Page 87 - Drumul_socialismului_1972_12
P. 87
TRAIASCA CEA DE-A 25-A ANIVERSARE
te
A PROCLAMĂRII REPUBLICII!
Păsîm, Prol«farl din toafe fărlle, unlfl-val
nestrămutată
Încredere, în al doilea
pătrar de veac! ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA AL POR Şl AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN
Sărbătorim împlinirea unui pătrar de veac de la
acel memorabil 30 Decembrie 1947 - moment de o ANUL XXIV Nr. 5 589 JOI 28 DECEMBRIE 1972 4 PAGINI - 30 BANI
mare densitate faptică in istoria României.
Proclamarea Republicii s-a înscris, definitiv, între
marile evenimente ale fiinţei noastre naţionale : Unirea
Principatelor din 1859, făurirea statului român unitar din La Combinatul siderur
1918, eliberarea de sub jugul fascist din august 1944. gic Hunedoara s-a con
Acest act revoluţionar reprezintă o încununare a luptei semnat, în cinstea ani
maselor populare, al aplicării creatoare a strategiei şi versării unui sfert de Lucrările sesiunii
tacticii Partidului Comunist Român în condiţiile comple veac de la proclamarea
xe ale revoluţiei populare şi ale trecerii la etapa nouă Republicii, o nouă pre
- care se impunea ca o legitate a dezvoltării - revo mieră industrială. S-a
luţia socialistă. terminat de construit şi
Astăzi, cînd aniversăm două decenii şi jumătate de a intrat în probe tehno
Republică, ne dăm seama de creşterea uriaşă pe care logice de funcţionare la Marii Adunări Naţionale
am obţinut-o. Ne dăm seama, acum, de eforturile eroi
ce pe care le-a făcut poporul nostru din acele zile de
foc, sub conducerea Partidului Comunist Român, cînd La C.S Hunedoara
lozinca generală era „Totul pentru front, totul pentru
victorie", cînd revoluţia populară se desfăşura în con
diţiile unei economii mult rămase în urmă şi vlăguită de O nouă Miercuri dimineaţa au fost In loja din stingă se află şedintele Comisiei pentru pro
război. reluate în plen lucrările celei membrii Consiliului de Stat. bleme de apărare, a prezen
Proclamarea Republicii a deschis calea spre trans premieră de-a IX-a sesiuni a actualei Lucrările au fost deschise tat apoi raportul acestei co
formările de esenţă petrecute în societatea românească: legislaturi a - Marii Adunări de tovarăşul Ştefan Voitec, misii şi al Comisiei juridice la
naţionalizarea tuturor bunurilor care aparţineau de fapt industrială Naţionale. preşedintele Marii Adunări proiectul de lege supus dez
poporului, transformarea în dimensiuni noi a agricultu Şedinţa s-a deschis la ora Naţionale. baterii.
rii, revoluţia culturii româneşti, deschiderea pe multiple 10,00 dimineaţa. Alături de In unanimitate, deputaţii au In continuare, tovarăşul Mi-
planuri a democraţiei celor ce muncesc. Desigur, acest deputaţi, in sola Palatului adoptat următoarea ordine ron Constantinescu, vicepre
act a netezit calea unor realităţi imediate - posibili cald cea de a treia ban Marii Adunări Naţionale, se de zi : şedinte al Consiliului de Ştat,
tatea de a elabora planuri anuale şi cincinale de dez dă de la fabrica nr. 2 de află numeroşi invitaţi - mem a prezentat expunerea la
1.
Proiectul de lege pri
voltare a economiei naţionale, de a aplica concret ade aglomerare a minereuri bri ai C.C. al P.C.R., miniştri, vind organizarea apărării na proiectul de lege cu pri
vărurile învăţăturii marxist-leniniste la specificul parti lor de fier. Obiectivul conducători de instituţii cen ţionale a Republicii Socialiste vire la organizarea şl func
cular al ţării noastre. are o mare importanţă trale şi organizaţii obşteşti, ţionarea Consiliului Central de
In anul al 25-lea de Republică încercăm deplina pentru asigurarea mate activişti de partid şi de stat, România. Control al Activităţii Economi
satisfacţie că întreaga politică internă şi externă a Parti riei prime necesare spo oameni ai muncii, personali 2. Proiectul de lege cu pri ce şi Sociale.
