Page 90 - Drumul_socialismului_1972_12
        P. 90
     rrMB»ravi.T.foTTWIgIiraE^
                                                                                                                                                                                DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5 589 ® JOI 28 DECEMBRIE 1972
                          LUCRĂRILE SESIUNII MARII ADUNĂRI NAŢIONALE
                                                                                                                                 şi  metode  de  conducere  şi  or  în  proiectul  de  lege  se  preve  lurile  organizatorice,  începînd   activitatea  sub  conducerea  co
                                              Expunerea la proiectul                                                             ganizare,  să  acţioneze  ferm   trola  evoluţia  dezvoltării  eco  nivelul întregii societăţi.  mitetelor de partid respectiv*,
                                                                                                                                                                                             de  la  unitatea  de  bază  pînă  la
                                                                                                                                                               de  că  noul  organism  va  con
                                                                                                                                 pentru  prevenirea  unor  feno
                                                                                                                                                                                                                           fiind  subordonate  şi  Consiliu
                                                                                                                                 mene  negative  din  activitatea
                                                                                                                                                                                              Pentru  asigurarea  unui  con
                                                                                                                                                               resurselor  materiale,  financia
                                                                                                                                 economică  şi  socială,  să  pro  nomiei   naţionale,   utilizarea   trol  unitar  şi  evitarea  oricăror   lui  Central  de  Control  al  Ac
                                                                                                                                                                                                                           tivităţii Economice şl Social*.
                                                                                                                                                                                                                            La  stabilirea  componenţei  a-
                                                                                                                                 pună  măsuri  concrete  pentru
                                                                                                                                                               re  şi  folosirea  raţională  a  re
                                                                                                                                                                                             paralelisme,  suprapuneri  sau
                                        de lege privind organizarea                                                              eliminarea neajunsurilor.     In  exercitarea  controlului  a-   controale  repetate,  prin  pro  cestor  consilii  se  va  asigura
                                                                                                                                                               surselor  de  forţă  de  muncă.
                                                                                                                                                                                             iectul  de  lege  se  prevede  în
                                                                                                                                  In  condiţiile  complexităţii
                                                                                                                                                                                                                           o  largă  reprezentare,  la  nivel
                                                                                                                                 crescînde  a  sarcinilor  şi  pro  supra  activităţii  ministerelor,   sărcinarea  Consiliului  Central   judeţean,  similară  cu  cea  avu
                                                                                                                                 blemelor  pe  care  le  ridică   celorlalte   instituţii   centrale,   de  Control  cu  atribuţii  de  co  tă  în  vedere  la  alcătuirea
                                                  apâfârii naţionale                                                             procesul  de  edificare  a  socie  organelor  locale  ale  adminis  ţiilor  de  control  specializat  al   Consiliului  Central  de  Control
                                                                                                                                                                                             ordonare  a  activităţii  inspec
                                                                                                                                 tăţii
                                                                                                                                       socialiste
                                                                                                                                                 multilateral
                                                                                                                                                                                                                           al Activităţii Economice şi So
                                                                                                                                                               traţiei  de  stat,  unităţilor  de
                                                                                                                                                perfecţionare
                                                                                                                                 dezvoltate,
                                                                                                                                            de
                                                                                                                                                               lui  Central  de  Control  al  Ac
                                                                                                                                 continuă  a  organizării  şi  con  stat  şi  cooperatiste,  Consiliu  statului.         ciale.
