evolua  în  grupul  de  dansa
          tate  apreciabilă  de  alcool.  Au  plecat   FAPTE DII IUTĂ         ce  a  băut  şi  a  mîncat  cu  acel  om,                       tori,  iar  rapsodul  ..popular
   26     spre  Haţeg  cu  maşina,  I.L.  fiind  sub                          pe  banii  acestuia,  s-a  oferit  să-l   suita  de  căluşeri  —-  de  la   Mihăilă  Vulsan  îşi  va  eta
                                                                                                                   copii  din  ciclul  primar  la
          influenţa alcoolului. La hanoi Bucu                                conducă  pînă  acasă.  în  casa  scării,   vârstnici  ajunşi  îm  toamna   la  talentul  şi  ca  solist  al
   18.    ra a mai consumat 250 ml coniac. în                                 tîlharul  nu  s-a  sfiit  să-l  „palmeze"   vieţii  —  sînt,  fără  îndoia  mai   multor   instrumente
   41,    jurul orei 19, în vădită stare de ebrie  Este  o  clientă  mai  veche  a  puşcă  portmoneul  cu  5250  iei  din  buzuna  lă,  şi  rodul  intei'esului  şi   muzicale   populare   şi   ca
          tate  s-a  urcat  la  volan  şi  a  plecat   riilor,  condamnată  de  mai  multe  ori   rul  de  la  spate  dl  pantalonilor,  pre  dragostei   cu   care   dascălii   dansator  —  ca  să  subli
                                            pentru furt. La 44 de ani n-avea nici
          spre Oţelu Roşu, Ireparabilul s-a pro  o  ocupaţie.  Crezînd  că  în  Haţeg  nu   cum  şi  ceasul  de  pe  mină.  încă  o   din  sat  —  familia  Şerban,   niem   cele   mai   relevante
          dus la Toteşti, unde a lovit, mortal o                              dată  s-a  adeverit  o  veche  zicală  :   tată  şi  fiică  —  se  ocupă  de   noutăţi   aduse   în   festival
   a      fetiţă  care  circula  reglementar  pe   o  va  cunoaşte  nimeni,  a  intrat  cu   „pe  cine  nu-l  laşi  să  moară,  nu  te   ridicarea   nivelului   interpre  (pentru   că   aici   formaţiile
          şosea.  Unde  .au  fost „prietenii“ cînd   îndrăzneala şi neruşinarea hoţului de   iasă să trăieşti".    tativ   al   fiecărui   membru   artistice   s-au   îmbogăţit   şi
   sí     e!  se  îndopa  cu  alcool,  deşi  ştia  că   meserie  în  gospodăria  lui  A.C.  A   Cu  banii  furaţi  astfel,  şi-a  conti  al  acestora,  de  alegerea  u-   cu  un  grup  folk,  echipe  de
          trebuie  să  se  întoarcă  la  domiciliu  ?   descuiat  uşa  cu  o  cheie  falsă  şi  a   nuat  viaţa  aventuroasă  şi  parazitară
   tra                                                                                                             nui  repertoriu  relevant  prin   teatx'u  şi  brigăzi  artistice).
   me     Unde  au  fost  în  momentul  cînd  el   început  să  cotrobăie  prin  casă.  Pe   dispărînd din Hunedoara. Cînd a re  originalitate.  Cu  toţii,  —  interpreţi  şi  in
   i/a-   a  plecat  de  acasă  cu  maşina  sub   cînd  se  pregătea  să-l  „uşureze"  de   apărut,  instanţa  era  convinsă  că  nu
   int                                      9000  iei  şi  de  haine  in  valoare  de   are  faţă  de  cine  să  manifeste  cle  La  Costeşti,  la  Bucium,   structori   se   străduiesc   să
   tul    Influenţa-¿băuturii ? Nu erau nicăieri.                                                                  la  Orăştioara  de  Sus  oa  dea  muncii  coinune  calita
   iSt.   Pentru  că  indivizii  care  au  urcat  a-   3  640  lei,  proprietarul  a  surprins-o.   menţă.  Acum,  Oegar  Constantin  a   menii  au  transformat  jocul   te.  Numai  prin  calitate  arta
    fi    lături de el în maşină în această sta  „N-am furat eu" — se disculpa hoa  dispărut  pentru  doi  ani  într-un  loc   căluşeresc   într-o   sărbătoa  populară  autentică  de  la  O-
   má     re  nu  pot  fi  socotiţi  prieteni.  Ei  nu   ţa.  „Am  venit  împreună  cu  o priete  unde  are  prilej  să  reflecteze  la  op  re  a  inimii,  pe  care  o  tră  răştioara  de  Sus  va  avea
   a$á    s-au  aflat  alături  de  el  pe  banca  a-   nă  cu  care  am  fost  la  închisoare.  Ea   ţiunea  pentru  viaţă  cinstită,  bazată   iesc   în   bucuria   izbânzilor   garanţia   durabilităţii   ei   în
          cuzaţilor  în  procesul  judecat  în  pu  a  vrut  să  fure  şi  a  fugit".  Pusă  în   pe muncă şi respect faţă de semeni.        timp,   numai   prin   calitate
   le:                                      faţa  probelor  fără  putinţă  de  tăga                               muncii,  fiecare  acolo  unde
   Tai    blic,  la  Haţeg,  zilele trecute.  Rămă                                                               ,  îşi  are  rostul.  Şi  dacă  pe   îşi  va  etala  rosturile  educa-;
   re    sese  fără  prieteni  aşa  cum  de  fapt   dă,  s-a  dovedit  că  prietena  aceea  -   Rubrică realizată cu sprijinul   scînele   concursurilor,   prin  tive  în  viaţa  snirituală  a
   ma'    a fost în tot timpul acelei curse ne  era pură născocire.             Procuraturii locale Hunedoara     tre   interpreţi   se   află   şi   aşezărilor.
                                                                                                                   dascălii satelor, şi prima            LUCIA LIC1U





