Page 82 - Drumul_socialismului_1977_10
        P. 82
     DRUMUL SOCIALISMULUI NJ
       Pag. 2
       Contractarea  bazei  tehnico-materiale                                            Omagiu apărătorilor patriei                                                     r  D-ALE I
                                                                                          La   25   octombrie   poporul   naţională   armată   antifas  mata   îmbină   în   mod   ar-*   Trenul-
         şi a producţiei trebuie urgentată                                              nostru   sărbătoreşte   Socia    cistă   şi   antiimperialistă.   din   monios   pregătirea   pentru   doura
                                                                                                             Ziua
                                                                                                                                                                     de
                                                                                                                                                           misiunii
                                                                                                                   august 1944.
                                                                                                                                              îndeplinirea
                                                                                                                                                                          culă cu
                                                                                                 Republicii
                                                                                        Armatei
                                                                                                               7
                                                                                        ■liste   România.   în   această   După   victoria   insurecţiei   bază   —   apărarea,   împreu  uşi fără
         Judeţul   Hunedoara   are,   contractele   de   materii   pri  de  plan  pe  acest  an.  Nu   zi,  cu  3,3  de  ani  în  urmă,   şi   eliberarea   Întregului   te  nă   cu   întregul   popor,   a   s.taloţia i
       precum   se   ştie,   o   mare   me   şi   materiale   cu   între  înseamnă   însă   că   trebuie   după   încleştări   grele   şi   ritoriu   român,   credincioa  cuceririlor   revoluţionare,   a   pur şi s
       pondere   în   economia   na  prinderile   din   judeţ,   pri  neglijată   pregătirea   pro  pline  de  sacrificii  c,u  duş  să   cauzei   drepte   a   'luptei   independenţei   şi   suverani  tă". tren
       ţională.   întreprinderi   pur-   vind   cantităţile  cu  care  se   ducţiei   anului   viitor.   Tre  manul'   fascist,   trupele   ro  antifasciste,   armata   româ  tăţii  patriei  •—  cu  partici  această
       ternice,   care   realizează   aprovizionează   prin   baza   buie   accelerate   preocupă  mâne,   luptînd   alături   de   nă   a   continuat,   alături   de   parea   la   munca   pentru   re-1 folos
       un  mare  volum  de  produ  noastră.   In   urma   specifi  rile   pentru   asigurarea,   din   trupele   sovietice,   au   elibe  armata sovietică, operaţii-  realizarea   obiectivelor   dez  e de f
       se   necesare   economiei   ţăr’   caţiilor   de   materii   prime,   acest   an,   de   către   fiecare   rat   întregul   teritoriu   al   voltării   economico-sociale   rind, mă
                                                                                        ţării.
                                                                                                                                              a  ţării.  In  actualul  cincinal
       rii  —  metal,  cărbune,  mi  materiale,   energie   şi   com  unitate   economică   a   unor   Armata   Republicii   Socia                                     potriva
                                                                                                                                                          armata
                                                                                                                                               1978—1980,
                                                                                                                                                                 ia
       nereuri,   materiale   de   bustibili   necesare   în   noul   stocuri   asortate   de   mate  liste  România  este  continua  25 octombrie—   •te   activă  la  construirea   par-   trug miji
                                                                                                                                                                     u-
       construcţii,   maşini   şi   uti  an,  primite  de  la  întreprin  rii   prime   şi   materiale   cel                                                             port în
       laje   miniere   şi   siderurgice   deri   în   lunile   din   urmă,   puţin   la   nivelul   sarcinilor   toarea   demnă   a   măreţe  nor   importante   obiective   doilea rî
                                                                                                                                                              sînt
                                                                                                                                                                   cana
       etc.  —  consumă,  la  rîndul   noi   am   introdus   datele   în   din   primele   două   luni   ale   lor  fapte  de  patriotism  să  economice   cum   —   Marea   ducere o
                                                                                                                                                    Dunărea
                                                                                                                                              lul
                                                                                                            nostru
                                                                                                    poporul
       lor,   apreciabile   cantităţi   calculator   şi   am   întocmit   anului viitor. .  vârşite  lupta  de   pentru   libertatea   Ziua Armatei  'Neagră,   marele   combinat   re norme
                                                                                        în
       de  materii  prime  şi  mate  anexele   la   contracte,   pe   De   asemenea,   se   impu  şi   independenţa   patriei.   Ea         metalurgic   de   la   Călăraşi,   (V. Bârc
       riale.   Hotărîtoare   pentru   care   le-am   expediat   uni  ne   acţionat   mai   energic   •   duce   mai   departe   dragos     şantierul   naval   Mangalia,   dent).
