Page 91 - Drumul_socialismului_1972_12

Cuvîntul tovarăşului
Proletari din toate ţările, uniţi-văi

NICOLAE CEAUŞESCU

la înmînarea unor distincţii

cu prilejul aniversării

A i lllfi! lllli j[ A ¡Hi] Iii Ét! ll M TMMîîMïïjïï a 25 de ani
ïïïïllilIlilMiiWli!

proclamarea Republicii
4 PAGINI - 30 BANI
ANUL XXIV Nr. 5 590 VINERI 29 DECEMBRIE 1972

Stimaţi tovarăşi, depun pentru înfăptuirea po­ respectul independenţei şi su­
Doresc ca, în numele Comi­ liticii partidului şi guvernului, veranităţii naţionale, neames­
tetului Central, Consiliului pentru realizarea planului de tecul în treburile interne şi
de Stat, Consiliului de Mi­ dezvoltare a României. avantajul reciproc. Tocmai a-
niştri şi al meu personal, să Faptul că înmînarea aces­ ceastă politică promovată con­
adresez cele mai calde felici­ tor ordine şi a medaliei este secvent de Partidul Comunist
tări, în primul rînd celor 25 legată de sărbătorirea împli­ Român, de guvernul Republi­
I N T I M P I N A AN răşii care au fost distinşi cu nirii a 25 de ani de la pro­ o mulţi prieteni, pretutindeni, a
cii Socialiste România, a adus
de noi „Eroi ai Muncii Socia­
patriei şi poporului nostru
Republicii,
dă
clamarea
liste", să felicit pe toţi tova­
semnificaţie deosebită acestei
„Ordinul Muncii" şi „Ordinul solemnităţi. Totodată, consti­ făcut ca astăzi, la a 25-a ani­
Meritul Cultural" clasa I, pe tuie o expresie a încrederii versare a proclamării Republi­
toţi cei prezenţi aici pentru conducerii de partid şi de cii, România să se bucure de
& distincţia ce li s-a acordat, şi stat în activitatea pe care simpatie şi de prieteni cum nu
a avut niciodată.
anume medalia „25 de ani de dumneavoastră şi colectivele Iată de ce considerăm că
u c u
94 S7
J il H la proclamarea Republicii". din care faceţi parte o veţi cel mai bun angajament pe
desfăşura în continuare pen­
Doresc, totqdată, să adresez
felicitări tuturor celor ce vor tru realizarea planului de care îl poate lua fiecare în a-
cest moment solemn este de
fi distinşi în aceste zile cu dezvoltare a României, pentru a face totul pentru a contri­
ieviza care însufleţeşte blicii Socialiste România. externe a partidului şi statu­ bui la înfăptuirea acestei po­
înfăptuirea politicii interne şi
ordine şi medalii ale Repu­
litici, — la dezvoltarea socia­
lui nostru — politică îndrep­
Acordarea titlului de „Erou
listă a patriei noastre, la bu­
> t al Muncii Socialiste", a ordi­ tată spre colaborare cu toate năstarea şi fericirea poporu­
nelor şi a medaliei aniversării
ţările socialiste, cu ţările care
lui, la politica de prietenie,
Republicii, constituie o expre­ au păşit pe calea dezvoltării colaborare şi pace în întrea­
sie a aprecierii activităţii pe independente, cu toate state­ ga lume.
care dumneavoastră, fiecare le lumii, fără deosebire de o- Vă felicit şi vă urez npi
in parte, colectivele din care rînduire socială, avînd la bază succese, dragi tovarăşi ! (A-
faceţi parte au depus-o şi o deplina egalitate în drepturi, plauze).
