Page 86 - Drumul_socialismului_1977_10

J
Pag. 2 DRUMUL SOCIAL,ISMULUI NR. 6214

cadran economic ■
din t'xperisnţa, organizaţiilor'd© partid r~
y£y;.H-
SAC(
ZBURAT'
eforturi
lor,
Necesităţile
economiei
na­
Pe agenda de lucru ţionale de cocs metalurgic piimentar, în acest cincinal, pentru fac îmbunătăţirea susţinute Conştiinţa datoriei îl carac­ 4 ... nu e o i
terizează pe fiecare membru
producţia, industrială a ţării
calită­
sint cu fiecare zi mai mari, cu. 100—130 miliarde lei — ţii cărbunelui — îndeosebi al colectivului nostru, din / tru locatarii t
ceea ce ridică sarcini majo­ ne angajează deopotrivă şi încadrarea în procentul de rîndul căruia i-aş cita, de j din cartierul
re în faţa cocsarilor hunedo- pe noi, cocsarii hunedoreni. •cenuşă şi de umiditate ad­ data aceasta, pentru pasiu­
îmbunătăţirea organizării şi reni, a tuturor siderurgişti- Sintem conştienţi că mai a- mis — şi pentru livrarea lui că, pe mecanicii de şarjare 4 va). Ea apare
nea şi dăruirea lor în mun­
i lasă întuneric
termenele
la
lor. în consecinţă, colectivul
vem unele greutăţi şi nea­
stabilite
către
uzinei cocsochimice din ca­ junsuri in muncă, dar şi po­ uzina noastră. De asemenea, Aurel Bucur, Dumitru Bă­ 1 a nu fi văzut
drul Combinatului siderur­ sibilităţi materiale şi umane ne conjugăm continuu stră­ lan, Emil Ghenea, Gheorghe ^ danşării" zbe
întărirea disciplinei in muncă gic Hunedoara se află anga­ insuficient valorificate. Ne daniile cu ale furnaliştilor, Onose, pe încălzitorii şefi i tru că sacoşa
Gheorghe Călugăru şi Daniel
jat cu toate forţele, cu în­
1 aripi, nici mo
treaga sa capacitate crea­ Grefenstein, pe Ion Gapşq- y tă cu resturi i
Aşa cum nc indică secre­ tru a fi ajutaţi să înţeleagă toare, în acţiunea de sporire şi Petru Vasilică — pregă­ t îşi face apari
tarul general al partidului, că de munca fiecăruia, de a producţiei de cocs meta­ cocs mai mult şi mai bun titori de şarje. ' tajelejisuperio
tovarăşul Nicolae Ceauşescu, modul cum îşi face fiecare lurgic, îndeosebi pe baza u- Succesele noastre, puter­
odată cu trecerea la progra­ datoria depinde realizarea tilizării cărbunilor din Va­ din cărbune de Valea Jiului nica mobilizare la acţiune a \ rilor 3 şi 4. (
colectivului de cocsari con­
mul de lucru de 6 ore tre­ planului şi a unor cîştiguri lea Jiului. Eforturile noas­ stă în forţa organizaţiilor 4 na verde, pe
tre vizează, însă, în princi­
buie să acordăm o atenţie, sporite. pal, nu numai utilizarea hu­ noastre de partid, în exem­ : amenajată, în
maximă problemelor organi­ Pentru a imprima acestei plul înaintat, permanent, al I lor ce se rei
zării şi întăririi disciplinei acţiuni un pronunţat carac­ ilei cocsificabile de la Lu- comuniştilor. Munca dinami­ 4 mai tîrziu,
ci,
Dricarii,
peni,
Bărbăteni
/
în muncă. Noi ştim că de ter combativ, fermitate, bi­ cu precădere, folosirea în Reţetele de cocsificare — că de la om la om, propa­ . conţinutul ei,
fapt organizarea şi discipli­ roul organizaţiei de bază a reţetă a cărbunilor slab ganda vizuală concretă, ga­ 1 ne, apoi, ca
