Page 78 - Drumul_socialismului_1977_10

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 6212 £

După discuţiile
individuale cu comunişfii CE SE
CU BA
U2
Ziua Ritmul susţinut cere efort susţinut
Concluzii preţioase pentru recoltei \ Banul, s<
cu o viteze
Circulînd d(
altub^ banei
sectorului
viitoarea activitate a biroului (Urmare din pag. 1) tru Colectivul fost întotdeauna tivă. De pildă, acum avem am dezbătut-o în plenare ale ^ uzează. Soc
nos­
comitetului de partid, în a-
asigurate
n-a
pregătirile
pentru
cum au fost destinate dez­ fruntaş pe mina Aninoasa, un orizont întreg, ceea ce dunările generale ale în orga­ 1 cineva prim
nizaţiilor
bază,
cele
de
înseamnă 6 abataje, din ca­
dar tot atit de bine putem
J bancnotă d-
voltării şi modernizării spune că de la începutul re 5 frontale, pentru o pe­ de sindicat şi dş U.T.C..
Recent, biroul organiza­ Angliei, au adus îmbunătă­ Discutînd cu oamenii, le \ mare, schirr
ţiei de bază „permanenţi ţiri substanţiale la siste­ sectarului zootehnic, pomi- cincinalului actual noi n-am rioadă de circa 4 ani. Cînd supunem atenţiei probleme­ i pârâturi înt
fost codaşi. Vreau să afirm
ştii că eşti. asigurat pentru
de zi“, de la secţia I fur­ mul de insuflare a păcurii culturii şi legumiculturii, că de ani de zile lucrăm în­ viitor-, altfel lucrezi, capeţi le majore ale sectorului şi / stat, o
nale a C. S. Hunedoara a în furnale, la instalaţia de dotării agriculturii cu mij­ tr-un ritm relativ constant, siguranţă. căutăm împreună soluţiile. ) valoare m
încheiat discuţiile indivi­ oxigen şi la spărgătorul loace mecanizate. îndepli­ depăşindu-ne cu regularitate In această consultare am i şi licită, ac
pentru
Militând
duale cu toţi comuniştii, de crustă de la staţia de nirea obiectivelor stabilite sarcinile'de plan, că nu a- primit multe propuneri pe i are nici <
practică deosebit de utilă, granulare. de Comitetul judeţean de vem scăderi mari. DATORIA care le-am transpus în via­ 1 doar pe ac
ţă ; uneori o idee nu vine
de
Organizaţia
folosită de cîţiva ani. Ac­ Aşa cum în producţie se partid privind consolida­ partid apreciază noastră fiind DE ONOARE formulată de-a gata, cuprin­ ţ fi refuzat o
ca
ţiunea am încheiat-o pu- dovedesc fruntaşi, mulţi rea economico-organizato- valoros acest mers, in el A MINERILOR — zătoare, cu detalii, dar omul i zatâ, râma:
nînd în dezbaterea unei comunişti manifestă o ma­ rică a unităţilor agricole, existînd stabilitate, calm, si­ vine cu ea pentru că simte I ţie. Este
adunări generale cîteva ximă grijă pentru ca în guranţă, pas normal, cum se CĂRBUNE că trebuie să se facă ceva ^ circuitul ei
concluzii ce se desprind activitatea de partid, în a- conducerile C.A.P. s-au spune. Considerăm că mer­ CÎT MAI MULT într-o direcţie sau alta. Da­ i rupâ într-o
îndeaproape
de
din desfăşurarea ei. dunări, la învăţămîntul preocupat producţiei marfă, sul ritmic se poate menţi­ PATRIEI ! că ea se repetă însă, în­ I tului, spre
%
reflectat
trebuie
seamnă
sporirea
că
efort
într-adevăr, ce învăţă­ politico-ideologic, în mun­ de creşterea suplimentară ne numai prlntr-un expe­ cu maximă atenţie. Aşa s-a ţ ia bancă,
constant.
