Page 79 - Drumul_socialismului_1977_10

DUMINICĂ, 23 OCTOMBRIE 1977 Pag. 3

i \ (Urmare din pag. 1) Azi, cu noul procedeu de nou. Alta-i munca, alta e — Însăşi istoria locurilor
TiMPLĂ sortare în depozitul final, şi viaţa oamenilor. Ei vin e o sevă de patriotism. Nu
căviine culturale şi biblio­ ponderea masei lemnoase cu drag să pună umărul şi se poate ca cei care ne-am
inotele teci. Şase din satele noas­ pentru reprezintă materialul la gospodărirea mai bună născut şi trăim pe aceste 7 zile în sport
a un om la | l| radiojicate, eu avem pentru construcţii, pentru fabricile struit în acest an drum demni luptat şi s-au jertfit ® încheiat cu cîfeva festi­ Campionatele mondiale de
o
E ?
locuri să nu dorim să fim
a comunei. Cu ei am con­
indus­
prelucrare
tre
sînt
pentru
—
care
de
înaintaşii
trială
540 de abonamente la di­
nou pentru accesul autobu­
de placaj, de mobilă, lemn
au
ştie, circulă
fuzoare, 631 la TV. şi 835
zelor la Caraci, cu ei am
aici pentru libertatea, pen­
Dar
vă
oarle mare.
la
radio.
bunăstarea
de
vorbesc
deosebită
presia
produsă
dislau Şimon şi ceilalţi nu
— Dar dumneavoastră nu
rândurile zecilor de mii de
ele se fnai ‘ care s-a statornicit la noi, tru fericirea noastră. vităţi care au oficializat im­ în lupte libere. Sperăm că La-
se vor lăsa mai prejos. &
;m că dacă şi s-ar fi căzut să încep cu v-aţi născut pe aceste spectatori americani, turneul Prezent cu o singură echipă .
te rest In o | I viaţa economică a comu­ Urmaşii lui lancu locuri! Profesoara Maria echipei feminine de gimnas­ (Universitatea Craiova — în
Lăzăruţ, directorul coordo­
nei, că ea a dus la ceea ce
valoare mai avem azi. Baia de Criş nu nator al şcolii generale din tică a României în S.U.A., în vinsă cu 2—0 la Dinarno
ită la cum- / mai e vechea capitală de Baia de Criş, deputată în frunte cu tripla campioană Moscova), în turul doi al
unitate de ) ! comitat, ci un centru cu îşi clădesc noua ctitoria mai multe legislaturi şi a- olimpică Nadia Comăneci, a competiţiilor europene, fot­
ncnotă de putere economică, dată de nimatoarea vieţii culturale dus la consacrarea superla­ balul nostru fruntaş se re-;
tivă : „cea mai bună echipă
zumă la pregătirea în mare
mică ruptă cele cinci cooperative agri­ din comună, zîmbeşte. „E de gimnastică feminină din linişte, dar cu speranţe, a
cineva nu . cole de ,producţie, de sec­ celuloză şi pastă de celu­ efectuat lucrări de regu­ adevărat, dar de trei de­ lume", iar la recenta cere­ echipei ce va evolua miercuri
vină. Poate ţ torul de exploatare fores­ loză. Ei, dar cîte nu v-am larizare a văilor la Rişca, cenii de cînd muncesc în monie de la New York, în în Spania, în meciul retur
această
zonă
sînt
altoită
a de a nu - tieră, de ocolul silvic, de putea spune, că nu-i sector Baldovin, Rişculiţa, am aici, legătura cu locul în cadrul căreia Nadiei i s-a in- al preliminariilor C.M. ®
staţiunea de mecanizare a
s-a