E moment de bilanţ acum, — Noi ne-am angajat să re­ asigurate. Vom munci „mai cincinal — se exprima maistrul ”------------------------ -----------------1
la jubileul Republicii, şi re­ ducem cincinalul cu o jumă­ iute, mai bine, mai eficient". Nicolae Devian, secretarul co­
porterul are mulţumirea să re­ tate de an — ne spunea ingi­ Un alt colectiv de muncă, mitetului de partid pe între­ La comitetul de partid al Lucrările sesiunii
marce că acest bilanţ se în­ nerul Gheorghe Vaier, direc­ pe al cărui act de naştere este prindere. Sarcinile pe anul în Exploatării miniere Lupeni
făptuieşte In cel mai rodnic torul Uzinei chimice Orăştie. înscrisă vîrsta de numai pa­ curs le-am finalizat mai de­ ml-a fost recomandat, prin-
an din cei 25 de ani de Re­ N-am făcut acest gest din mă- tru ani, a cutezat la aceeaşi vreme cu 45 de zile, înregis- tr-o caracterizare concisă,
publică în România — în anul trînd un volum de economii condensată în puţine cuvin­
Conferinţei Naţionale a parti­ de peste 10 milioane lei. Chiar te, unul din sectoarele de Merii Adunări
dului, eveniment de covîrşi- din acest an, noi avem un tri­ producţie, „Sectorul cel mal
toare importanţă pentru dez­ mestru avans în tentativa de Important al minei" - ml s-a
voltarea ţării noastre. a înfăptu ' cincinalul în patru spus. Era vorba de Sectorul
1
„Mai iute, mai bine, mai efi­ ani şi jumătate. Este omagiul IV. „De ce tocmai sectorul Lucrările sesiunii a IX-a a ac­ Proiectul de lege a fost dis­ preşedintele Comisiei juridice,
cient !“ Aşa ne-a cerut să nostru oferit Republicii la a tualei legislaturi a Marii Adu­ cutat pe articole şi supus vo­ a expus raportul acestei comi­
muncim tovarăşul Nicolae 25-a aniversare a ei. Avem un nări Naţionale au continuat, joi tului secret. Marea Adunare sii şi al celorlalte comisii per­
Ceauşescu. Şi oamenii muncii colectiv tînăr, harnic, capabil dimineaţa, cu dezbaterea celor Naţională a adoptat Legea pri­ manente ale M.A.N. la proiec­
T
hunedoreni aşa muncesc ! Ex­ sa-şi realizeze' şi depăşească ÎNSEMNĂRI două proiecte de legi prezen­ vind organizarea apărării na­ tele de legi supuse spre apro­
presia cea mai elocventă a angajamentul asumat. Nu de tate în prima şedinţă, precum ţionale a Republicii Socialiste bare.
rinimie. Nu ne-am aruncat reducere a planului cincinal : şl cu rezolvarea celorlalte punc­ România.
răspunsului la această chema­ înainte la întîmplare. Mai în- ' cu şase luni. Colectivul este mult s-a lansat şi la noi o te aflate pe ordinea de zi a se­ La dezbaterea asupra proiec­ Marea Adunare Naţională a
re atît de preţioasă şi de utilă tîi ne-am consultat cu fiecare al întreprinderii de prefabri­ iniţiativă — „Să lucrăm o zi siunii. tului de lege cu privire la or­ aprobat, prin vot secret cu bu­
o găsim în hotărîrea unor co­ membru al colectivului, cu cate din beton Deva care, pe lună cu material economi­ CARTEA ganizarea şl funcţionarea Con­ letine, decretele cu putere de
lective mari de muncă de a noi înşine. Ne-am cunoscut pentru rezultatele bune obţi­ sit" — ce se traduce prin be­ In sală, alături de deputaţi, siliului Central de Control al lege emise de Consiliul de Stat.
realiza planul cincinal înainte mai bine ce putem şi ne-am nute în anul trecut, a primit neficii lunare de 250 000 lei. erau prezenţi numeroşi invitaţi, Activităţii Economice şi Sociale La ultimul punct de pe ordi­
de termen ; o găsim în miezul angajat. Vom reuşi. Planul pe „Ordinul Muncii" clasa a Il-a, Eu zic că asta înseamnă „mai membri al C.C. al P.C.R., mi­ au luat cuvintul deputaţii nea de zl, tovarăşul Ştefan Vol­
iniţiativelor muncitoreşti care 1972 l-am realizat deja în 10 Diploma şi Steagul roşu de iute, mai bine, mai eficient“. DE VIZITĂ niştri, conducători de Instituţii Gheorghe Roşu, prim-secretar tec, preşedintele Marii Adunări
Şi hotărîrea colectivului Fa­
vizează,_ în final, apropierea decembrie. Am luat un avans, întreprindere fruntaşă pe ra­ bricii refractare Baru sună centrale şl organizaţii obşteşti, al Comitetului judeţean Bacău Naţionale, a arătat că Biroul
înfăptuirii cincinalului, printr-n serios pentru anul 1973 pe mură. activişti de partid şi de stat, al P.C.R., lulla Pasca, directo­ M.A.N. propune eliberarea to­
oameni ai muncii, personalităţi