                                                                                                                                                                                               Pe  baza  constatărilor  reie
                                                                                                                                                                                                                             Pentru  aducerea  la  îndepli
                                                                                                                                                               tivităţii  Economice  şi  Socia
                                     o Republicii Socialiste România                                                             ducerii  economiei  naţionale,   mări  permanent  modul  cum  a-   şite  din  acţiunile  de  control   nire  a  sarcinilor  hotărîte  de
                                                                                                                                                               le  îi  revine  sarcina  de  a  ur
                                                                                                                                 de  lărgire  a  atribuţiilor  şi
                                                                                                                                                                                             şi  analiză,  consiliul  informea
                                                                                                                                                                                                                           Plenara  C.C.  al  P.G.R.  din
                                                                                                                                 competenţelor  unităţilor  eco-
                                                                                                                                                                                                                           20—21 noiembrie 1972, privind
                                                                                                                                 nomico-sociale  şi  administra-   cestea  îşi  realizează  sarcinile   ză  conducerea  de  partid  şi  de   crearea  unui  cadru  organiza
                                                                                                                                                                                             stat  asupra  modului  în  care  se
                                                                                                                                 tiv-teritoriale,  sporeşte  rolul   din  planul  naţional  unic  de   înfăptuiesc  hotărîrile  de  par  toric  znai  bun  activităţii  co
            — prezentată de tovarăşul general de armată Ion loniţă -                                                             controlului.   Acesta   trebuie   dezvoltare  a  ţării  şi  din  buge  tid  şi  de  stat,  asupra  cauzelor   mitetelor  şi  consiliilor  oame
                                                                                                                                                               tul  de  stat,  să  contribuie  la
                                                                                                                                 să  fie  atotcuprinzător,  să  asi
                                                                                                                                 gure  cunoaşterea  operativă  şi   întărirea  simţului  de  ordine,   unor  fenomene  negative  şi  so  nilor  muncii  din  întreprinderi
                                                                                                                                                                                             luţiilor  care  pot  să  stea  la  ba
                                                                                                                                                                                                                           şi  centrale,  prin  proiectul  de
          VS  rog  să-mi  permiteţi  ca,   România  are  la  bază  politica   tem  închegat,  pentru  prima  oa  a  unor  rezervişti.  In  acest  fel,   temeinică  a  modului  în  care   disciplină  şi  răspundere  în   za  adoptării  unor  decizi!  fun  lege  se  prevede  înfiinţarea  în
        din  Împuternicirea  Consiliului   generală  a  Partidului  Comu  ră,  toate  formele  de  pregătire   se  vor  asigura  condiţiile  nece  se  aplică  hotărîrile  de  partid   gospodărirea  mijloacelor  ma  damentate.  Consiliul  raportea  întreprinderi  a  consiliilor  pen
        Apărării  şi  a  Consiliului  de   nist  Român  de  construire  a   militară  a  cetăţenilor,  ceea  ce   sare  continuării  producţiei  în   şi  legile  statului,  să  fie  com  teriale  şi  financiare  încredin  ză  Comitetului  Central  al  Par  tru  controlul  muncitoresc  al
        Miniştri,  să  prezint  spre  exa  socialismului  şi  comunismului,   asigură  o  conducere  unică  şi   ritmul  impus  de  cerinţele  du  petent  şi  sever,  dar  şi  pre  ţate  de  societate,  la  apărarea   tidului  Comunist  Român  şi   activităţii  economice  şi  socia
        minare  şi  adoptare  proiectul   de  întărire  a  prieteniei,  cola  un  caracter  unitar  al  pregătirii   cerii războiului de apărare.  ventiv,  Eficienţa  controlului   şi  dezvoltarea  proprietăţii  so  Consiliului  de  Slat  măsurile   le.  Controlul  muncitoresc  are
        de  lege  privind  organizarea   borării  şi  alianţei  cu  toate  ţă  întregii  populaţii  pentru  apă  Avînd  în  vedere  prevederi  se  află  în  raport  direct  cu   cialiste.  ce  se  impun  pentru  soluţiona  ca  scop  creşterea  iniţiativei
        apărării  naţionale  a  Republicii   rile  socialiste,  în  conformitate   rare.          le  constituţionale  ce  trebuie   realizarea   trăsăturilor   men  Consiliul  va  controla  reali  rea  grabnică  a  problemelor   creatoare  şi  răspunderii  mase
                                                                                                                                ţionate,  cu  caracterul  partinic
        Socialiste România.           cu  principiile  marxism-leninis-   Durata  serviciului  militar,   respectate  de  către  toţi  cetă  şi  de  înaltă  responsabilitate   zarea  sarcinilor  privind  dez  privind  mersul  realizării  pla  lor  de  oameni  ai  muncii  in
                                                                                                                                                               voltarea  industriei,  agricultu
          Este  cunoscut  că,  în  ultimii   mului,  ale  internaţionalismului   prevăzută  în  proiectul  de  le  ţenii  Republicii  Socialiste  Ro  socialistă  în  care  se  efectu  rii,  utilizarea  eficientă  a  fon  nului,   pentru   perfecţionarea   conducerea  unităţilor  respec
                                                                                                                                                                                             activităţii in diferite domenii.