       bunul   mers   al   producţiei   tăţilor   economice   spre   a-   pentru   contractarea   .   pro  tea   nemărginită   faţă   de   le   militare   pe   teritoriile   lucrări   de   irigaţii   pe   circa
        acestor   întreprinderi   este   naliză.   Le-am   reprimit   cu   ducţiei   din   1978.   Doar   glia   străbună,   virtuţile   mi  Ungariei   şi   Cehoslovaciei,   350  de  mii  de  hectare  şi   O SĂI
        aprovizionarea tehrţico-ma-  unele observaţii şi com-  I.R.-E.  Deva,  I.  M.  Barza,
                                                             I.E.C.   Deva,   I.M.   Hune  litare ale înaintaşilor.  pînă   la   terminarea   victo  altele.   Devotamentul   ne  N
                                                             doara,   C.M.V.J.   au   .con  „Istoria   armatei   noastre   rioasă  a  războiului  în  Eu  mărginit   al   armatei   faţă
                                                                                                                                                         popor
                 A c u r r e ,  n u  m a i  t î r z i u î    tractată   pînă   acum   pro  —   subliniază   tovarăşul   ropa.  Acest   drum  de   lup  de   patrie,   spiritul   şi  său  partid,   Unitate
                                                                                                               —
                                                                                        NICOLAE
                                                                                                  CEAUŞESCU
                                                                                                                                               dîrzenia,
                                                                                                                    tă  a  fost  jalonat  de  jertfe
                                                                                                                                                                     de
                                                              ducţia  anului  viitor  în  pro  este   legată   nemijlocit   de   le  celor  aproape  170  OflO   sacrificiu   au   ieşit   cu   pu  19,  din
                                                                                                                                                                           fierului C
                                                              cente  de  90  şi  100  la  sută,
                  PREGĂTIREA TEMEINICĂ                       în   timp   ce   I.U.M.   Petro  întreaga   istorie   şi   luptă   a   de   militari   români   care   tere  în  evidenţă  şi  în  ca  a  fost  s
                                                                                                                                        pen
                     A PLANULUI PE 1978                      şani,   „Marmura"   Simeria,   poporului   român   împotriva   şi-au   vărsat   sîngele  victoriei   drul   acţiunii   desfăşurate   neglijată
                                                                                                                          dobîndirea
                                                                                                                                                                   urmă
                                                                                                                                                       înlăturarea
                                                                                                                                               pentru
                                                                                                   străine,
                                                                                                                    tru
                                                                                        dominaţiei
                                                                                                            pentru
                                                              „Vîscoza"   Lupeni,   Ţesăto                                                                                maşina  <
                                                             ria   de   mătase   Deva,   Fa  apărarea   independenţei,   împotriva   fascismului.   Po  rilor   provocate   de   catastro  duse lac
                                                             brica   de   încălţăminte   Hu  formarea   statului   naţional   porul   român   cinsteşte   veş  falul   cutremur   din   martie
        terială   ritmici,   în   structu  pletări,   după   care   am   în  nedoara,   I.M.C.   Deva   nu   unitar   şi   apărarea   suvera  nic  memoria  fiilor  săi  că  ■1977.
        ra   sortimentală   necesară.   tocmit   contractele,   pe   care   au  contractat  decît  o  par  nităţii naţionale".  zuţi  în  lupta  pentru  liber  La'   sărbătorirea   ei,   ar
        Aceasta   presupune   ca   în   le-am   înmînat   deja,   perso  te   din   producţie.   Există   Conducând   mişcarea   de.   tatea.   şi   independenţa   pa  mata   vine   cu   sufletul  plin
        fiecare   unitate   economică   nal,   reprezentanţilor   fiecă  şi  unităţi  care  nu  au  con  rezistenţă   antifascistă,   mi-   triei,   pentru   victoria   asu  de   izbânzi   şi   de   lumină;.