dului Comunist Român a slujit şî slujeşte interesele ma ririi producţiei de fontă. tăţi ale vieţii economice, ştiin vire la organizarea şi funcţio
jore ale naţiunii noastre socialiste, că ea se înscrie în Noua linie tehnologică ţifice şi culturale, ziarişti. Sînt narea Consiliului Central de Preşedintele Comisiei eco
tre cele mai raţionale şi înţelepte luări de poziţie pe ce va intra în funcţiune prezenţi, de asemenea, şefi de Control al Activităţii Economi nomico - financiare, tovarăşul
plan mondial. Noi, comuniştii, oameni ai muncii hune- în primele zile ale anu misiuni diplomatice acreditaţi ce şi Sociale. Aurel Vijoli, a prezentat ra
doreni, avem o deosebită satisfacţie pentru faptul că lui viitor asigură creş în ţara noastră. 3. Proiectele de legi pentru portul acestei comisii şi al ce
patria noastră ocupă un asemenea loc demn în lume, terea capacităţii de pro Deputaţii şi invitaţii au in- aprobarea decretelor cu pu lorlalte comisii permanente
că glasul eî este p eţuît pe toate meridianele globului. ducţie a fabricii, pentru tere de lege emise de Con ale M.A.N. la proiectul de le
r
Judeţul nostru oferă, la scara lui, imaginea pros 1973, cu peste 35 Ia su timpinat cu vii şi îndelungi a- siliul de Stat. ge supus discuţiei.
peră a României socialiste. O singură cifră este edifi tă, asigurînd astfel aglo plauze intrarea in sala de şe 4. Eliberarea şi alegerea u- In continuarea lucrărilor Se
dinţe a conducătorilor de par
catoare : încă în anul 1970 producţia globală industria meratul autoîondant ne tid şi de stat. nui secretar al Marii Adunâri siunii Marii Marii Adunâri Na
lă a judeţului depăşea cu peste 1 miliard de lei pro cesar alimentării ritmice In loja din dreapta iau loc Naţionale; modificări in com ţionale, astăzi la ora 9 dimi
ducţia industrială a României, a întregii ţări, din anul a furnalului nr. 9 de tovarăşii: Nicolae Ceauşescu, ponenţa unor comisii perma neaţa, vor începe discuţiile a-
1948. 1 000 m.c. Ion Gheorghe Maurer, Emil nente ale Marii Adunări Na supra proiectelor de legi pre
- Oamenii muncii din judeţul nostru, bărbaţi şi fe Bodnaraş, Manea Mănescu, ţionale. zentate in şedinţa de ieri.
mei, români, maghiari, germani şî de alte naţionalităţi Paul Niculescu-Mizil, Gheor La primul punct al ordinii
au răspuns cu entuziasm şi hotărîre vibrantei chemări ghe Pană, Gheorghe Rădules- de zi, tovarăşul general de (Agerpres)
adresate de către secretarul general al partidului de armată Ion loniţă, ministrul
la tribuna Conferinţei Naţionale a partidului din iulie cu, Virgil Trofin, Maxim Ber- apărării naţionale, a prezen
a.c. : „In faţa unei naţiuni apar momente unice, hotă- PLANUL Şl ANGAJAMENTELE ghianu, Gheorghe Cioară,
rîtoare pentru destinul şi viitorul său. Istoria adevereşte Florian Dănălache, Constantin tat expunerea la proiectul de (Alte relatări
că nu o dată în faţa poporului nostru s-au îvit aseme Drâgan, Emil Drăgănescu, lege privind organizarea a-
nea momente, dar el a ştiut întotdeauna să fie la înăl Janos Fazekas, Petre Lupu, părării naţionale a Republicii în pagina alV-ai
ţimea vremurilor, să acţioneze cu fermitate şi hotărîre Leonte Răutu, Gheorghe Stoi Socialiste România.
ca, Vasile Vilcu. Tovarăşul Ion Dincâ, pre-
pentru a-şî clădi viitorul.
