Page 75 - Drumul_socialismului_1977_10

SlMBĂTĂ, 22 OCTOMBRIE 1977 Pag. 3

i\
f - L In casa pionierilor şi a şoimilor patriei j - —
a
■^ i
iatii i Stimulăm şi dezvoltăm cultul ^Consemnări
Jiti- \
să /
inal / ÎNTÎLNIRI
du- \ CU SCRIITORII muncii, activitatea creatoare Ce păstrăm î i
Şi ( iActivităţile organizate şi bilităţii, conferind activită­ ! I
vităţi model la nivelul de­
de- ) Astăzi, la orele 18,00, desfăşurate în casele pio­ ţii'- extraşcolare un impor­ taşamentelor, dezbateri pe
a \ iubitorii literaturii din o- nierilor permit depistarea, tant rol formativ. Stimu­ problematica pionierească j. Intr-una din plimbările prin care incerc să. evit con-
'M raşul Brad se von putea cultivarea şi dezvoltarea larea iniţiativei, a spiritu- ■la şcolile generale nr. 1, 3, 1 secinţele unui destin sedentar, am avut o surpriză plă- ■
întîlni, la librăria din lo­
talentelor
şi
S calitate, cu scriitorii Ra­ înclinaţiilor cu atît mai mult Sui inventiv, cultivarea ap­ o- 4, 5 şi la Casa pionierilor i cută, de un iei cu totul aparte. Mă aflam inlr-un nou
J cartier şi la un moment dat mi-a apărut in faţă un co-
copiilor,
şi
talentelor,
titudinilor
şi
precum
Deva,
din
in­
du Felix şi Radu Cioba-
\ nu, care vor lansa noile cu cît participarea Ta ele rientarea şi valorificarea struiri ale comandanţilor ^ pac de o mare frumuseţe, un nuc bătrin, impunător şi'
lor romane : „Septem­ este benevolă' şi opţională, intereselor şi pasiunilor, instructori de detaşamente i încă in plină vigoare. Se vedea limpede că civilizaţia
\ brie" şi „Ultima • vacan­ ea răspunzînd setei de cu­ descoperirea şi afirmarea / atotbiruitoare voise să-l ocrotească : blocurile renunţa-
lac- ^ ţă". noaştere şi curiozităţii însuşirilor se împletesc cu şi unităţi. grija organelor lo­ ţ seră pentru o clipă la rigorile alinierii iar bordura tro-
Prin
isile i ştiinţifice a elevilor. Tot­ larga promovare, prin me­ cale de partid şi de stat, i tuarului făcea în acel loc un ocol. Nucului îi mergea
• / odată, completând cu mij­ tode specifice, a autocon- prin aportul întreprinderi­ ? bine între blocuri, se acomodase şi desluşeam din indicii
tele i MICROSPECTACOL loace adecvate activitatea ducerii pioniereşti. Pio­ lor patronatoare, casa pio­ ţ obscure, inefabile, că devenise un răsfăţat al noilor săi
gă- i instructiv-educativă a şco­ nierii îşi propun ceea ce nierilor dispune de o ba­ i vecini cărora le dădea umbră, alintindu-i cu foşnetul său
►no- i „Minerii faţă-n faţă cu lii, casele pionierilor con­ doresc să realizeze şi par­ ză materială, aparatură şi > bogat, ca de pădure. Din motive greu de amănunţit aici,
:en- l ei înşişi" a fost titlul tribuie la procesul dinamic ticipă activ la organizarea utilaje în măsură să asi­ ţ priveliştea mi-a transmis un sentiment tonic, de calmă
ena ^ mierospectacolului prezen­ şi flexibil al orientării şco­ şi desfăşurarea activităţii gure o desfăşurare bună a ^ bucurie şi încredere. Proiectantului şi constructorului li
mat i tat de brigada artistică a lare şi profesionale. Pen­ de cerc. activităţii practice. Este, i se cuvine mai mult decît o stringere de mină pentru o-
E- 1 I.M. Dîlja, în sala de tru apropierea activităţii ■Funcţia metodică a casei deci, firesc ca, în astfel de < menia şi înţelepciunea cu care au cruţat un copac. Un
apel a întreprinderii. Re-
ievînd cu mijloacele ar­ tehnico-ştiinţifice de mun­ de pionieri s-a evidenţiat condiţii, rolul casei pio­ 1 copac ţine de chipul patriei, aşa cum istoria, limba jL
tei munca minerilor, bi­ ca practică productivă, la prin experimentarea unor nierilor şi a şoimilor pa­ J) literatura neamului ţin de sufletul patriei. Ne despărţim
1 ciuind insă şi neajunsu­ Casa pionierilor din Deva forme noi de lucru, triei să devină preponde­ i de trecut rizind ori plîngînd, dar oricum ne despărţim
rile, brigada a răspuns cu
succes titlului sub care ne preocupăm să orientăm prin generalizarea expe­ rent, atît în ceea ce pri­ } de el, mergem înainte, urcăm mereu, iar ceea ce răminc
pozitive,
reorganizăm
ntru l şi-a desfăşurat progra­ şi să spx e profilul unele rienţei modernizarea diversifica­ veşte organizarea raţiona­ > important e să ştim ce lăsăm în depozitele istoriei şi ce