na simt condiţii esenţiale hotărât ca în primul rind să cocsificabili şi energetici de zetele de perete şi satirice, ^ preajma bloc
ale îndeplinirii sarcinilor dc fie puşi în discuţie acei la celelalte întreprinderi mi­ celelalte forme ale muncii
plan şi a angajamentelor. dintre membrii de partid, niere din Valea Jiului. în a- în perfecţionare continuă de partid sint ancorate pu­ i ca autorilor i
In ultima vreme am luat puţini la număr, care se a- cest sens, specialişti din ca­ ternici în problematica majo­ 1 nea îndeletni'
unele măsuri privind redis­ bat de la disciplină. Aşa drul combinatului nostru şi ră a producţiei, militează ^ roşească ofc
am procedat cu minerii Du­
tribuirea oamenilor din re­ mitru Enea şi Alexandru de la institutul de cercetare consecvent, exigent şi res­ ţ la apariţia a
gie la lucrările de bază şi de specialitate şi-au conju­ ponsabil pentru eficienţă in ’ duri, iar prai
îmbunătăţirea aprovizionării Roczig, care nu respectau gat preocupările creatoare, mindrim că şi în acest an deoarece de calitatea cocsu­ întreaga activităte economi­ \ ceteze. (L. Ld
locurilor de muncă. De a- tehnologiile de lucru sau identifică noi posibilităţi şi — continuînd tradiţia anilor lui pe care-1 fabricăm noi că a. uzinei.
semenea, recent am consti­ •absentau de la şut. In a- soluţii dc folosire in reţetă anteriori — colectivul de depinde' bunul mers al fur­ Datoria noastră de onoare | BEREtrCRf
tuit în sector, în apropierea celaşi mod procedează or­ a unor cantităţi mai mari de cocsari a muncit bine, rea- nalelor, calitatea fontei, în — deviză a tuturor mem­
locurilor de muncă, două ganizaţiile de sindicat şi cărbune indigen inferior şi lizînd peste sarcinile de ultima instanţă — calitatea brilor colectivului — este de
magazii, una pentru piese U.T.C. cu cei care nu sînt energetic. Rezultatele de pî- plan la zi mai mult de 22 000 metalului produs la Hune­ a da cocs mai mult şi mai \ Ziarul noi
âe schimb, alta pentru scule membri de partid. Minerii nă acum sint bune. Procen­ tone de cocs metalurgic. Şi, doara. Avem mereu în aten­ bun din cărbune de Valea 4 semnalat moc
miniere. Paralel, toate ca­ harnici, dăruiţi preocupării tul e în creştere vizibilă, aceasta, în condiţiile opririi ţie creşterea rezistenţei me­ Jiului. în această direcţfe •' in caţe se (
drele tehnico-inginereşti au pentru îndeplinirea sarcini­ continuă. în reparaţie capitală a bate­ canice a cocsului şi, în a- acţionăm cu hotărâre şi fer­ 1 li^; berei I
fost repartizate pe locurile lor de plan — iar aceştia Acţionăm consecvent, pe celaşi timp. diminuarea con­ mitate pe toate planurile. i măsuri nu s-
de muncă cu responsabilita­ reprezintă covârşitoarea ma­ multiple planuri. în spiritul riei nr. 4 de cocsificare şi a sumurilor de cărbune,, de e- Iar rezultatele sint cu fie­ ^ dovadă, dum
tea de a da o mină de aju­ joritate în colectiv — nu sarcinilor puse în faţa eco­ obţinerii unor însemnate e- nergie electrică, de diverse care zi mai bune. Şi, cu i plăcintăria di
îngăduie oa mândria şi dem­
tor substanţială în soluţio­ nomiei naţionale de către conomii materiale. Rezulta­ materiale. sprijinul minerilor şi prepa­