...Avem răspunderea faţă de viitorul copiilor noştri, ANUALE AU FOST REALIZATE
faţă de viitorul întregului popor, faţă de cauza socialis
mului şi comunismului în România, faţă de naţiunea
noastră socialistă - de a face totul pentru dezvoltarea
in ritm susţinut a patriei, pentru crearea unei societăţi ŞiUM BIROULUI EXECUTIV EL CONSILIULUI
socialiste moderne, dezvoltate”.
Răspunsul pe care locuitorii de pe aceste melea ÎNAINTE DE TERMEN
guri îl vor da în anul în care intrăm, an hotărîtor al
acestui cincinal al eficienţei, se va concretiza în mai
mult metal, de o calitate superioară, în mai mult căr în NATIONAL El FRONTULUI MITÂT» SOCIALISTE
bune, mai multe minereuri, mai multe alte produse ale Aceste zile de clocotitoare duri de investiţii şi sporirea industrială suplimentară
industriei hunedorene. bătălie pentru realizarea e- productivităţii muncii, volu valoare de aproape 135 mili
xemplară a sarcinilor de plan mul producţiei industriale ce oane lei, în condiţiile reduce
(Continuare in pag. a 2-a) şi angajamentelor asumate în se preconizează a fi obţinut rii cheltuielilor de producţie Miercuri, 27 decembrie a.c., destinate consumului, a apro domeniul relaţiilor externe şi
marea întrecere consacrată a- in acest an depăşeşte cu cir cu peste 50 milioane iei şi a avut loc şedinţa Biroului E- vizionării şi desfacerii, a pres s-a aprobat planul cu privire
xecutiv al Consiliului Naţio
taţiilor de servicii şi a asis
la relaţiile internaţionale al
niversării Republicii aduc co ca 450 milioane lei realizări realizării unor beneticii su nal al Frontului Unităţii So
lectivelor de muncă din jude le din 1971. plimentare de aproape 100 cialiste, prezidată de tovarăşul tentei sanitare pentru popu F.U.S. in anul viitor.
laţie. Biroul Executiv a stabi
ţul Hunedoara satisfacţia ma Creşterile faţă de anul tre milioane lei. In vederea alegerilor parţi
cut sînt potenţate de însem Nicolae Ceauşescu, preşedin lit măsuri care să asigure va ale de deputaţi pentru Marea
joră a datoriei împlinite faţă Pe ansamblul judeţului, pro tele Consiliului National al lorificarea mai bună, de către Adunare Naţională, in circum
de partid, faţă de patria săr natele depăşiri de plan obţi dusele furnizate peste plan e- Frontului Unităţii Socialiste. conducerile unităţilor supuse scripţiile electorale devenite
nute în întrecerea pe anul
conomiei naţionale se ridică
Ţ Â R I I M E L E bătorită. Prevederile planului în curs. Mai bine de 30 de in- Ia 50 milioane kWh energie modul in care a fost organizat controlului, a observaţiilor şi vacante, Biroul Executiv a a-
Biroul Executiv a discutat
pe cel de-al doilea an ai cin
propunerilor făcute de către
cinalului au fost îndeplinite electrică, 78 000 tone cocs, şi se desfăşoară controlul ob echipele de control obştesc în probat propunerile de candi
înainte de termen, creindu-se M——a MMBW— 45 000 tone fontă, 35 000 tone ştesc, în baza prevederilor vederea sporirii eficienţei a- daţi şi a hotărît să le supună
O, cit de mindri creştem din numele tău, ţară, premise trainice să se păşeas Un succes de seamă oţel, 24 000 tone laminate. 200 Legii nr. 6 şi a apreciat con cestel activităţi. votului alegătorilor în numele
Atotcuprinzătorul generic de eroi I că în anul 1973 cu realizări lone produse din mase plas tribuţia pe care o aduc oame A fost. de asemenea, supusă Frontului Unităţii Socialiste.