-
opti­
şi
cercuri
unor
rea,
C.S. i mul. întreprinderi economice lo­ mizarea acţiunilor pionie­ lă a timpului liber al ele­ ţ luăm cu noi. E o ştiinţă subtilă, fără de care progresul
asi­
şi
şoimilor,
în
vilor
cale (cercuri în domeniul reşti, prin organizarea u- gurarea mediului instruc- i ar deveni dificil şi opintit. E totodată o ştiinţă care creş-
iga- mecanic, de construcţii nor activităţi ale căror a- 1
1
rine j CENACLUL „ORIZONT" etc.). Aşa, de exemplu, cer­ tractivitate, eficienţă edu­ tiv-educativ propice orien­ i te din acele convingeri profunde ce prevalează asupra
ba- l cul nostru de meeanică- cativă şi formativă consti­ tării şcolare şi profesiona­ ■ intereselor personale sau de conjunctură oricit de sedu- \
sva, / La Institutul de mine auto funcţionează la Auto­ tuie un model pentru co­ le, cît şi în realizarea cli­ cătoare ar fi ele. Un gînditor englez — John Stuart Mill 1
fa­
socio-cultural
matului
cu } Petroşani a luat fiinţă un baza Deva, iar cel al mici­ mandanţii instructori şi ţ — spunea că „un om cu o convingere reprezintă o pute-\
pe 1 nou cenaclu literar. Inti­ lor constructori la casa conducătorii de cercuri. vorabil integrării în mun­ re socială egală cu nouăzeci şi nouă de oameni care nu 1
„Orizont",
sugestiv
tulat
uite ^ cenaclul studenţilor îşi pionierilor, unde realizăm Astfel au fost organizate că şi viaţă a tineretului. au decît interese". E un adevăr indubitabil. Numai din V
veţi l propune spectacole de gen - machete-eonstrucţii şi au­ schiimiburi de experienţă Prof. LUCIAN SECOŞAN ■ acest fel de convingeri care stau la temelia vieţilor — !
pe care să le ofere pu­ tomatizări. între comandamentele u- directorul Casei pionierilor
1
din i blicului nu numai în ca­ nităţilor de pionieri, acti­ Deva ) credinţa in adevărul şi dreptatea drumului tău — poate r
răşi ) drul aşezămintelor de Din cele 17 cercuri e- ( creşte ştiinţa de a discerne şi de a păstra din trecut ceea \
ra ? \ cultură din Valea Jiului, xistente la noi, 80 la sută j ce se cere şi se cade păstrat : valoarea. ţ
ci şi în sălile de apel ale sînt tehnico-aplieative şi 1 Istoria, tradiţiile ei de luptă şi eroism, limba, literaiu- -ţi
întreprinderilor miniere. ştiinţifice în care activea­ ? ra, sentimentele şi valorile etern umane, omenia, cura- )|
Aici spectatorii vor fi ză peste 1 (100 de pionieri
EA \ minerii care intră şi ies şi şcolari. Aici se formea­ ! jul, virtutea şi cultul muncii, respectul pentru un copac V
s din şut. Succes ! ză o gaimă variată de de­ j sau pentru o floare, grija pentru vigoarea pădurilor, pen- ţ
prinderi practice, care îi ^ tru limpezimea apelor, pentru puritatea văzduhului şi a ^
4in- \ UN NOU PROGRAM pregătesc şi-i orientează i conştiinţelor — ială citeva fundamentale piese de tezaur<{ |
de ^ pe elevi spre licee. Putem ! care nu numai că nu pot fi abandonate la marginea ma- V
în- spune că peste 80 la sută
în cadrul etapei de ma­
; ap- > să a celei de-a doua edi­ dintre absolvenţii cla­ 1 relui drum al istoriei, dar pe care avem datoria fiecare )
;pu- \ ţii a Festivalului na­ selor a VIII-a, membri ai )— începind cu copilul care urcă intiia treaptă a inţele--\
jaie i ţional „Cîntarea Româ­ cercurilor tehnico-aplicati- ţ gerii şi formării convingerilor — să le cultivăm, ducîn-A
de ( niei", membrii brigăzii ve, s-au îndreptat spre li­ 1 du-le mai departe pentru a le putea preda intacte gene- J
tre), 1 artistice de la Preparaţia ceele de specialitate cu ? raţiilor viitoare. E singura cale prin care — în condi- I,
aţie \ de cărbuni Pctrila pregă­ profil adecvat acestora. i ţiile civilizaţiei contemporane — popoarele pot supravie- \
>mi- i tesc un nou program. Prin întreaga sa activi­ \ ţui spiritualiceşte, păşind pe culmile autenticei culturi ^
Noul spectacol poartă ti­
30S- J tlul „La noi în uzină", tate, casa pionierilor şi a ^ şi a acelui nou umanism spre care aspirăm. ^
I şi s textul său fiind inspirat şoimilor patriei contribuie
spre din preocupările de fie­ ia stimularea şi dezvolta­
ier). care zi ale colectivului rea creativităţii elevilor, la | RADU CIOBANU j
de aici.