        să  se  acţioneze  intens,  din   rui   colectiv   de   muncă.   în   tractat   încă   nimic   din   litînd   pentru   unirea   tutu  pra •fascismului.  De  ziua  ei,  răspunzând  dra  l  derii  de
                                                                                                                                                                         )  laptelui
        timp,   în   perspectiva   sarci  continuare,   noi   ne   ocupăm   producţia anului 1978.  ror   forţelor   patriotice   şi   In   amplul   proces   revo  gostei  şi  încrederii  cu  ca
        nilor  ce  revin  fiecărui  co  de   perfectarea   acestor   Iată,   deci,   necesităţi   ce   democratice   naţionale   îm  luţionar   desfăşurat   după   ne   o   înconjoară   poporul,   \  vremea  c
        lectiv  de  muncă.  Este  vor  contracte   cu   furnizorii   de   trebuie   să   preocupe   în   potriva   dictaturii   militare   23  August  1044,  în  marile   întreaga   naţiune   socialistă,   \ dus lapt<
        ba,   adică,   despre   pregăti  materii   prime   şi   materia  ma-i   mare   măsură   organi  fasciste,   Partidul.   Comu  bătălii   sociale   pentru   cu  armata   îşi   reafirmă   hotă-   t  ta  te,  f
        rea   temeinică,   în   fiecare   le.                 zaţiile   de   partid,   consiliile   nist   Român   a   întărit,   în   cerirea   puterii   politice,   rirea   de   a   sluji   neabătut   produse
        an,   de   către   toate   unită  Şă   acceptăm   această   si  oamenilor   muncii   şi   com  acelaşi   timp,   legăturile   şi   pentru   înfăptuirea   măreţe  interesele   poporului   ro  )  ridicat  a
        ţile   economice,   a   condiţii  tuaţie  ca  bună,  dar  cu  sub  partimentele   de   speciali  colaborarea   cu   forţele   mi  lor   obiective   ale   revolu  mân,   politica   marxist-leni-   i sîmbătă,
                                                                                                           generali
                                                                                                       cu
        lor   de   desfăşurare   optimă   linierea   că   cealaltă   parte   tate   din   respectivele   uni  litare,   inclusiv   comandamen  ţiei   şi   construcţiei   socia  nistă,   internă   şi   externă,   /  a.c.,  ma
                                                                                                  din
                                                                                            ofiţeri
                                                                                         şi
        a   activităţii   din   anul   ur  a   contractelor,   pe   care   u-   tăţi   economice,   îneît   nici   tele   superioare.   în   aceste   liste,   armata   noastră   a   pe   care   o   promovează   cu   )  ria  şi-a..
                                                                                                                                               consecvenţă
                                                                                                                                                                      şi
                                                                                                                                                            partidul
        mător.   Acum,   cu   numai   n'ităţile   economice   le   în  o   problemă   a   planului   pe            participat   activ   la   toate                      i  consumai
        două  luni  şi  ceva  înaintea   cheie   direct   cu   furnizorii   anul   19.78   să   nu   rămînă   condiţii   interne   şi   interna  marile   realizări   ale   popo  guvernul   patriei   noastre   ! provizion-
                                                                                                                                               socialiste.
        încheierii   anului   economie   de  materii  prime  şi  mate  nesoluţionată.   ţionale   prielnice,   Partidul   rului român.                                   1 menta ra
                                                                                                                                                 Col. C-TIN PINTILESCU
        1977,   această   acţiune   de   riale,  nu  este  asigurată  de-   DUMITRU GHEONEA  Comunist   Român'   a   orga  Integrîndu-se   în   efortul   Centrul militar judeţean  |  mult  o
                                                                                         nizat şi condus insurecţia
        finalizare   a   perfectării   cît  în  foarţe  mică  măsură-                                               general   al   poporului,   ar                       l  neglijenţi
        contractelor   economice   tre  Aceasta   denotă   o   slabă                                                                                                     ’ grea).