narea problemelor legate de nitatea lor să fie pătate de Congresul al Xl-lea, perso­ tele bune nu ne pot, lotuşi, Subliniez priceperea şi ratorilor din Valea Jiului,
producţie. asemenea aote. De aceea, nal de secretarul general al automulţumi. Colectivul nos­ hărnicia cocsarilor noştri, vor fi tot mai bune. se m
recent au fost scoşi din rân­
Se ’ ştie însă că îndeplini­ durile colectivului Constan­ partidului, tovarăşul Nicolae tru poate mai mult. Şi vom hotărîrea lor fermă, unani­
rea sarcinilor dc plan este tin Munteanu, Ilie Popeseu Ceauşescu, vizînd îmbunătă­ munci mai mult, mai bine, mă, de a-şi onora exemplar Ing. CORNEL GHERGHEL
strîns legată de modul în şi. Lucaci Alexandru. Aceas­ ţirea sub toate aspectele a mai economic. sarcinile de plan — o parte şeful secţiei cocsificare
care lucrează oamenii, de ta este o dovadă grăitoare a activităţii economice. De a- In activitatea noastră zil­ din sarcinile mari, multiple, din cadrul i matograful „
spiritul de ordine şi disci­ creşterii răspunderii colecti­ semenea, sarcina trasată re­ nică colaborăm fructuos cu pe. care combinatul de la uzinei cocsochimice — I Deva, din tre
plină în care se respectă vului pentru soarta planului. cent de conducerea partidu­ furnizorii de cărbune din Hunedoara le are în angre­ ^ pârâte de i
programul de lucru şi teh^. Paralel cu asemenea preo­ lui nostru — de a creşte su- Valea Jiului, care, la rîndul najul economiei naţionale. C.S. Hunedoara ^ tor, nici una
nologiile stabilite. In pre­ cupări, organizaţia noastră fi băută, toc
zent colectivul nostru Se a- de partid se străduieşte să i zite, capsele
flă în creştere numerică ridice la un nivel corespun­
prin venirea la mină a noi zător şi munca de educaţie Creşterea suplimentară ’ tă — sărind
oameni, stimulaţi de măsu­ socialistă a minerilor, de- \ cea mai rr
rile luate de conducerea terminind un climat de î între sticle, i
partidului cu privire la îm­ muncă serioasă, plină de a productivităţii muncii ? astfel de cc
bunătăţirea condiţiilor de dăruire. 1 devine periei
muncă şi viaţă ale mineri­ Trebuie să subliniem că 4 sănătatea oc
lor. Această creştere — ne­ eforturile organizaţiilor dc (Urmare din pag. 1) tăţii muncii : utilizarea la / ganele în dr
cesară pentru sporirea pro­ bază, ale tuturor comuniş­ randament maxim a capa­ I tate să ia m
ducţiei dc cărbune — este tilor, nu au rămas fără re­ cităţilor de producţie, me­ ^ impun. (N. I
însoţită însă şi de unele fe­ zultate. Este suficient să viitor productivitatea mun­ canizarea unor operaţii
nomene cu care ne confrun­ spunem că în prezent se cii va trebui să sporească cu volum mare de lucru,
tăm. Avem aici în vedere înregistrează cel mult 2—3 cu peste 23 la sută, mai ) NU Dl
greutăţile privind încadrarea absenţe nemotivate pe lună cu seamă prin creşterea îmbunătăţirea structurii
unora în disciplina de mun­ intr-o brigadă. Colectivul substanţială a producţiei sortimentale la lingotiere
că. tendinţa de creştere a simte în bine toate acestea. întreprinderii şi prin ra­ şi cilindri pentru laminoa­ l ■ .