Din
ritmic,
minte a desprins biroul ca de la om la orrt să fie a veniturilor băneşti şi de rienţa proprie ştim că e mai întîmplat cu ideca întăririi i încercat la
pentru activitatea sa vii­ buni, activi, la înălţimea reducerea cheltuielilor ma­ uşor să menţii un mers nor­ Linia de front însă nu răspunderii şi autorităţii şe­ de alimenti
toare ? exigenţelor actuale. Amin­ teriale. In majoritatea u- mal, cu sarcinile îndeplinite este un scop în sine, dar filor de brigăzi în consoli­ ) din Hunedo
tim aici pe tovarăşii Tra- zi de zi, decît să ai urcuşuri mai ales este -strîns legată darea disciplinei. Pentru a l o consumaţ
Organizaţia de bază, în nităţilor se înfăptuiesc cu de oamenii care realizează ne edifica mai bine am or­ 1 notă de ac
şi coborîşuri mari. Cînd se
ansamblu, alături de ce­ ian Sîrbu, Dumitru Fuga- succes prevederile progra­ scapă ritmul din mină este planul, care dau cărbunele ganizat o consultare cu toţi ) tâ ca rest li
Savu,
Di-
Constantin
ru,
lelalte organizaţii de bază moş Ernest, Gheorghe melor de redresare eCono- foarte greu să-l refaci şi îl ţării. Şi, de fapt, aici se re­ şefii de brigăzi, în caro am ţ comerţ ci
ale secţiei îşi manifestă Lupşa, Nicolae Bădiţă şi mico-financiară. refaci cu eforturi mult mai găseşte totul. Comitetul de stabilit ca nici o învoire să i fost refuzai
mai bine rolul de condu­ mulţi alţii. Concomitent cu eforturi­ mari, cu cheltuieli materia­ partid, organizaţiile noastre nu se acorde fără copsimţă- I „Nu ni-l p
cător al colectivului. Aşa le depuse pentru strînge- le, băneşti şi psihice nebă­ de bază acţionează astfel în­ mîntul şefului de brigadă. ţ riţa centra
se explică în măsură hotă­ Există şi alte fapte care rea fără pierderi a • recol­ nuite. cît oamenii să lucreze con­ El este cel care cunoaşte i spus. Şi de
râtoare faptul că de la în­ atestă activitatea susţinu­ tei acestei toamne, sub Pe ce căi menţinem noi a- ştiincios, disciplinat şi să-şi mai . bine oamenii. Aceasta / meşte ? (Th
s-a statornicit ca practică şi
îndeplinească tot timpul sar­
ceputul anului, colectivul tă a comuniştilor, contri­ conducerea organizaţiilor cest ritm ? întîi, printr-o muncă cinile de plan. în scurtă vreme s-a redus
Mai
secţiei I furnale a dat pe­ buţia lor sporită la solu­ de partid şi a comanda­ de perspectivă. Ne asigurăm Problematica disciplinei, considerabil numărul învoiri­ 1
ste plan mai bine de ţionarea problemelor cu mentelor locale pentru a- din vreme linie de front ac­ sub multiplele sale aspecte, lor.
Lucrăm cu atenţie şi cu
21000 tone de fontă, faţă care ne confruntăm. gricultură, lucrătorii ogoa­ noii veniţi la mină. Pe a- s
de 10 000 tone cit fusese Biroul organizaţiei de relor şi-au înzecit efortu­
angajamentul iniţial, . îm­ bază desprinde însă învă­ rile în vederea pregătirii ceştia îi încadrăm in brigăzi, \
bunătăţit la 15 000 tone ţăminte şi din unele lip­ unor baze trainice recoltei iar şefii acestora au. datoria ţ SLALOM PR
să se ocupe îndeaproape de
după cutremurul din mar­ suri şi neajunsuri. Con­ celui de-al treilea an al calificarea şi stabilizarea lor.