        buie   accelerată.   Cu   atît   preocupare   a   comparti  (Urmare din pag. 1)  —  s-a subliniat in adunări  de  clasă,  350  locuri  in  creşe   anului  1948  va  fi  realizată
        mai  mult,  /  cu  cit  unităţi   mentelor   de   aprovizionare                  —  joacă  un  rol  important  în   şi  grădiniţe,  o  modernă  casă   în  1980  în  numai  oîteva  zile.   I ANU
        economice      reprezentative   şi  a  conducătorilor  de  în                   economia  judeţului  şi  a  ţă  de  cultură,  o  nouă  centrală   Pînă  in  1980  se  vor  construi
        ale  judeţului  au  în  această   treprinderi,   pen-tni   ca   circumscripţia  -pr.  22,  Hor-   rii.  Sarcinile  de  pian  la  pro  telefonică   automată,   spaţii   încă  1  500  noi  apartamente,
        privinţă   o   situaţie   necores  apoi   graba   să-i   conducă   vat  Traian,  maistru  la  cen-   ducţia   globală   pe   primii   comerciale   şi   de   prestaţii-   locuri  în  cămine  de  nefamd-   i   Du mi ni
                                                               traJa  termică  şi  Mihai  Du
        punzătoare.   Aşa   sînt   C.S.   la   evaluări   insuficient   mitru,   maistru   la   cocşeria   doi   ani   ai   cincinalului   au   servicii,   s-au   executat   im  lişti,  locuri  în  creşe  şi  gră  ! prinzului,
                                                                                                      cu
                                                                                              depăşite
                                                                                                          peste
                                                                                                                62
                                                                                          fost
        Hunedoara,   I.   V.   Călan,   fundamentate,   nerealiste,   I.V.  Călan.  Ad Aărţle  electo  milioane  lei  şi  s-au  livrat  în   portante   lucrări   edilitar-gos  diniţe,   numeroase   unităţi   1  din  Pădi
                                                                           u
                                                                                                                                               comerciale,
                                                                                                                    podăreşti,  Au  fost  dezbătute
                                                                                                                                                                     de
                                                                                                                                                              prestări
                                                                                                                                                         de
        f.M.C.  Bîrcea,  I.M.M.R.  Si-   cu  urmări  directe  în  apro  rale  au  evidenţiat  —  Sin  lu  pluş  economiei  naţionale  22  gostpodăreşte,  în  spiritul  u  servicii,   de   asistenţă   medi  ^  va)  prog
        meria,   I.F.A.   „Vîscoza"   vizionarea   defectuoasă   în   mina   Apelului   Frontului  U-                                          cală  a  populaţiei.  Desfacerile   i  în  toi,  în
        Lupeni,   Ţesătoria   de   mă  unele   perioade   de   timp   nităţii  Socialiste  —  rezulta                                        de  mărfuri  vor  creşte  de  la   1  (a  mici
        tase  Deva,  Fabrica  de  în                          tele  obţinute  pe  linia  tra  agendâ electorală s agendă electorala.         90  milioane  în  1975  la  150   )  anunţurili
        călţăminte   Hunedoara   şi   sau   în   acumularea   unor   ducerii   în   viaţă   a   politicii                                      milioane   în   1980.   Numărul   l  zut  un  b
         altele.                   stocuri  inutile  în  cursul  a-   partidului  de  dezvoltare  ar                                          personalului   muncitoresc   va   tă  albas
                                                               monioasă,  echilibrată  şi  mul
          Majoritatea   întreprinde  nului.  Aşa.  se  şi  face  că   tilaterală   a   tuturor   localită  mii  tone  fontă,  6  000  tone   nei  înalte  responsabilităţi  ci  spori  cu  peste  5  000.  A-   )  4  ani,  c
                                                                                                                                                       au
                                                                                                                                                                   hotă-
        rilor   din   judeţ   se   aprovi  11   unităţi   economice   din   ţilor  urbane  şi  rurale,  preo  piese  turnate  din  fontă,  10   vice,  sarcinile  actuale  şi  de   dunările  unanimă  exprimat  cetăţeni  l  numele  1
                                                                                                                                               rîrea
                                                                                                                                                             a
        zionează   cu   materii   prime   judeţ,  între  care  I.C.S.  Hu  cupările  actuale  şi  de  per  mii   tone   produse   cărbunoa-   viitor.  Ca  urmare  a  inves  lor   de   a-şi   da   votul   lor   7 gat să-1
        şi   materiale   atît   prin   nedoara,   „Murmura*   Si-   spectivă,   sarcinile   mari   şi   s.e  ş.a.  Pe  noua  platformă   tiţiilor  pentru  construcţia  de   candidaţilor  F.U.S.,  de  a  nu   1  N-a  veni