'absenţelor nemotivate, a nu­ Dacă cu luni în urmă sec­ ţionalizarea forţei de mun­ re, utilizarea mai bună a i Cum ieşi
mărului de învoiri şi „îmbol­ torul înregistra rămineri în cuptoarelor de tratament l nul gării dir
năviri". Cunoseînd acest fe­ urmă, astăzi ne depăşim că pe întregul flux pro­ termic şi recoacere, extin­ ^ mergi de-a
nomen, biroul organizaţiei sarcinile de plan. ductiv. Pînă în prezent, derea acordului global cu l ferate spre
de bază a pus în dezbatere comisiile de lucru pe linia 10 la sută faţă de 1977, ' plăcuta surp
posibilitatea frânării lui. La Ing. C-TIN VERDES studierii căilor de creştere ) tîfneşti tot f
dezbatere au participat toţi CONSTANTIN CHIŢOIU a productivităţii muncii au folosirea ♦ mai raţională a i verse din
şefii de brigăzi, oare au şi secretari adjuncţi găsit soluţii pentru o lucrătorilor de la întreţi­ j mult sau mo
sugerat soluţia, anume ca I.V. CATRAN —■ secţia turnă torie I. Atelierul montaj radia­ nere şi reparaţii, dirijarea 1 riorate, morrr
toţi cei caro manifestă acte în biroul organizaţiei toare calorifer.. Muncitorul Du^nitru Onescu verifică cu mul­ creştere de 6 la sută, cifră lor spre locuri direct pro­
de indisciplină să fie puşi de bază din sectorul V / tă atenţie corpurile de radia toare care sînt • sub presiune. care urmează să fie îm­ ductive, creşterea indice­ ţ mai nou sai
în discuţia colectivului, pen­ al minei Lonea Foto : V. ONOIU bunătăţită în continuare lui de utilizare a fondului / precum şi s
pînă la atingerea nivelului de timp la 97 la sută, în­ i foLşitoare s
planificat. Aş vrea să tărirea ordinii şi discipli­ Lto'a.e. Ce fe
precizez că ne bizuim în a- nei muncitoreşti. i dări are ac
ceastă direcţie pe comu­ J — se tot inti
De pe fundamentul so­
nişti, pe muncitorii cu bo­ lid al împlinirilor din a- \ re trec prin
gată experienţă, pe tehni­ cest an, siderurgiştii Că- (j (T. Nicolae).
cienii şi specialiştii noştri.
I Nicolae Pilly, Ion Crăciu- lanului vor aborda eu în­ \ ...Şl CITI
credere,
cu
ambiţii
noi
La întrebările Poşta rubr Ecouri nescu, Coloman Furman, viitorul an. Puterea şi ca­ ţ ALE ZILE
Leontin Mateşoi, Gavrilă
noastră
dumneavoastră, la semnalele Budiu, Ioan Nemeş, Mihai pacitatea hotărîrea de mun­ ) înainte dc
că,
colectivului
Aladar Gonibo.ş — Bră- este cazul dumneavoastră Demidov, Iulian Drăghici, de a înfăptui sarcinile tra­ \ hala oţelăr
organele vizate nişca. Reconstituirea ve­ — dar au o vechime de Florea Ciobanu — sînt sate de Programul supli­ 4 nr. 2, te op
chimii în muncă cu mar­ cel puţin 15 ani, li se a- critice doar cîţiva dintre promo­ / unei gazete
răspund tori se face — conform cordă o pensie, la împli­ torii statornici ai noului mentar de dezvoltare eco­ 1 a cărei firmi
prevederilor ""Codului mun­ nirea vîrstei de 62 ani, • Am verificat cele în muncă, pentru creşterea nomică pe perioada 1978— ^ tul zilei". Bi
IMPOZITUL PE VENIT LA cii şi a Decretului 92/1976 bărbaţii, şi 57 ani, femeile, semnalate în nota „D-ale necontenită a productivită­ 1980 sînt garanţii că vom l nă iniţiativa
ceea
ce
reuşi
să
realizăm
MESERIAŞII PARTICULARI — prin indicarea a cel proporţional cu numărul frizerilor" din nr. 6185 al ţii la toate punctele de lu­ ne-am propus. I fiinţa. Dar
puţin două persoane dintre anilor lucraţi. Acestea sînt ziarului şi ele sînt adevă­ cru. De asemenea, aş sub­ j sim ? Cîteva
Administraţia financiară cele care dovedesc cu acte prevederile art. 13 din Le­ rate — ni se răspunde de linia că acţionăm pentru t cupate din «