lancnotă u- , agriculturii, da complexul economie la noi care să nu plantat cei peste 500 de care munceşti e, totuşi, un mînăt trofeul „Pinch“, baza Pînă în prezent sarcinile
pe
oficial,
recunoscut
în circula- ţ meşteşugăresc cu trei sec­ fi cunoscut binefacerile a- arbori şi arbuşti ornamen­ pămînt natal. Am fost în­ unei largi anchete mondiale, fotbalului hunedorean de
tali şi am întreţinut zone­
nilor noi. Cooperativele a-
ci logic ca ţii de producţie (mobilă, gricole de producţie dispun le verzi de la Baia şi Ţe­ totdeauna alături de co­ că fetiţa dih Carpaţi este reprezentare în „Cupa Româ­
niei" au rămas pe seama c-
ă se între- . încălţăminte, ceramică) şi de 15 grajduri pentru bo­ bea. Şă vă mai spun ceva : legi, de oamenii acestor „cca mai bună sportivă a lu­ chipelor Aurul Certej şi
itate a sta- ţ trei de prestări servicii. vine (cu peste 1400 cape­ cu excepţia a patru străzi, locuri, ne-am îndemnai u- mii pc anul 1976". Primirea C.F.R. Simeria. Cinste lor 1
fi predată l Comuna noastră dispune te), de trei magazii noi în comuna noastră toate nii pe alţii şi împreună am gimnastelor române la sediul © Divizionarele 15 par mai
încercat
înnobilăm
să
nu
i zadar am / azi de o coloană de trans­ pentru cereale, de şase pă- arterele de circulaţie sînt numai' chipul aşezărilor, Naţiunilor Unite, de către se­ preocupate de campionat.'
port şi mecanizări forestie­
teva unităţi j re, dotată cu peste 50 de tule pentru porumb, în asfaltate şi avem legături ci şi conştiinţele oameni­ cretarul general al O.N.U., Să sperăm _ că vor şi de­
e publică l maşini de diferite capaci­ toate fermele zootehnice a cu autobuzele în toate sa­ lor. Pregătim locurile Kurt Waidhcim, felicitările monstra. Respectiv, după
tinerelor
adresate
noastre
□ să plătim J tăţi. Acum sa aduce copa­ fost asigurată alimentarea tele". noastre pentru mîine, dar sportive, Nadiei Comăneci, excelentul rezultat la Zalău,'
o victorie a Mureşului, azi,
cu o banc- 1 cul întreg la depozitul fi­ cu apă curentă, la Ţebea, Oamenii satelor au pus pregătim şi oamenii care precum Şi decernarea Meda­ cu Gloria Bistriţa, nu poate
t fel, primi- l nal. Da, da ! Înainte, pon­ Lunca şi Rişca avem sedii •umărul şi-au dat chip nou să corespundă acestui mîi­ liei Păcii a Naţiunilor Unite fi pusă la îndoială. ®
j unitate de i derea masei lemnoasa o noi, la S.M.A. un complex aşezărilor. Iată o autenti­ ne". celei mai bune sportive a lu­ Şi Victoria Călan are gân­
Deva. Am ! reprezenta lemnul de foc. de ateliere, de asemenea, că dovadă de patriotism. LUCIA LiCIU mii constituie, desigur, un duri mari azi, la Cugix. A
categoric. ^ prilej de o deosebită satis­ rămas doar datoare, de la
i este ca sie- l facţie pentru noi toţi, o cin­ Certej... o Cum a jucat la
" — ni s-a > ste pentru tineretul o patriei Deva, Dacia poate spera ce­
socialiste,
recu­
noastre
:e nu-i pri- (j noaştere a nestăvilitelor sale va în deplasarea sa la C.F.R.