        B.J.A.T.M.  Deva,  cît  şi  di  meria,   I.U.M.   Petroşani,   de  răspundere  ce  revin  de  siderurgică   a   oraşului   s-au   noi   capacităţi   siderurgice,   precupeţi  nici  un  efort  pen  (  cuşor,  au
        rect  de  la  furnizori  (în  cea   înregistrează   în   acest   an   putaţilor   ş i   cetăţenilor   in   realizat   lucrări   de   investiţii   volumul   fondurilor   fixe   va   tru   înfăptuirea   neabătută   a   i mămici :
                                                                        :
        mai mare parte).           stocuri   exagerate   de   ma  dezvoltarea   producţiei   in  în  valoare  de  500  milioane   spori  de  5  ori  în  1980  faţă   politicii   partidului,   a   Pro  1  jutaţi  să
          —  La  această  oră  -—  ne   teriale.               dustriale   şi   agricole,   con  lei.   Au   foşţ   construite   si   de   1975,   producţia   globală   gramului   adoptat   de   Con  ţ  oestei  fe
                                                               strucţia  de  locuinţe,  asigura
                                                                                                                    industrială  va  creşte  cu  3,6
        spunea    recent   tovarăşul   Sigur,   există   încă   pro  rea  unor  condiţii  de  muncă   date   în   folosinţă   220   miliarde  lei,  producţia  mar  gresul  al  Xl-lea  de  făurire   i  tr-una,  c
                                                                                                                                               a  societăţii  socialiste  multi
        Dumitru   Petcu,   directorul   bleme   în   unele   întreprin  şi  de  viaţă  tot  mai  bune  tu  apartamente,   300   locuri   fă  ou  3,1  miliarde  lei,  iar   lateral dezvoltate,  '  sfert  d
        B.J.A.T.M.  Deva  —  noi  a-   deri   referitoare   la   îndepli  turor  oamenilor,  muncii  din   în   cămine   pentru   nefa-   productivitatea  muncii  se  va   \  unde  am
        vem încheiate sută la sută  nirea integrală a sarcinilor  Călan. Oraşul, locuitorii săi  milişti, o şcoală cu 16 săli  dubla. Producţia Căiamului    N. BADIU    l  venit  ni
                                                                                                                                                                         i  cheamă
                                                                                                                                                                         )  întrebăm.
                                                                                                                                                                         I  doi  ani
                  Duminică, pe ogoare s-o lucrat intens pentru                               RÂMI                                                                        i  ta  s-a
                                                                                              - - .
                                                                                                                                                                          1 nu-i".
                                                                                             'Mmm                                                                        ^  „Mămica
                                                                                                                   ..-■11:1111 iii                                  %    i  trecut
                     finalizarea insămintăriior si recoltatului                                                                                                          ţ  Morar  şi
                                                                                                                                                                          I  două  f>
                                                                                                                                                                          1  —  şi-au
                                                                                                                                                                           rea  aştej
            Bilanţul  activităţii  desfăşurate  duminică  pe  ogoarele   lajele,   autocamioanele   şi
          judeţului nostru se concretizează in :               remorcile   s-au   folosit   la                                                                            \  uituc,  „h
                                                                                                                                                                          1 tem sta.
            •  Stringerea  şi  înmagazinarea  recoltei  de  porumb  de   eliberatul   terenului   iar                                                                     ^ tiţă la
          pe mai mult de 240 ha                               mecanizatorii,   între   care-i                                                                             ) în mici
                                                               amintim   pe   Costică   Trip,
            ®  Eliberarea  terenului  şi  efectuarea  arăturilor  pe  a-   Lazăr  Tămăşoi  şi  Ion  Mla-                                                                  i ap. 3. A
          proape 450 de hectare                                din  au  arat,  discuit  şi  în                                                                           1 tăi să o
            ©  însămîntarea  cu  grîu  a  peste  400  ha  în  C.A.P.  şi   sămânţat.                                                                                      1 facă „o
          I.A.S.