a judeţului precizează — că au lucrat în aceeaşi pe­ gea 3/1977. Pentru calcu­ către Uniunea judeţeană a găsirea de noi soluţii pe Convorbire realizată de ' ticol vechi'
în legătură cu întrebările rioadă în unitate cu dum- larea pensiei, adresaţi-vă cooperativelor , meşteşugă­ linia creşterii productivi­ GH. I. NEGREA ^ problema. M
tovarăşului Ioan Munteanu neavpastră. Or, perioada oficiului de pensii. reşti. în legătură cu cele l că pe şanti
din Călău — gă impozita- la care vă referiţi, nepu- Nicolae Marton — Lun­ semnalate — se arată în ' zi de zi,
' rea se face anual, în func­ tînd fi dovedită cu cel pu­ ca. Trecînd la apariţia zil­ continuare în răspuns — Cu prilejul „Zilei armatei" ţ schimb, o si
ţie de venit, şi nicidecum ţin doi martori, nu poate nică, ziarul nostru publică, s-a dispus, sancţionarea 4 „fapte ale 2
avindu-se în vedere vîr- fi luată în considerare. Ca în fiecare sîmbătă, progra­ frizerilor Rovinaru Petru, / merită locul
sta meseriaşului respectiv. atare, Oficiul de pensii nu mul T.V. pentru săptămâ­ cu „avertisment" şi Ion Solemnitatea depunerii de coroane 1 (Gh. I. Negi
Dumneavoastră impozitul are nici o vină. Obligaţia na următoare, iar în fie­ Tomescu, cu „mustrare".
v-a fost fixat, ca dealtfel de a face dovada vechimii care zi programul de ra­ • întreprinderea jude­ şi jerbe de fiori
tuturor meseriaşilor parti­ în muncă o are cel care dio şi t.v. pentru ziua ţeană de gospodărie co­ | NICI
culari. potrivit cu instruc­ solicită întocmirea dosaru­ respectivă. munală şi locativă infor­ Cu prilejul sărbătoririi Zi­ România şi Imnul de Stat al | NICI ÎN
ţiunile Ministerului Finan­ lui de pensionare. Elena Florescu — Deva. mează — în legătură cu lei Armatei Republicii Socia­ U.R.S.S. în acordurile so­
ţelor nr. 150'2/1974 Consi­ Potrivit legislaţiei în vi­ semnalul critic din ziarul liste România, ieri diminea­ lemne ale Imnului Eroilor ^ in cartieru
liul popular al oraşului N.M. — Valea Sîngior- goare, beneficiar de aloca­ nostru nr.. 6169 — că în ţa a avut loc la Deva so­ şi Marşului funebru, la mo­ i Deva, lingă
Călan a aplicat în mod co­ giului. Prevederile art. 88 ţie de stat este soţul, indi­ urma situaţiei create de lemnitatea depunerii de co­ numentele ostaşilor români * „Izvorul ves«
rect prevederile legale în din Legea 3/1977 se apli­ ferent dacă copilui din fa­ starea necorespunzăţoare a roane şi jerbe de flori la şi sovietici au fost depuse Ţ cîteva luni
vigoare. că, pînă la 31 decembrie milie este sau nu înfiat drumului, s-a luat măsura cimitirele ostaşilor români şi coroane de flori din partea l chioşc al „A
a.c., tuturor pensionarilor sau recunoscut de acesta. de deviere a traseului au­ sovietici căzuţi eroic pentru comitetelor judeţean şi mu­ / tia, care vini
eliberarea ţării de sub do­
partid,
IN CE CONDIŢII STAGIUL care erau încadraţi în Aşadar, măsura luată de tobuzului 8 pe str. Băl- minaţia fascistă. nicipal de judeţean şi consiliilor V pă multe di
populare
muni­
MILITAR CONSTITUIE muncă la data intrării, ei conducerea întreprinderii cescu. La solemnitate au luat cipal, consiliilor judeţean şi i a fost „Iu-
„ VECHIME ÎN MUNCA în vigoare. Toţi sînt retri­ unde munciţi este legală. parte membri ai birourilor municipal ale sindicatelor, 1 prinderea d
buiţi în mod legal, potri­ I zarea Iaptei
Constituie vechime în vit cu cantitatea şi calita­ Andrei Alexandru — SOLICITĂRI comitetelor judeţean şi mu­ comitetelor judeţean şi mu­ \ folosit pentr
muncă — aşa cum preve­ tea muncii pe care o pres­ Gh'elar. E.M. Ghelar v-a nicipal de partid, ai comi­ nicipal ale U.T.C.. Centrului i îngheţatei. \
executive
judeţean.