formarea gustului pentru Oră de chimie în modernul laborator al liceului me­
frumos şi educarea sensi­ canic din oraşul Vulcan. Foto : ŞT. NEMECSEK
e o )
rului i
din i
di ui \
lo-
, Be­
ii re, j Viaţa in colectivităţi
Poştaşul este omul ca­
deci 1 Copilul nu are poftă de mîncare. re umblă cel mai mult ;
I ar I f t pe jos, in^ fiecare zi. El
ce-i ) „V e c B tt cunoaşte cel mai bine ■
pe l I î Dar cu m îl alimentăm? strada, cartierul, oraşul •
>rea în care trăieşte şi mun­
iind 1 „Prietenii ţi-i alegi, ve­ terul izolat, deci implicit ceşte. Drumurile poştaşu­
cinii nu" afirmă un pro­ s-au modificat şi unele Lipsa de apetit este mo­ buie să se joace zilnic în jit indispune copilul. Exis­ lui se întretaie cu drumu- r J
■ Şi \ rile sufleteşti, pe imense
ut... I verb, de unde şi obligaţia norme de convieţuire. As­ tivul pentru care mulţi pă­ aer liber chiar cînd este tă şi greşeli în educaţia planuri şi distanţe, ale- :
vin omului modern că pentru tăzi, cel ce trăieşte în bloc rinţi se prezintă în cabi­ frig. O stare de boală este copiilor cu urmări asupra oamenilor. El aduce in
tind a trăi în relaţii de urba­ trebuie să înţeleagă că netele medicale solieitînd prima cauză la care se gân­ apetitului cum ar fi răsfă­ case noutăţi, veşti, bucu­
:um nitate trebuie să dea do­ dincolo de perete, podea, „un tratament bun şi cu desc părinţii — şi au drep­ ţatul, dăunător ca şi o- rii.
no- 1 vadă de bunăcuviinţă, po­ tavan trăiesc semeni de-ai efecte imediate". Sînt ei tate — pentru că inape- pusul său, asprimea celor — De cind eşti poştaş, ^
de- ţ liteţe, discreţie, respect fa­ săi care au dreptul nu nu­ întotdeauna îndreptăţiţi în tenţa este unul din sem­ din jur. Acei părinţi care nea Petrică ? (toată lu- ,
11 m ţă de acela cu care întîm- mai la spaţiu de locuit, ci solicitări ? nele care apar uneori cu înţeleg să revolze totul cu mea care-l cunoaşte îis
spune lui Petru Stelescu^
'UC plarea l-a făcut vecin. şi la linişte... Absenţa poftei de mân­ mult înaintea altor mani­ forţă şi cu asprime gre­
i în ! ...De la Hunedoara, un Semnatarii celor două care poate avea mai multe festări de boală. în cazul şesc. Dacă primul piure de
î:
zarzavat
după
mîncat
l-a
o
copilul
acesta
va
primi
nor t grup de locatari din strada scrisori amintite ne întrea­ cauze. Unele ţin de orga­ hrană uşoară constînd mai ee a fost bătut, copilul Drumurile
nismul copilului, ca de e-
i Munteniei, bloc V 4, sca­ bă ce e de făcut. Noi mult din lichide bine za­ •nu-1 va mai primi nicioda­
-ar 1 ra B, ne seşizează despre xemplu oboseala, de unde tă cu plăcere. Acestor co­
comportarea neplă.cută a transmitem această între­ necesitatea de a veghea ca harate (ceai, limonadă, si­ poştaşului...
nu- j vecinului lor, A. Scripcaru bare celor două consilii activitatea copilului (joc, rop), supe, pireuri. pii le revine pofta de
(face scandal, distruge zo­ învăţat) să înceteze cu 30 Lipsa poftei de mîncare mâncare de îndată ce sînt
:ar : na verde, creşte porumbei populare municipale, aso­ minute înaintea mesei. p'oate avea şi cauze exter­ trataţi cu blândeţe şi în­
unu ] ciaţiilor de locatari care din Petroşani, ,,nea Pe­
ea- l pe casa scării, adresează trebuie să intervină pen­ Lipsa de mişcare, de aer ne, greşeli în alimentaţia ţelegere. trică", deşi n-are decît
im- / injurii ş.a.). Cele relatate tru instaurarea unor rela­ şi soare care să stimuleze copilului. Un regim ali­ Pot duce la inapetenţă 44 de ani...).