            9 Livrarea la fondul de stat a peste 350 tone porumb  Merită   consemnat   şi                                                                                    IM A
                                                               faptul   că   duminică   la
            ®  La  acţiunile  organizate  au  participat  mai  mult  de   C.A.P.   Ostrov   s-au   însă                                                                    DEVA
          4  500  ţărani  cooperatori  şi  mecanizatori,  aproape  1  600   mânţat   cu   grîu   ultimele
          elevi  şi  studenţi  şi  peste  400  de  muncitori  din  între  hectare.   Brigadierul   Costi                                                                   Zilnic,
          prinderi                                                                                                                                                         pe  traşi
                                                               că   Brăila,   împreună   cu                                                                                nedoara
                                                               mecanizatorii   Ion   Iosivoni,   Cantităţi sporite de produ se din roadele aecstei toamne şi afluenţă mare de cumpă
          Puternic   însufleţiţi   de   laru,   Gavrilă   Mare,   Olim                     rători Ia standurile şi expoziţiile cu vinzarc.       Foto: VIRGIL ONOIU       cărcate
         Apelul   Frontului   Unităţii   piu   Felea,   Dumitru   Oră-   Cornel   Niculescu,   Dumitru                                                                      asemeni
         Socialiste,   ţăranii   coopera  şan,   Vasile   Ursu,   Aurel   Bogdan  şi  alţii,  au  asigu                                                  6 6              losesc
         tori,   mecanizatorii,   toţi   lo  David   şi   Dumitru   Creţu,   rat   finalizarea   în   bune            Sărbătorirea „Zilei recoi                           (   în  drun
         cuitorii   satelor   hunedore-   care  au  arat,  discuit,  însă  condiţii   a   însămînţărilor                                                                   şcoală.
         ne   şi-au   concentrat   efortu  mânţat   şi   tăvălugii   o   în  de   toamnă.   Cornel   Lăpă-                                                               I multe ri
         rile  pentru  a  încheia  grab  semnată   suprafaţă   la   dătoiîi,   preşedintele   C.A.P.,                     in judeţul Hunedoara                            I trîni, p«
         nic   însămînţările   şi   recol  C.A.P.   Spini,   Turdaş   şi   ne-a   făcut   precizarea   că                                                                  ferinzi,
         tatul   culturilor   tîrzii   de   Pricaz.            acum   eforturile   sînt   con  (Urmare din pag. 1)  fara   clubului   „Constructo                         scauneli
                                                                                    po
         toamnă.                     Cu  forţe  sporite  s-a  lu  centrate   la  de   recoltatul  ultimele          rul"   din   Deva,   urmată   de   lectron  5“  de  la  I.E.C.  Min  fereau
                                                                                                                                                                    vesele
                                                                                                                                                          momentele
                                                                                                                                                     nici
                                                                                                                                                tia",
                                                                            pe
                                                               rumbului
          In   cooperativele   agricole   crat  şi  pe  ogoarele  C.A.P.   40 de hectare.  duse,  care  au  fost  mult  a-   cea  a  Clubului  din  Simeria,   ale  lui  Cristian  Avram  din   fe. Unii
         din   comuna   Turdaş,   s-a   Rapoltu   Mare.   Inginerul   La   C.A.P.   Toteşti   meca  preciate.       ca,  apoi,  dansul  generaţiilor   Deva,  nici  orchestra  de  a-   se sine
         lucrat  cu  spor  la  semăna  şef,   Cornel   Tărăpoancă,                        O   atmosferă   sărbătorească   de  căluşari  de  la  Geoagiu  şi   cordeoane,   grupul   vocal   şi   . locui or
         tul   griului,   recoltatul   po  are   numai   cuvinte   de   nizatorii   au   amplificat   rea  a  dominat  şi  in  municipiile   fecioreasca   de   la   Geoagiu   dansatorii  mici  de  la  Casa   l re ar |
                                                                                                                in
                                                                                          Hunedoara
                                                                                                    şi