tie. în acelaşi interval statăm, de pildă, că mai actualului cincinal, pre­ Comitetul de partid ţine, A trecut i
s-au realizat economii la există încă unii membri cum şi pentru asigurarea în acelaşi timp, ca minerii ^1 nâ de cînd
preţul de cost în valoare de partid care desfăşoară unor condiţii cît mai bune să cunoască în permanenţă i folosinţă nc
de 12 milioane lei. o activitate politică slabă. de îngrijire şi hrănire a realizările în tone sau în Şcolii gene
metri cubi precum şi câşti­
în aceste rezultate se a Unii, printre care Petru animalelor pe perioada de 1 a Liceului c
r gurile obţinute. In acest
flă încorporate direct sau Bolonduţ, Simion Radu, stabulaţie. scop, din 5 In 5 zile ţinem ( Deva şi în
indirect şi eforturile lăcă­ Gheorghe Odină, Zamfir Stă în firea comunişti­ operative cu ei, în care sînt i de învâţâmî
tuşilor şi electricienilor Farcaş, Alexandru Lupu, lor însă, aşa cum a sub­ informaţi aşupra acestor lu­ 1 tier — mor
care formează organizaţia Vitaioş Mihai, Valentin liniat secretarul general al cruri. Prin propaganda vi­ ţ mint, gropi
noastră de bază. Spre sa r Puica, Traian Rotea, nu partidului la consfătuiri­ zuală facem zilnic, dar mai I ce depâşc
tisfacţia întregii organiza­ iau cuvîntul în adunările le de la C.C. al P.C.R. sumar, acelaşi lucru. grămezi de
ţii, majoritatea covîrşitoa- generale şi participă slab din septembrie a.c., să nu Astfel ne străduim să ţ jere de la
mereu
centrul
menţinem
re a comuniştilor, dînd do­ la dezbaterea problemelor se declare mulţumiţi cu atenţiei colectivului în proble­ t propiere şi >
vadă de înglte calităţi po- în cadrul învăţământului ceea ce au realizat, să e- mele producţiei, ale îndepli­ : de duiciur
litico-morale şi profesio­ politico-ideologic. Biroul valueze critic toate rezer­ nirii sarcinilor. ţ ce funcţione
nale, de deplină angajare şi-a propus să stea de vor­ vele de creştere a produc­ O tură fruntaşă de la camera de comandă a termo- i babil iă pri
în muncă, se află în pri­ bă mai des cu asemenea ţiei Şi eficienţei economi­ ceptrajei Paroşpni : inginerul Ion Bîrnoată, dispecer, îm­ NICOLAE CEAPA / 600 de elev
mele rînduri ale luptei tovarăşi, ajutîndu-i, prin ce. Pentru a îndeplini în preună cu şefii de tură Kova ri Ifranpişp şi Gheorghe Ne- secreiar al comitetului ) nic, slalom
pentru îndeplinirea şi de­ încredinţarea de sarcini, condiţii ireproşabile pre­ stian — urmărind aparatelp dp m.ăsurŞ. şi pQjjtrql. Foto : ŞTEFAN NEMECSEK de partid din sectorul 4 ^ şi moloz nu
păşirea sarcinilor de plan precum şi prin alte forme, vederile programelor ju­ al j,M. Aninpaşq i ai factorilor
şi a angajamentelor în în­ să devină, activi. deţene de dezvoltare a a- 1 de gospodă
trecere. Ei reprezintă e- Mai trebuie să acordăm gricultprii trebuie să sub­ | (L. Lara).
xemplu viu de urmat pen­ / sprijin unpr comunişti în ordonăm întreaga activita­
tru întregul colectiv. A- completarea, studiilor. A- te gospodăririi cu maximă Zile decisive pentru încheiere* \
mintim aici pe tovarăşii vem aici în vedere mai a- chibzuinţă a fiecărei pal­ \ FRIG... NI
Petru Almăşan, Ioan Dan, les. pe cei mai tineri, cu me de pămînt, în fiecare
Lăscuţ Toma, Gheorghe posibilităţi. unitate ş.ă fie întreprinse iRsimlnfirlIor şi recoltărilor Locatarii
Elodan, Ioan Dop, Ioan O alţă concluzie impor­ rpăşuri ătigrgice pentru e- 12 apartann
Florescu, Petrache Doru, tantă pe care. biroul a fe?iu;irea ogoarelor de ţa de Jos îş
Cornel Popa şi alţii, care desprins-o este aceea cu toamnă pe toate suprafe­ Lucrările de strângere a în cadrul consiliului in- Batiz, BPŞQrod, Unirea, To- mulţumirea
depun eforturi susţinute privire la îmbunătăţirea ţele şi fertilizarea terenu­ recpjtpi acpşţei toamne şi tercooperatist Deva sânt teşti, Sălasu de Sus, Eîu cu modul ci
pentru îmbunătăţirea cali­ muncii de control. Ridi­ lui. ameliorarea raselor de semănatul griului se apro­ necesare măsuri energice Alb, Nucşparg, Clopoliva, gură încălzii