Cu flacăra speranţei martiri îl pronunţară, de prestigiu, care garantează al oamenilor muncii tice, 1 700 mc cherestea. 7 000 nii muncii încadraţi in echipe dezbaterii activitatea desfăşu Biroul Executiv a examinat,
In marmura izbînzii ¡1 dăltuîrăm noi. îndeplinirea mai devreme a mc prefabricate din beton, le de control obştesc la îmbu rată în anul 1972 do către de asemenea, şi alte probleme
cincinalului actual. din economia mobilă în valoare de 3,7 mi nătăţirea calităţii produselor Frontul Unităţii Socialiste în privind activitatea curentă.
Incandescenţa-naltă a celor trei cuvinte Ceea ce s-a realizat în a- hunedoreanâ lioane lei şi alte produse.
Iluminează timpul departe-n viitor, cest an în economia hunedo- Merite însemnate revin
Culori esenţiale se-ngeamănă fierbinte, reană, datorită muncii avînta- constructorilor, care au fina
Miracolele stemei răsar din miezul lor. te, pline de abnegaţie şi e- lizat importante obiective in Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România
roism a siderurgiştilor, mine treprinderi, secţii şi sectoare dustriale şl social-culturale.
In zilele de lucru de te strigăm pe nume rilor, energeticienilor, chimiş- din industrie, şantiere de con Se evidenţiază constructorii
înseamnă că se-ntîmplă în no! un răsărit tiior, constructorilor şi celor strucţii şi alte unităţi econo de la T.C.M.M.H., care au pre
Care să-ţi poarte chipul ca soarele prin lume lalţi oameni ai muncii din ju mice au raportat partidului, dat Înainte de termen iurna- D E C R E T
Spre lauda puterii care l-a făurit. cu mult înainte de termen, lul nr. 9 de 1 000 mc de la
deţ, constituie prinosul dărui
rii muncitoreşti închinate Re realizarea sarcinilor anuale Hunedoara, colectivul şantie
Purtăm o sărbătoare-n Decembrie pe umeri, publicii. In acest an, poten de producţie la toţi indicato rului nr. 7 de construcţii al
O arcuire zveltă de tînăr curcubeu ; ţialul industrial al judeţului a rii. Sînt de evidenţiat în acest T.C.I. Timişoara, care a de privind graţierea unor pedepse
Inelele din arbori pe anii tăi le numeri cunoscut noi afirmări pe pla sens I.P.B. Bircea, care are un marat cu rapiditate lucrările
Să-ţi afli vîrsta-nscrisă aici în imnul meu. trimestru avans în îndeplini la marea fabrică de ciment de
nul creşterilor cantitative şi
rea planului cincinal, U.C. O- la Chlşcădaga-Deva, colecti In temeiul art. 63 pct. 5 din De asemenea, nu beneficiază xecută, în măsura în care n-a
TRAIAN FILIMON perfecţionărilor calitative. Prin răşlie, I.M. Barza. U.V. Călan, vul grupului de şantiere nr. Constituţie, Consiliul de Stat de prevederile art. 1 şi 2 cei fost executate.
materializarea unor mari fon U.U.M. Petroşani, I.I.L. Hune 1 al T.C. Deva, care a înde al Republicii Socialiste Româ care au săvîrşit mai multe in Art. 6. — Dispoziţiile prezen
doara şi Orăştie, U.E.I.L. Hu plinit planul anual Ia con nia decretează : fracţiuni intenţionate şi nein tutui decret nu se aplică celo
nedoara şi Orăştie, care şi-au strucţia de locuinţe In Valea Art. 1. — Se graţiază în în tenţionate, prin care s-a pro care nu au început executare
realizat mult mai devreme Jiului. tregime : dus o pagubă avutului obştesc, pedepsei sau a sancţiunii in
planul şi angajamentele asu Bilanţul de prestigiu cu ca a) pedepsele cu închisoare dacă totalul pagubei este de chisorii contravenţionale, tloof
mate in cinstea zilei de 30 re oamenii muncii hunedoreni pînă la 1 an inclusiv, precum pînă la 20 000 lei inclusiv, iar rece s-au sustras de la areas
Decembrie. Dar cele mai sem întimpină glorioasa aniversa şi amenzile ; ./pagyb,a produsă prin infracţiu . ta.