activitate mai energică, mai care vrem să-l scurtăm mai — Nu este exclus să reali­ DUMITRU GHEONEA A UNUI ale vieţii economice, ştiinţifice rul Centralei industriei textile varăşului deputat Constantin
Dăscălescu din funcţia de secre­
de calitate, mai spornică. mult. Avem toate condiţiile zăm chiar mai repede acest şi culturale, ziarişti. Timişoara, Vasile Patillneţ, mi­
(Continuare in pag. a 2-a) tar al M.A.N., întrucît a fost ales
La intrarea în sala de şedin­ nistrul economiei forestiere şi membru al Consiliului de Stat,
materialelor de construcţii, Ml-
COLECTIV ţe, conducătorii de partid şi de hall Lupşan, maistru la Combi­ şl alegerea în această funcţie
a
deputat
Vasile
tovarăşului
stat au fost întîmplnaţi de de­
1,4 milioane putaţi şl Invitaţi cu puternice natul siderurgic Reşiţa. Potop. De asemenea, Biroul
Judeţul Hunedoara vagoane MINIER aplauze. iectului de lege au fost propu­ modificări în componenţa unor
La discuţia pe articole a pro­
M.A.N. a propus următoarele
In loja din dreapta au luat
se
amendamente,
mai
multe
Ioc tovarăşii Nicolae Ceauşescu,
printre care şl acela ca în de­
sia
economico-financlară,
în
Ion Gheorghe Maurer, Emil numirea acestui act legislativ comisii permanente : la Comi­
pe coordonatele dezvoltării socialiste descărcate Paul Niculescu-MIzil, Gheorghe să fie introdus cuvintul mun­ gerea tovarăşilor deputaţi Mir-
cele două locuri vacante, ale­
Mănescu,
Manea
Bodnaraş,
citoresc, Iar această precizare
cea Simovlcl şi loniţă Bagiu; la
Râdulescu,
Pană,
Gheorghe
HUNEDOARA. Lucră­ IV şi nu altul este cel mal Virgil Trofin, Maxim Berghlanu, să se reflecte şl in conţinutul Comisia pentru Industrie, con­
important ?" - am întrebat.
torii secţiei descărcări „Din multe şl întemeiate mo­ Gheorghe Cioară, Florian Dă- documentului, la toate treptele strucţii şi transporturi, elibera­
............iniivrimMwiitfŞ
Transportul în AUTOBUZE din marele combinat hu- tive: are ponderea cea mai nălache, Constantin Drăgan, organismelor şi activităţii în a- rea tovarăşului deputat llie
cest domeniu, pentru a expri­
Cîşu, numit ministru secretar de
nedorean aduc o preţi­
mare de producţie; este sec­
oasă contribuţie la buna torul cu cea mai inaltă pro­ Emil Drăgănescu, Janos Faze- ma mal fidel caracterul legii. stat la Ministerul Industriei Chi­
kas, Petre Lupu, Dumitru Po-
comun-o reţea desfăşurare a producţiei ductivitate; realizează o' rit­ pescu, Leonte Răutu, Gheorghe După discuţia pe articole, mice, şi alegerea tovarăşului
de metal, împărtăşind, a- micitate constantă; obţine Stoica, Vasile Vilcu. prin vot secret, Marea Adunare deputat Ştefan Trlpşa; la Comi­
lăturj de siderurgişli, sa­ cele mai mari depăşiri...“. Naţională a aprobat, cu unele sia pentru agricultură şi silvi­
vastă, complexă, tisfacţia realizărilor de Am căutat să desluşesc Tovarăşul Ştefan Voltec des­ amendamente, Legea cu privire cultură, în locul vacant, alege­
prestigiu dobîndite în mai bine semnificaţia, con­ chide lucrările şedinţei. la organizarea şl funcţionarea rea tovarăşului deputat Masian
La discuţia generală asupra
în tot judeţul cinstea aniversării pătra­ ţinutul, valoarea cuvintelor proiectului de lege privind or­ Consiliului Central de Control Ruvin, eliberarea tovarăşului
Muncitoresc al Activităţii Econo­
Nicolae Giosan, ales membru
rului de veac de la
crearea Republicii. care alcătuiesc dceastă suc­ ganizarea apărării naţionale a mice şl Sociale. al Consiliului de Stat, şl alege­
In 1950, In judeţul nostru Muncitori harnici şi cintă dar expresivă prezen­ Republicii Socialiste România In continuare, la următorul rea tovarăşului deputat Costlcă
circulau — dacă se poate pricepuţi, cum sînt Teo­ tare ce ar putea fi luată au luat cuvîntul deputaţii Marin punct de pe ordinea de zl, to­ Haras.
spune aşa — 3 autobuze, a- dor Ardeleanu, Ioan drept etalon pentru o even­ Drăgan, prim-secretar al Comi­ varăşul Constantin Stătescu, se­ Marea Adunare Naţională a
dică aceste 3, maşini „asi­ Nistor, Alexandru Cri- tuală carte de vizită a unui tetului judeţean Teleorman al cretarul Consiliului de Stat, a aprobat propunerile făcute.
gurau“ transportul în co­ şan, Ioan Nicorici, Ioan colectiv minier de mina în- P.C.R., Mihal Rogoz, maistru la prezentat expunerea la proiec­ Lucrările şedinţei de joi au
mun pentru întreg judeţul. Roşea şi alţii, din ca­ tîH Pentru sectorul IV, o a- Uzinele „Steagul roşu" Braşov, tele de legi pentru aprobarea fost apoi închise.