ale
tetelor
militar
Inspectora­
consi­
de art. 20 din Legea tează într-un sector sau calculat în mod legal şi SOLUŢIONATE liilor populare judeţean şi tului judeţean de interne, I a fost cald,
3/1977 — şi timpul în ca­ altul de activitate. corect drepturile de aloca­ • în legătură cu propu­ municipal, activişti de partid I.M.C. Bircea, I.E.G. Mintia, ţ trecere,- dar
re o persoană şi-a între­ ţie ce vi se cuveneau pen­ nerile cuprinse în scrisoa­ şi de stat, reprezentanţi ai Centralei minereurilor Deva,
rupt activitatea pentru a Pavel Florian — Ani- tru copii în perioada la rea tovarăşului Ioan Ciur, organizaţiilor de masă şi ob­ Direcţiei judeţene de poştă i tembrie stă
> mai vinde n
îndeplini serviciul militar noasa. Oficiul de pensii care vă referiţi, potrivit domiciliat în Petroşani, şteşti, conducători de între­ şi telecomunicaţii. Un grup \ îngheţată.
în termen. Având în vede­ Deva v-a trimis dosarul retribuţiei avute atunci. conducerea O.J.T. Deva ne prinderi şi instituţii, ofiţeri, de pionieri şi şoimi, ai pa­ 1 trec prin f<
re cazurile eînd unii to­ de pensie la oficiul din Alexandru Dumitru — face cunoscut că a luat formaţiuni ale, gărzilor pa­ triei au depus jerbe dc flori. ) închis, locuit
varăşi ău întrerupt activi­ Petroşani în data. de TI Deva. Au fost luate mă­ măsuri corespunzătoare. triotice şi de pregătire a ti­ In încheierea solemnităţii, 1 du şi cartiei
tatea înainte de încorpora­ octombrie a.c. suri, prin organele de mi­ Astfel, lenjeria de pat se neretului pentru apărarea asistenta a primit defilarea
re, cu una sau mai multe Gheorghe Negrean — liţie, de sancţionare a con­ va schimba săptămânal, iar patriei, numeroşi oameni ai gărzii de onoare, constituită i întreabă,
muncii din municipiul Deva,
luni. stagiul militar nu Hunedoara. Persoanelor ca­ ducătorului auto St. H. la cantină s-au diversificat pionieri şi şoimi ai. patriei. din militari, membri ai găr­ ! dreptate :
1 Cojocaru).
mai constituie vechime în re nu au vechime integra­ pentru conturbarea liniş- meniurile şi se servesc şi A fost intonat Imnul . dc zilor patriotice şi formaţiuni
tineretului
de
a
pregătire
muncă. lă în muncă — aşa cum tei publice. prăjituri. Stat al Republicii Socialiste centru apărarea patriei.