nificative realizări le rapor re a Republicii constituie o b) pedepsele cu închisoare nile intenţionate este mai mare -Art. 7. — Nu beneficiază d
tează siderurgiştii hunedoreni. temelie trainică pentru dema între 1 şi 2 ani inclusiv, apli , de 2 000 lei prevederile prezentului decre
Ei an realizat în acest an, rarea optimă a producţiei in cate celor care la data adop Dispoziţiile art. 1 şi 2 nu se cei care in timpul executăr
1
peste prevederi, o producţie noul an. tării prezentului decret au îm aplică celor care au benefici pedepsei sau a sancţiunii in
plinit vîrsta de 60 de ani in at de -la data de 1 ianuarie chisorii contravenţionale nu a
clusiv, femeilor gravide sau cu 1967 de graţiere totală sau avut o comportare corespun
copii pînă la 5 ani inclusiv, parţială ori cărora li s-a revo zătoare şi nu au fost receptiv
precum şi celor care au săvîr- cat beneficiul unei graţieri la acţiunea de reeducare, să
şit infracţiunea in perioada condiţionate acordate de la a- vîrşind infracţiuni sau abalei
minorităţii. ceastă dată, precum şi recidi- grave.
Art. 2. — Se graţiază în par viştilor. Constatarea situaţiei preve
In interiorul ziarului: te, cu 1 /3, pedepsele cu închi urmărirea penală nu a început, zute Ia alineatul precedent c
Art. 4. — In cauzele în care
privire l săvirsirea de abalei
soare între 1 şi 2 ani inclusiv.
a
Art. 3. — Nu beneficiază de precum şi în cele aflate în se face prin procesul verbe
prevederile art. 1 şi 2 cei care curs de urmărire sau de jude al comisiei prevăzute la ar
| Marile Izbtnzl socialist«— au săvtrşit infracţiuni contra cată, procesul penal se va 27 din Legea nr. 23/1969 pri
securităţii statului, uciderea din porni sau, după caz, va conti vind executarea pedepselor.
temelia înaltelor năzuinţe culpă a două sau mai multor nua, iar după pronunţarea pe Art. 8. — Dispoziţiile prezer
persoane, infracţiuni intenţio depsei se va face aplicarea tului decret se aplică numa
nate prin care s-a produs avu dispoziţiilor art. 1 sau 2, ţi- cu privire la faptele săvîrşit
| Zile hunedorene tului obştesc o pagubă mai nîndu-se seama de excepţiile pînă la data adoptării lui.
mare de 2 000 lei, infracţiuni din art 3 şi 6 din prezentul Art. 9. — Cei graţiaţi, car
neintenţionate prin care s-a decret. în curs de 3 ani vor săvîrş
§ Te slăvim, Republleă! produs avutului obştesc o pa Art. 5. — Sancţiunile cu în vreo infracţiune intenţionau
gubă mai mare de 20 000 lei, vor executa, pe lingă pedeaps
infracţiuni de omor, tîlhărie, chisoare pentru contravenţiile stabilită pentru acea infracţi
| Am învăfat să Iubim dare de mită, luare de mită, săvîrşite pînă la data adoptă une, şi pedeapsa neexecutat
trecere frauduloasă a frontierei, rii prezentului decret nu se ca urmare a aplicării prevede
mai aplică, iar în cazul cînd
euvîntul NOU ultraj cu violenţă, viol, eva rilor art. 1 şi 2 din prezentu
Colectiv al cinstei, onoarei şi demnităţii socialiste, muncitorii de la Uzina dumică Orăştie. In au fost aplicate, nu se mai e- decret.
frunte eu comuniştii, acţionează rodnic pentru îndeplinirea cincinalului in patru ani şi jumătate. dare, mărturie mincinoasă, de
Maistrul Iosif Kofnoşan, Împreună cu tovarăşii săi de muncă din secţia matriţerie^ au mtndria nunţare calomnioasă, falsifi
de a face parte din acest colectiv. Foto: V. ONOIU care de monedă, timbre sau Preşedintele Consiliului de Stat
alte valori. NICOLAE CEAUŞESCU