Astăzi, numărul autobuze­ drul secţiei, au depus semenea carte de vizită s-ar general locotenent Grlgore Ră- decretelor cu putere de lege Tovarăşul Ştefan Voitec a a-
lor puse la dispoziţia popu­ în acest an eforturi lău­ justifica întru totul, deoarece duică, prim-adjunct al ministru­ emise de Consiliul de Stat, pî- nunţat că, vineri, urmează să
laţiei judeţului se apropie dabile pentru a descăr­ atributele pomenite îi apar­ lui de Interne, Ştefan Pascu, nă la deschiderea actualei se­ aibă loc şedinţa jubiliară con­
de 300. întreprinderea de ca la timp şi iără pier­ ţin fără nici un drept de rectorul Universităţii „Babeş- siuni a Marii Adunări Naţiona­ sacrată celei de-a 25-a aniver­
transporturi auto Deva, în­ deri vagoanele încărca­ contestaţie. Şî totuşi... Bolyal" din Cluj. le. Tovarăşul Tralan lonaşcu, sări a proclamării Republicii.
treprinderile de gospodărie te cu materii prime şl Intr-adevăr, la mina Lupeni
comunală şi locativă au sec­ materiale necesare com­ sectorul IV este cel mai im­
ţii de transporturi în comun binatului. Astfel, în a- portant prin ponderea pe ca­
care asigură atît transportul cest an s-au descărcat re o reprezintă în producţia In pagina a IV-a Azi, la posturile noastre
local, cît şi interurban şi peste 1,4 milioane va­ de cărbune cocsificabil a mi­
interjudeţean. Astăzi nu e- goane, conţinînd 7,3 mi­ nei. Din abatajele sale se de radio şi televiziune
xistă nici o comună în ju­ lioane tone de cărbuni, extrage zilnic o producţie
deţ care să nu fie conectată cocs, minereuri, calcar, mai mare decît a minelor Solemnitatea înmînării medaliei „25 Astăzi, in jurul orei 17,00,
la reţeaua transportului în fier vechi, refractare şi Bărbăteni şi Livezeni la un posturile noastre de radio şi
comun. Şi nu-i departe tim­ altele. De menţionat că loc. Apoi, în sectorul IV s-a de ani de la proclamarea Republicii“ televiziune vor transmite di­
pul cînd nu vor exista sate datorită mecanizării obţinut în acest an o pro­ rect de la Sala Palatului Re­
care să nu se bucure de a- muncii, organizării su­ ductivitate a muncii nemai- şi a unor înalte titluri şi ordine ale tării publicii Socialiste România
vantajele transportului în perioare a lucrului şi întîlnită la Lupeni şi nici la şedinţa jubiliară a Marii A-
comun. extinderii muncii în a-
Prin mijlocirea autobuze­ cord la 95 la sulă, pro­ dunări Naţionale consacrată
1
lor, localităţile judeţului, ce­ ductivitatea muncii a C. MAGDALIN Solemnitatea înaintării în grad a unor aniversării a 25 de ani de la
le din alte judeţe, se apro- 1950 1972 crescut la aproape 17 proclamarea Republicii, pre­
cum şi spectacolul festiv or­
V. tone pe muncitor şi oră. (Continuare în pag. a 2-a) generali şi ofiţeri superiori ganizat cu acest prilej.
(Continuare in pag. a 2-a)
ş.a. De menţionat ţinuta gra­ mează despre una dintre mani­ bile s-au dovedit montajul 11-
„Invăţămînt - fică a volumului, Îngrijit de Seară literară festările organizate de coope­ terar-muzlcal „Patria“, ' textul
interpretat
de
brigadă,
„La
Produse din blănărie creativitate“ prof. Alee Şerbăncscu. Manifestări La clubul U.J.CJVI. din Deva ratorii meşteşugari de la „Rete­ iana printre munţi“, precum Po­ şi
zatul“ Haţeg in semn dc oma­
din
Republicii.
folclorul
adus
nou
aniversării
cintecele
cu­
giu
a fost organizată o „Seară li­
Simpozioane terară“ sub genericul „Ţării — Recent, comisia culturală şi co­ prinse in program.