Mărcuş). posibilităţi de afirmare de­ Timişoara, echipă ce nu mai
arată atît de grozav, o Este
Mp/f . s f ' . ct '„î scrima 1 plină, în toate domeniile de cazul ca şi Minerul Lupeni
activitate, prin muncă sus­ să spargă gheaţa, chiar dacă
ţinută. o S-au încheiat cam­ o face în detrimentul Auru­
CONCERT in film se rezumă la „Des­ pionatele naţionale de box, lui Brad... ® Hai, Ştiinţa 1
făşurarea■“ şi la „Porţile printre mai vechi cunoştinţe Cu toţii azi, pe stadionul
Deschiderea microstagiu- albastre ale oraşului". Toc­ — C. Cuţov, Al. Năstac şi „din deal", la meciul-derbi
nii simfonice permanente mai de aceea, a versiunea M. Simon — au apărut şi Ştiinţa — C.S.M. Drobeta
cinematografică
romanu-.
a Filarmonicii de stat din lui „Marele singuratic" es­ nume mai noi în rîndul cam­ Tr. Sevcrin. © Un alt derbi
an şi o Cluj-Napoca a însemnat în te un eveniment, atrăgind pionilor, dar campionatele în de atracţie, în campionatul
sine nu conving asupra pro­
i-a dat in i viaţa culturală a judeţului atenţia încă o dată asupra judeţean, la Veţel, Explorări
r clădire a ţ nostru uns eveniment pe faptului că proza româ­ gresului boxului nostru, o Deva — Aurul Certej. ®
încheiate la Goteborg, Cam­
le nr. 2 şi ^ care îl aşteptăm cu nerăb­ nească contemporană dis­ pionatele mondiale de lupte Cine nu iubeşte fotbalul, va
dare in fiecare toamnă.
muzică din 1 Pentru a doua oară oas­ pune de o „materie pri­ greco-romane au constituit merge, desigur, la Hunedoa­
faţa unităţii l pete al sălii noastre de mă" inestimabilă pentru In cadru) practicii compacte, elevii Şcolii generale din un nou succes pentru spor­ ra, la concursul automobilis­
cadrele
didactice,
în
cu
e tot şan- i concerte, dirijorul ameri­ film. Fără îndoială este o Alniaş-Sălişte, curăţare frunte planta ţiei de molid din au efectuat tul românesc : un titlu de
circumstanţă
că
fericită
a
de
lucrări
sil­
fondul
ane de pă- i can Adrian Sunschine ne-a scenariul „Marelui singu­ vic, comunal. La această acţiune au participat 42 de elevi, campion mondial — Nicu tic de viteză în circuit, „Cu­
pa Cor vinul", o Şi, iată, tot
:u adîncimi ţ dat posibilitatea audierii ratic" a fost elaborat de care in numai două zile au reuşit să cureţe două hectare Gingă (cat. . 52 kg) ; două cu fotbal încheiem : azi, la
unei lucrări
romantice de
: un metru, l mare popularitate, Simfo­ ânsuşi autorul „Maromaţi­ de plantaţie, făcută anul 1/re cut, care este tot rodul mun­ de vicecampioni : Ion Drai- Petroşani, de la orele 11, un
cii lor.
>sturi mena- ' nia a treig, denumită lor". In colaborare cu Iu­ Tot în aceste zile, peste GO de elevi ai şcolii generale ca (82 kg) şi Petre Dicu (90 amical ce tinde să devină
sele din a- ţ „Victoria" sau „Scoţiană", lian Mihu, Marin Preda ne din Zam au contribuit substanţial la sortarea şi ambala­ kg) ; o medalie de bronz — tradiţie : Jiul — Corvinul.
la chioşcul l capodoperă de gen a com­ propune o nouă realitate rea morcovilor recoltaţi de pe 5 hectare de la C.A.P. Săl- Ion Păun (62 kg), o Vineri,
(fără firmă) ) pozitorului Felix Mendel- artistică prin intermediul oiva. (Text: Alexandru Boşca, foto: ■ Gostică Băţălan, cores­ la Lausanne, au început NICOLAE STANC1U
pondenţi).