tăţii reparaţiilor şi întreţi­ carea nivelului activităţii animale, modernizarea pro­ pie de sfîpşţţ. Majoritatea pentru eliberarea, terenu­ Densuş, Mărtineşti, Ocoliş, tă perioadă
nerea agregatelor la para­ tuturor comuniştilor de­ ducţiei, generalizarea ex­ cooperativelor agricole au lui şi terminarea grabnică Jeledinţi, Sgbşte, Vaţa d.e ra în calorii
metri înalţi de funcţio­ pinde în mare măsură de perienţei înaintate, întro­ reuşit deja să; înpheie atit a semănatului la C.A.P. Jos şi altele, unde gu ră­ cea normale
nare. Comuniştii au conce­ sprijinul pe care biroul îl narea unui spirit ferm de recoltatul, culturilor tîrzii, Deva, Hărău şi Bejan. Pe mas suprafeţe mai mari de pectă orar
put şi practică în mod cu­ acordă tuturor comunişti­ or-djn,e Şi disciplină, ridi­ cît şi semănatul. Ca urma­ agenda cooperatorilor din pe care trebuie strîpşă re­ a apei cald'
rent asamblarea unor părţi lor în îndeplinirea sarci­ carea productivităţii mun­ re, s-au creat condiţii ca Deva se mai află, de ase­ colta, eliberaţe şi însămân­ servesc cen
din lucrările de reparaţii nilor, în calitatea contro­ cii şi eficienţei, economice forţele şi; mijloacele să fie menea, stţângerea recoltei ţate. Evident, nu este în­ o cam fac
încă înaintea opririi agre­ lului ce îl efectuează. în toate sectoarele de pro­ de legume de pe toate su­ găduit să slăbească atenţia Locatarii au
gatelor, astfel încît aces­ ducţie. In felul acesta, lu­ concentrate la unităţile ca­ prafeţele şi cultivarea a faţă de calitatea lucrărilor. ziua do 17
tea se efectuează într-un PETRU CARA crătorii ogoarelor judeţu­ re mai au restanţe,’ în, două hectare cu usturoi, Se irţtpune să fie inten­ cînd am vi
timp mai scurt, ceea ce secretarul organizaţiei lui nostru îşi vor aduce o special la recoltat porum­ iar cooperatorii din Hărău sificat ritmul de livrare a termică, ine
contribuie la sporirea pro­ de bază de partid contribuţie tot mai de bul şi legumele, ,1a livra­ sînt confruntaţi cu sarcina produselor (porumb şi le­ serviciu, Alur
ducţiei. Alţi comunişti, schimbul D, seamă la realizarea unei rea produselor destinate de a, rnpbiliZA forţe sporite gume) la fondul de stat, e- sea. L-am
printre care Mihai Sie- secţia I furnale agriculturi moderne, de fondului centralizat al sta­ la recoltatul şi livrarea le­ xişţînd o mare diferenţă tîrziu venind
mel, Nipolae Cibu, Horia a C.S. Hunedoara mare randament. tului şi ia înşămînţări. gumelor. între cantităţile recoltate şi din... parc.
Ţăranii cooperatori şi cele preluate. de încălziri
trebuie anali
•mecanizatorii din consi­ Deosebită grijă se cere la de către E.<
liul intercooperatist Sime- sortarea şi însilozarea pro­ (C. Drozd).
Organizarea şi sărbători­ 'M unor ample acţiuni. Cu ria mai au de strîns recol­ duselor pentru aprovizio­
rea în fiecare an, în peri­ Sâptâmtna economiei sprijinul organizaţiilor sin­ ta de porymb de pe mai narea de iarnă.
oada 25—31 - octombrie, a dicale, al Consiliului jude-', puţin de 350 ha şi de însă- Pentru a încheia în tim­ ATENTIE
„Săptăimînii economiei" a ţean al culturii şi educa­ mînţat peste 300 ha cu pul cel mai scurt posibil
devenit o manifestare de o manifestare de tradiţie ţiei socialiste', al organiza­ grîu, precum şi de strîns recoltările şi semănatul,
tradiţie a tuturor cetăţeni­ ţiilor U.T.C., se vor orga­ şi valorificat peste 1 000 to­ sub conducerea organiza­ Zilele treci
lor patriei noastre, o rriâ- niza -la- cluburi, casele de ne legupie. Există realmen­ ţiilor de partid de la sate ţ nalat un îm
nifestare ce reflectă spi­ cultură şi căminele cultu­ te condiţii ca printr-o or­ l cendiu între
ritul gospodăresc al tutu- servirii populaţiei, de rări lunare din drepturile rale diferite manifestări şi a comandamentelor lo­ / câni şi Poei