U.T.C.
Apărut sub egida Inspectora­ inima şi versul“, realizată de mitetul organizat ale cooperativei ★
concursul,
gen
au
tului şcolar judeţean şi Casei In cadrul „Decadei cintecului, Ida Armeanca şi Maria Frăcea. „Cine ştie, cîştigă“, cu tema : Un mare număr de directori
peste prevederi judeţene a „Invăţămînt—creativita­ jocului şi obiceiurilor hunedore- consacrate „Realizări ale judeţului Hune­ ai aşezămintelor culturale la Ve-
din
didactic,
corpului
au
participat
ieri
judeţ
volumul
te“ este dedicat celei de-a 25-a ne“, la căminul cultural din Bâ- Seară de întrebări doara în 25 de ani“. Cîştigă lo­ ţel la o masă rotundă cu te­
avut
a
loc
simpozion
un
niţa
aniversări a proclamării Repu­ ce a dezbătut probleme ale fol­ rilor li s-au Inmlnat premii. ma „Comuna noastră pe coor­
blicii. „Cuvintul înainte“ este sărbătorii donatele socialismului“. Mani­
Cele peste 200 de muncitoare din cadrul secţiei semnat de Lazăr David, secre­ clorului local. Au prezentat co­ festarea a avut un caracter me­
profesorii
de la Hunedoara a fabricii „Vidra" ’nchină aniversă­ tar al Comitetului judeţean Hu­ municări Vasile Bota Constandin şi răspunsuri todic.
şi
Clemente,
Con­
rii Republicii însemnate realizări. nedoara al P.C.R. Din sumar stantin Văduva. Masă rotundă
mai consemnăm: „Un sfert de „Seara de întrebări şi răspun­
Din relatările tovarăşei Margareta Ciocan, secre­ veac“ de Prof. Emerit Cornel de la suri* organizată ieri la căminul
Techereu,
Balşa,
comuna
La
tara organizaţiei de partid, aflăm că harnicele lucră­ Stoica, „Frontul plugarilor, fac­ cultural din Ilia a dezbătut pro­ a avut ioc o masă rotundă pe Spectacol folcloric
tor activ la victoria forţelor de­
toare din secţie — printre care Elena Alexandru, Mă­ mocratice în alegerile parla­ Salariaţii Fabricii de conserve bleme ale politicii interne şi tema „Realizări In anii Repu­
cultural
căminului
scena
Pe
participat
la
ria Stan, Elena Dragomir, Ortansa Surugiu, Maria Sa- mentare din noiembrie 1946“ de din Haţeg cu au tema: „P.C.R. un 30 externe a partidului şi sta­ blicii“, la care au participat ca­ din Şoimuş s-a desfăşurat un
de
—
simpozion
bău, Doina Susan, Saveta Osteric — au depăşit cu prof. Maria Creţu, „Visul lui conducătorul şi organizatorul tului nostru. drele didactice Poiana, la un Şcoala bogat program artistic al for­
sat
generală
din
2,6 la sută sarcinile pe anul în curs. Bălcescu“ de prof. univ. dr. do­ victoriilor noastre pe drumul învecinat din aceeaşi comu­ maţiilor dc dansuri, grupului vo­
cent Augustln Z. N. Pop, „A- făuririi societăţii socialiste mul­
S-au dat peste prevederi importante cantităţi de portul Frontului Plugarilor la tilateral dezvoltate“, susţinut de Decembrie Concurs nă. Masa rotundă a fost ur­ cal. soliştilor vocali şi instru­
mentişti. Spectacolul a fost pre­
mată de un bogat program ar­
produse — covoare, căciuli şi alte lucruri confecţio­ lupta P.C.R. pentru preluarea Cornel Artenie, vicepreşedinte tistic, susţinut de pionieri şi e- cedat de o amplă expunere de­
nate din deşeuri de blănuri. S-au depăşit, de aseme­ al Consiliului popular orăşenesc levi ai şcolii generale din loca­ spre importanţa zilei de 3« De­
deplină şi definitivă a puterii Haţeg, şi Aristică Spătaru, di­ WÊ&- : Corespondentul nostru din litate şi de brigada de agitaţie cembrie, susţinută de directorul
nea, sarcinile pentru export. populare“ de prof. nie Avram rectorul casei de cultură. Haţeg, Aurel Anca, ne infor­ a căminului cultural. Remarca- căminului, Titus Părău.
J