peliculei. „Măreţe singura­
:ă aici. Pro- ) ssohn Bartholdy, formă mo­ tic" este, deci, în primul
re cei peste 1 numentală, sugerind o ar­ rînd film, o operg de sine
ce fac, zii- 1 hitectură sonoră, Statorni­ stătătoare, şi nu fotogra­
cită pentru a servi drept
rintre gropi 1 sistem de referinţă in pro­ fierea filelor unei cărţi. De pe terenul ignoranţei şi vioiului,
sînt şi copii ţ cesul de consolidare a sim- - în genere, filmul sg ca­
are răspund i foniei romantice de soli­ racterizează prinir-un re­
6 4
ea oraşului. 1 ditate clasică. Tema prin­ marcabil echilibru. Atît fi­ înşelăciunea „enlegea roade bogate
lonul social — încorporînd
cipală a introducerii len- trecutul, prezentul şi viito­
to-andante con moft o — Vineri 21 octombrie, Jude­ cr-ezi urechilor ! In deceniul
rul
Moromete
Nicolae
lui
la prima parte a simfoniei in contextul societăţii —, vusese la judecătorie proces Acestea nu au fost singure-
— are un caracter da cătoria Hunedoara a jude­ de împărţirea bunurilor cu zborurilor omului pe Lună ie victime ale Istinei Bîrsan.
USTIF1CAT \ cit şi filonul erotic — o
lied-baladă, care se îmbi­ cat la procedura de urgen­ fosta soţie. De acolo, din mai sint semeni — din feri­ A.I., om în toată firea, ple­
nă perfect în cadrul for­ tulburătoare poveste de ţă o cauză al cărei obiect sala de judecată, cunoştea cire mari rarităţi — care se case să-şi cumpere mobilă.
ocuiui cu J mei de sonată. Partea a dragoste intre Nicolae şi stîrneşte uimire prin singula­ ghicitoarea amănunte, şi-l lasă amăgiţi cu asemenea N-a găsit mobila pe care o
te din Va- \ doua. vivace non iroppo Simina — sînt restituite cu ritatea ei. E vorba de pro­ alesese pe Stoia ca posibi­ poveşti în care nici măcar căuta şi s-a abătut pe la
nuanţe sensibile. Din dis~.
exprimă ne- ( este un intermezzo, utCa tribuţia masivă se reţine cesul intentat cetăţenei Isti- lă victimă. copiii nu ored, care soco­ „Mioriţa". Şi dăi cu şpriţul,
legătură ! din cele mai desă.vîrşiţe în primul rînd George na Bîrsan pentru înşelăciune, Cea urmataufostmaşinaţiu- tesc că se poate cumpăra dăi cu şpriţul pînă ce l-a
i li se asi- 1 creaţii orchestrale ale au­ Motoi (Nicolae Moromete), dar nu orice fel de înşelă­ nilej,vrăjitoarei" pentru ştjin- liniştea sufletească, senti­ „ghicit" ghicitoarea că are
a în aceas- ţ torului. In Adagio L, par­ apoi Florenţa M.aneg (Sir ciune. Istina Bîrsan făcea ţq ei de a specula psihologia mentul siguranţei şi al pli­ bani la el. l-a strîns ciorchi­
tea, a 111-a — conflictul
temperatu- i tematic cunoaşte o amploa­ mina), Adriana Nemeş (in­ „vrăji". Şi atît de bine i-a naivilor şi ignoranţa lor. nătăţii de la forţe oculte. ne pe toţi ai ei lingă masa
re este sub 1 re deosebită, ca, în final, ginera zootehniste), re­ „vrăjit" pe Mihaiu Stoia şi „Demoni" şi alte spirite o- Grea gloabă trebuie să plă­ lui A. I. şi atît i-a ghicit în
nu se res- \ Allegro viviigissimo să de­ gretatul Toma Caragiu, Aurelia Armioni din Sarmi- culte invocate de „vrăji­ tească aceştia ignoranţei, palmă pînă cînd careva din
Dinică
şi
Gheprghe
Ion
de livrare vină de un pronunţat li­ Caramitru. zegetusa că i-a „stors" nici toare" la cererea celor doi cum s-a văzut. grupul său i-a „subtilizat"
_______ : \ rism. mai mult nici mai puţin de- concubini au băgat groaza Dar ignoranţa nu e sin­ vreo trei mii de lei din ba­
cei ce de-
Partea solistică a concer­
ala termică ţ tului a. fost reprezentată Al. COVACI cît de frumoasa sumă de... în sufletul lor incit, de tea­ gurul teren de pe care Istina nii de mobilă.
dorul lelii. 1 prin cela două romanţe „VIITORULE, ClND 45 000 lei. mă ca aceştia, o dată stîr- Bîrsan şi cei sau cele ase­ „Cum reuşeşti să păcă­
Ireptate : în ■pentru vioară şi orchestră niţi, să nu se răzbune pe menea ei culeg rod bogat. leşti oameni în toată firea ?"