— Sint poştaş de 26 de
:ru, \ în scrisoare se confirmă. ţii de bună vecinătate şi circulaţia sîngelui şi oxi­ mentar carenţat (lipsit de şi unele stări de nemulţu­ ani. Numai in Petroşani,
>m- 1 Mai mult decît atît, în cli­ genarea suficientă a orga­ vitamine, săruri minerale, mire ale copiilor. Aceste unde m-am născut, unde
pa cînd am schiţat un în­ respect reciproc între co­ nismului duce de aseme­
,30. I proteine de origine anima­ stări pot acţiona asupra trăiesc şi muncesc. De$i
ceput de dialog cu soţia locatari. nea la o lipsă de poftă de lă) sau monoton poate du­ copiilor multă vreme ră- 23 de ani — in acelaşi *
lui A.S. am fost amenin­ C. DROZD mîncare încît copiii trer ce la inapetenţă. mînînd necunoscute părin­ sector : 7.
ţaţi : „Am să vă reclam Copilul trebuie să aibă Ii pun o întrebare pur
la Bucureşti !“. ţilor. Se însoţesc şi de al­ gazetărească : ,,Cam ciţi \
ore regulate de masă, res­ te tulburări ea nervozitate, km ai făcut, pe jos, în
De la Deva, o altă scri­ pectate cu stricteţe, altfel încăpăţânare, negativism, aceşti 26 de ani de mun­
pe ţ soare ne relatează modul apar tulburări digestive şi enurezis (pierde urina în că ?“ „N-aş putea spune)
în care locatara Maria A- dar dacă bat zilnic cam
rezultatul va fi subnutri­ pat), plîns frecvent şi ne- 20 de km... Eu umblu nu-,
a°e \ dam, din blocul D 4, apar­ ţia, însoţită şi de suferin­ mai pe jos. Aşa cum au
jaţi \ tamentul 8, strada Mărăşti, motivat, tulburări de făcut şi cei trei fraţi mai ’•
jos l amărăşte viaţa vecinilor ţa sistemului nervos dato­ somn. Cauzele ce dau co­ mari ai mei". „Ce-au fă­
>Je- J — certuri la orele mici ale rită unei hrăniri insufi­ pilului stări de nemulţu­ cut ?“ „Păi fraţii mei —
:e ? \ nopţii, injurii ş.a. ciente a celulelor sale. mire sînt frecvente. Gheorghe, Ion şi Con­
ele 1 Apa de băut în timpul Ca să crească în condiţii stantin — s-au angajat ■■■
i-şi Am consemnat doar do­ mesei scade pofta de mîn­ normale, copilul trebuie să de tineri la poşta din
ire, ) uă situaţii, fiecare conţi- care şi se recomandă să se se bucure de căldura dra­ Petroşani şi de la poştă
Ca
pensie.
la
ieşit
au
ită, ( nînd cîte un „centru" ge­ bea la 30 minute după ma­ gostei celor mari, să fie poştaşi vreau să zic. Ki­
din l nerator de nervi care de­ să. Ordinea în servirea înţeles şi ajutat în paşii lometrii lor să-i fi calcu­
rile , termină surescitarea per­ felurilor se va respecta lat...". „Sint sănătoşi 7“
llo- ţ manentă a oamenilor dori­ ştiind că există preparate săi şovăielnici şi în nedu­ „Da şi nu se pling de ■
se l tori de linişte şi armonie. ca supele, ciorbele, salate­ meririle sale. picioare...".
Şi, totuşi, lungile dru­
4e- / In condiţiile dezvoltării o- Aspect de muncă de la la boratoml de pregătire a me­ le care, în cantitate mică, Dr. MARIA DAVID muri ale poştaşului...
raşului modern, locuinţa dicamentelor de Ia farmacia nr. 3 din Hunedoara. Farma­ „deschid pofta de mînca­ medic specialist pediatru
cistele Constanţa Drăghici, Rodica Forna şi Alexandra Bra- DUMITRU GHEONEA
omului şi-a pierdut carac- du muncesc conştiincios, cu răspundere. re". Masa servită neîngri­ Policlinica Hunedoara