                                                                                                       Petroşani,
                                                                                                                             aducă
                                                                                                                                       preajma
                                                                                                                     Băi
         rumbului,   eliberarea   şi   laudă   la   adresa   combine-   lizările   la   însămîuţări   la   oraşele  şi  in  toate  comunele   scenei  să   sute   de   în  spectatori.   pionierilor din Deva.  I sau bur
         pregătirea   terenului.   La   rilor   Victor   Bolea   şi   Ni-   peste 240 ha.  judeţului   nostru,   unde   s-au   Taraful  şi  soliştii  Casei  de   In  pădurea  Bejan  cintecul,   1 dreptul
         C.A.P.   Turdaş   semănatul   colae   Gligor,   a   şoferilor   O   masivă   concentrare   organizai   manifestări   de  cultură  din  Călan,  de  la  Li  jocul  şi  voia  bună  au  dat  glas   ţ se fac
                                                                                                                                                                     pînă
                                                                                                                                                          pămîniului
                                                                                                                                                rodniciei
         s-a   încheiat.   Pentru   a   Ion   Branea   şi'   Ion   Mure-   de  forţe  la  recoltări  şi  se  dicate   cinstirii  muncii  rod  ceul   pedagogic   din   Deva,   seara  tîrziu.   Aceeaşi  bucu  1 pe or
         grăbi   stringerea   producţiei   şan,   care   duminică   au   a-   mănat   s-a   făcut,   de   ase  nice  desfăşurate  de  lucrăto  căminele   culturale   Vaţa   de   rie  au  trăit-o  locuitorii  mul  > dorm.
                                                                                          rii ogoarelor.
         de  porumb  la  C.A.P.  Spini,   sigurat   recoltarea   şi   livra  menea,   la  C.A.P.  din   co         Jos,  Cristur  şi  Şoimuş  au  o-   tor  sale.  La  Ohaba  de  sub   ) punem
         duminică   combinerii   Ion   rea  a  32  tone  porumb  la   munele   Geoagiu,   Romos,   Pe   scenele  -A- amenajate   în   ferit   adevărate   suite   ale   Piatră  au  susţinut  spectaco  ex periei
                                                               Hărău,  Vaţa  de  Jos,  Zam,
                                                                                                                                       întregite
                                                                                                                     cintecului
                                                                                                                              popular,
                                                                                                                                                le  formaţiile  artistice  ale  că
         Dobra   şi   Ilie   Dănilă   au   baza  de  recepţie.  De  ase  Băcia,   Sîntămăria-Orlea,   aer   liber,   bucuria   roadelor   de  jocurile  pădureneşti  de  la   minului   cultural   Sălaşu   de   Deva  -
         lucrat  de  zor  ‘  la  recoltat.   menea,   mecanizatorul   Con  Bretea   Română   şi   altele,   bogate  ale  acestei  toamne  a   Lăpugiu  de  Sus,  cel  local  .de   Sus,  la  Lunca  Cernii  şi  la   !pildă.  î
        Secretarul   comitetului   co  stantin   Rusu   a   însămânţat   unde   s-au   apropiat   de   fi  fost  redată  prin  cintece  şi   la  Cristur,  de  obiceiurile  de   Negoiu  grupuri  vocale,  bri  l  nu  vor
         munal   de   partid,   Liviu   griul pe ultimele hectare.  nalizare   lucrările   respecti  •jocuri,  aduse  cu  talent  de   nuntă  din  Pane  (Dobra)  şi   găzi   artistice,   formaţii   de   I  jos  pini
         Cranciova,   a   ţinut   să-i   e-   Acţiunile s-au desfăşu  ve-,  De  asemenea,  în  toate   artiştii   amatori.   In   decorul   „Cununa“   din   Căzăneşti   dansuri  şi  solişti  de  muzică   1  şi-au  c
         videnţieze   şi   pe   mecaniza-   rat pe uh front larg şi ia   întreprinderile   agricole   de   arămiu  al  Pădurii  Bejan  din   (Vaţa).  N-a  lipsit  nici  mu  populară   au   înfrumuseţat,   \ scăunel
             NicoJae Nasta, Ion O       . C.A.P. Boşorod, unde ate  stat s-a lucrat din plin.  Deva  cintecul  a  început  de   zica  tînără  a  formaţiei  folk   cu  cintecul  şi  jocul,  sărbă  t (G- Ign
                                                                                          dimineaţă. L-a deschis fan
                                                                                                                     din Călan, a orchestrei „E-
                                                                                                                                                toarea „Zilei recoltei".