Mai întîi i-a ghicit in pal­
octombrie, ) in Fa şi Sol major de TE-AI NĂSCUT ?“ mă lui Mihaiu Stoia. „Aşa-i viaţa lor, se lăsau storşi pînă Nu, Viciile unor indivizi sînt — am întrebat-o pe Istina
tat centrala i Lvdwig van Bcethoven. in­ Cartea scriitorului hune- că ai pe sufletul matale un la ultima leţcaie, rupînd de şi ele un aliat de nă­ Bîrsan. Răspunsul e dezar­
micul de terpretata cu multă căldu­ dorean Mircea Sîntîmbrea- necaz mare ? Uite, ai în la gura a trei copii. Cine dejde al acestui gen mant de simplu : „Eu dacă
Bisorca, lip- * ră de către tinărul violo­ nu, apărută recent la Edi­ viaţa matale o femeie cq- erau „demonii" ? O dată e- de escroci. Să urmă­ îţi spun dumneatale cîte în
tîlnit mai ( nist clujean Ion Reinfeld. seamă tura Albatros, nu mai este re-ţi vrea răul. Ar vreq să rau nişte gîndaci scoşi cu rim altă „operă" „vrăjitoa­ lună şi-n stele şi se întîm­
de
Reprezentant
a
de undeva al muzicii româneşti de o lucrare pentru cei mici, abilitate de către „vrăjitoa­ rei''. Pe la începutul plă să se mai şi nimerească
Fiind vorba ) cameră, Pascal Benţoiu aşa cum ne-a obişnuit cu­ te despartă de femeia du- re" dintr-o găoace de ou, lui septembrie, un cetăţean, unele, aşa-i că mă crezi ?".
problema l esig prezent. în spectacol cu noscutul om da litere. mitale". „Ghiqit" la coarda altă dată erau copiii aces­ E.l„ întrecuse bine măsura la Prin urmare, arsenalul ghi­
„Viitorule, cinfl le-ai năs­
ată la rece 1 ,,Uvertura de concert", lu­ cut ?“ este o carle-dezba- sensibilă, Mjhpiu Stoia a ră­ teia vopsiţi în fel şi chip, resţaurantuj „Mioriţa", cînd citoarei sînt cîteva adevăruri
C.L. Brad... ) crare valoroasă în genul tere, un colocviu cu şi mas stupefiat de „ştiinţa" dansînd şi scă|ămbăindu-se l-a agăţat „ghicitoarea", l-a generale şi credulitatea u-
muzicii instrumentale de ghicitoarei. Aceasta a mai
cameră. despre adolescenţi în care ghicit un lucru pe care însă intr-un spectacol grotesc, ghicit, apoi s-a ţinut scai nor oameni. Terenul pe care
eşti întrebat dacă e dificil la adăpostul pădurii, în se- după e| pînă la Hăşdat, un­ operează — ignoranţa şi
Prof. LETIŢIA BĂRDAN să fii iinăr, dacă îţi cu­ nu i l-a mai spus : că avea miîntunerje, acolo unde îi de acesta a intrat intr-un viciul. Scopul în schimb e
FOC I „MARELE noşti părinţii, încotro te în faţa ei o victimă sigură. atrăsese Istina Bîrsan pe cei bufet să bea o cafea şi să mult mai periculos decît s-ar
îndrepţi — o carie care te
De unde ştia „ghicitoarea"
SINGURATIC' 1 îndeamnă să meditezi, şă ce se întîmplă în viaţa lui, doi „să se tocmească în mai completeze ceva, ca şi putea crede la prima vede­
e s-a sem- J o.nalizezi, să-ţi dai răspun­ prezenţa lor cu satana". De cînd nu-şi făcuse destul re. Ea întreţine teama de