EttT oamenilor muncii, ti- popularizare a avantaj edpr dp retribuire ale depună'p ca : expuneri, convorbiri, ganizare exemplară a mun­ cale pentru agricultură, lu­ ) re a părăsiri
t ncri ş{ yfrsţnici. ce le Oferă C.E.C. Bună- tbrilor. simpozioane, emisiuni la cii şi folosirea cu randa­ crătorii ogoarelor, toţi lo­ ^ chis, între s>
Un instrument modern, staţiile de radioficare şi ment maxim a timpului cuitorii satelor sînt chemaţi
‘J Procesul de economisire servire mai operativă â favorabil să fie grabnic în­ i tive punînd
^ în ţara noastră se dezvol- depunătorilor, s-a, extins care oferă depunătorilor radioamplificare,, proiecţii să, cinstească „Ziua recol­ 1 ricol o plan
i tă pe noi baze, determdna- sistemul de lucru în oare posibilitatea realizării de de filme şi alte acţiuni în cheiate aceste lucrări, tei" prin muncă, să apro­ \ glas şi circa
1 te in principal de creşte- personalul de ghişeu efec­ economii, păstrării acesto­ scopul intensificării activi­ Eforturi deosebite se cer pie dfe finalizare lucrările l dure. Numai
l rea continuă a nivelului tuează toate operaţiunile ra în siguranţă cât şi po­ tăţii de formare şi dez­ şi din partea cooperatorilor din campania agricolă de tervenţiei ]
' de trai al celor ce mun- pe librete, inclusiv cea sibilitatea efectuării ' de voltare a spiritului dp ecor şi a mecanizatorilor din toamnă. ţ lucrat o noc
j case, de creşterea continuă de casierie. De asemenea, plăţi periodice şi ocaziona­ nomie în rinţlul tuturor
L a veniturilor. Astfel, pro- s-ia căutat ca procesul de le in numele lor, îl con­ cetăţenilor. i a locuitorilor
stituie contul personal. De
cesul de economisire prin economisire să se apropie Activităţi specifice y.or ! zonă şi per
ţ Casa de Economii şi Con- această formă de econo­ fi organizate şi în şcolile ) speckiratului
1 semnaţiuni a căpătat un de locurile de muncă ale misire uzează in ultimul de toate gradele dip judeţ, ^ putut evita
! caraoter de masă. Comp.a- oamenilor. Pentru aceasta timp tot mai mulţi cetă­ i proporţii.
l rativ cu anul 1975, cînd s-au organizat în întreprin­ ţeni. având drept scop cultiva­ ; Timpul fiir
i asupra populaţiei se aflau deri şi instituţii ghişee Paralel cu activitatea de rea spiritului de economie ţ ceţos, ceea
ţ 11,3 milioane librete C.E.C., C.E.C. deservite de lucră­ atragere a economiilor bă­ şi în rîndul elevilor.
în prezent numărul lor a tori din rîndul personalu­ neşti ale populaţiei, Casa De asemenea, lucrătorii ^ ză pericolul
crescut la 13 milioane. în lui unităţilor respective. de Economii şi Gonsemna- unităţilor C.E.C. vor depu­ ţ a incendiilor
cetăţenilor
1 judeţul Hunedoara din 8 Numai în judeţul nostru ţiuni acordă construirea ne tot interesul pentru îm­ ! cu desăvîrşir
pentru
credite
% locuitori, 5 au libret de funcţionează peste 100 a- sau cumpărarea de locuin­ bunătăţirea servirii depu­ I şi arderea
/ economii. semenea .ghişee. Totodată, ţe proprietate personală, nătorilor, pentru stimularea ^ distanţă mi
1 Pentru a veni în întâna- prin acţiunile întreprinse în anul trecut s-au acor­ interesului depunătorilor l 200 m de pi
i pinarea spiritului de econo- pentru popularizarea avan­ dat în judeţul nostru cre­ în economisirea la C.E.C. ? semenea, mc
î misire pe oare-1 manifestă tajelor ce le oferă depu­ dite în valoare de 38 mi­ 1 se impune
| oamenii muncii, Casa de nerile cu regularitate la lioane Iei. VAS1LE FURIR ţ prevenire a
î Eco-rtmil şi ConsemnaţiiMi C.E.C. s-a extins sistemul Organizarea „Săptămânii directorul i depozitele d-
fi a l,'”! în permanenţă niă- de depunere pe bază de economiei" va prilejui şi Sucursalei .judeţene Pentru a asigura incheier ea grabnică a însămînţărilor i Tircob).
l suri pe linia îmbunătăţirii consimţământ scris, cu vi- în acest an desfăşurarea Hunedoara a C.E.C. la C.A.P. Deva, mecanizatorii Ion Ferenţ, Gheorghe Bur-
leanu şi Grigorc Bota au lucr at ieri Ia discuitul terenului.