■put de in- ţ Bilanţul ecranizărilor du­ suri. „Viitorule, cînd le-ai Mihqiu Stoia nil s-a mai fapt ce doreau Mihai S. şi „plinul". Atît i-a ghicit şi presupuse forţe supranatu­
aţele Zei- i pă operele lui Marin Pre­ născut ?“. e o carte care întrebat ! Şi era destul de Aurelia A. ? Să obţină de la ,,1-a vrăjit" Istina Bîrsan pî­ rale a unor oameni creduli
ca urma- J da este sărac. Translaţia cheamă . să. fie citită, şi simplu de aflat. In ziua „vrăjitoare" o garanţie si­ nă cînd acesta a dormit pe sau aflaţi sub influenţa al­
focului des- I unei mari literaturi epice trebuie citită. respectivă Mihaiu Stoia , a- gură că fosta soţie a primu­ pămîntul gol. Cînd s-a tre­ coolului spre a-i transforma
ele respec- l lui nu va reuşi să facă zit, fusese dezbrăcat de hai­ mai uşor în surse de cîştig
;tfel în pe- i „vrăji" mai tari spre a-! na de piele şi-i lipsea cea­ nemuncit,
ţie de du- 1 despărţi de cea pentru care sul. de pe mină. la-le de un­
200 ha pă- ţ şi-a părăsit cu ani în urmă de nu-s ! Se topiseră în ce­ ION CIOCLEI
datorită in- i căminul. le patru vînturi cu „vrăji­ GMEORGHE CRĂCIUNESCU
ompte (s-a J Să auzi şi să ny-ţi vină să toare" cu tot. maior de miliţie
te şi o zi) ţ
latelor din i
malului In- ) | NOUTĂŢI de sezon ! cile poştale româneştTl
silvic S-au ) util pentru nestapapilate şi preob- )
agubele de ^ Magazinul „Ulpia“ şi duma ea voastră - ] literate, precum şi pli- (
1 magazinele specializate curi „prima zi a emi- ,
foarte se- J \- ale I.C.S.M.I. Deva pun siunii" se pot contrac- 1
i favorizea- ţ la dispoziţia cumpărăto­ copii, gulere şi căciuli ta pînă în 15 decern- 'ţ
e izbucnire ţ rilor. în această perioadă de blană, cizme cu feţe brie 1977, de la magazi- i
se interzice < numeroase sortimente de din piele, cu talpă de mi- nul filatelic din Deva şi j
mărfuri pentru sezonul croporos pentru copii, de la toate oficiile poşta- j
aprinderea pantofi cu feţe de piele
cului la o I rece: scurte din stofă, şi lac, cizme box. şi ciz­ le din "judeţ. î
mică de ţ pantaloni din poliester şi Astăzi se deschide la ^
stofă, paltoane „Mustang“ me Gipgy, — pentru fe­ Casa de cultură din De- (
lure. De a- t — pentru femei; scurte mei ; ghete şi cizme —
imă atenţie j 3/4 din stofă, relon şi pentru bărbaţi, sînt nu­ va cercul filatelic de 1
ăsurilor de ţ imitaţii de blană — pen­ mai câteva din aceste studii pentru copii şi tir 1
cendiilor la 1 tru bărbaţi; paltoane Rex noutăţi de sezon. neret. Cercul va funcţio- |
furaje. (N. j na în fiecare duminică ^
tex, scurte din relon şi FILATELIE
I.P.I.T, V, haţeg. Aspect tle la etichetarea şi ambalarea conservelor in depozitul de imitaţie de blană pentru Abonamentele la măr­ între orele 10-—-12.
____________I -Jf
produse linitc. Foto: VIRGIL ONOIU