                                                                                                   mânia  supuşi  obligaţiilor  mili
        ani,  în  viaţa  internaţională  au   proletar,  de  promovare  a  re  ge,  creează  posibilitatea  ca   tare,  se  precizează  mai  pe  larg   ează.  Proiectul  de  lege  pe   durilor  de  investiţii,  aplicarea   In  îndeplinirea  atribuţiilor   tive,  în  controlul  activităţii
                                                                                                                                                                                                                           economico-sociale  a  acestora,
                                                                    toţi  tinerii  să  îndeplinească
        avut  loc  importante  mutaţii   laţiilor  de  bună  vecinătate  şi   serviciul  militar.  Aceasta  are   obligaţiile  şi  drepturile  ce  re  care  vi-1  prezentăm  oglindeş  în  producţie  a  rezultatelor   conferite  de  lege,  Consiliul   dezvoltarea  unei  atitudini  îna
        sooial-politice,  care  au  deter  convieţuire  paşnică  cu  toate   o  mare  importanţă  atît  pentru   vin  recruţilor,  militarilor  şi   te,  după  părerea  noastră,  a-   cercetării  ştiinţifice,  extinde  dispune  de  largi  posibilităţi   intate  faţă  de  muncă,  faţă  de
        minat  schimbări  vizibile  în  ra  statele,  indiferent  de  orîndui-   pregătirea  tinerilor  ţientru  apă  rezerviştilor  cu  privire  la  apă  ceste exigenţe.  rea   comerţului   exterior   şi   de  acţiune;  el  poate  inter  avutul  obştesc,  a  trăsăturilor
        portul  de  forţe  pe  plan  mon  rea  lor  socială,  relaţii  înte  rarea  patriei,  cit  si  pentru   rarea  patriei  şi  evidenţa  mili  Prin  proiectul  de  lege  se   creşterea  eficienţei  acestuia,   veni  prompt  în  direcţia  de  eticii  şi  moralei  comuniste,  a
        dial  în  favoarea  socialismului,   meiate  pe  deplina  egalitate  în   formarea  lor  ca  buni  cetăţeni.   tară.  Totodată,  sînt  prevăzute   propune  organizarea  Consiliu  modul  în  care  sînt  îndeplinite   clanşării  acelor  măsuri  ce  se   spiritului  civic,  a  responsabili
        păcii  şi  progresului  social;  s-a   drepturi,  respectul independen  Experienţa  arată  că  tinerii  ca  şi  obligaţiile  ce  revin  organi  lui  Central  de  Control  al  Ac  hotărîrile   privind   creşterea   dovedesc  indispensabile  pen  tăţii  sociale  faţă  de  roadele
        întărit  continuu  frontul  anti-   tei  şi  suveranităţii  naţionale,   re  trec  prin  şcoala  armatei   zaţiilor  socialiste  cu  privire  la   tivităţii  Economice  şi  Sociale   nivelului  de  trai,  cum  se  apli  tru  buna  gospodărire,  păstra  activităţii  lor.  Aceste  cons.lii
        imperialist,  se  afirmă  tot  mai   neamestecul  in  treburile  inter  noastre  devin  mai  maturi  în   asigurarea   drepturilor   celor   ca  organ  de  partid  şi  de  stat,   că  politica  partidului  şi  statu  re  şi  evidentă  a  resurselor   au  sarcina  de  a  participa  ac
        puternic  tendinţe  spre  destin  ne  şi  avantajul  reciproc,  pe   gîndire  şi  acţiune,  îşi  lărgesc   chemaţi  să  îndeplinească  ser  sub  îndrumarea  directă  a  Co  lui  în  domeniul  preţurilor  şi   materiale  şi  financiare  încre  tiv,  î   cadrul  sistemului  de
                                                                                                                                                                                                                                n
        dere şi colaborare între state.  renunţarea  la  folosirea  forţei   orizontul  de  cunoştinţe  gene  viciul militar.   mitetului  Central  al  Partidului   tarifelor,  cum  sînt  transpuse   dinţate  de  societate,  pentru   control  ai  activităţii  economi
          Totuşi,  în  condiţiile  existen  sau  la  ameninţarea  cu  forţa   rale,  privesc  cu  mai  multă   In  scopul  evitării  scoaterii   Comunist  Român  şi  a  Consi  in  viaţă  hotărîrile  şi  progra  respectarea   disciplinei   de   ce  şi  sociale  ce  se  instituie
        tei  imperialismului,  a  forţe  în relaţiile internaţionale.  răspundere  obligaţiile  ce  le   din  producţie  a  recruţilor  şi   liului de Stat al Republicii So  mele  de  măsuri  pentru  prote  pian  şi  contractuale,  cit  şi  a   prin  prevederile  acestui  pro
        lor  reacţionare,  care  promo  De  asemenea,  se  precizează   revin  în  serviciu  şi  societate.   rezerviştilor  pentru  deplasarea   cialiste  România,  fiind  astfel   jarea   mediului   înconjurător,   altor  obligaţii  legale,  avînd   iect,  la  apărarea  şi  dezvolta-  <
        vează  o  politică  agresivă,  os  că  dreptul  de  a  hotărî  asupra   Totodată,  învâţîntl  să  mînu-   lor  la  centrele  militare,  s-n   investit  cu  atribuţii  de  exer  programele  cu  privire  la  pre  dreptul  să  ia  sau  să  propu  rea   avuţiei   naţionale,   prinţ
        tilă  socialismului,  progresului   problemelor  apărării  Republi  iască  cu  pricepere  tehnica  de   simplificat  sistemul  de  eviden  citare  a  unui  control  unitar   gătirea  şi  perfecţionarea  pre  nă  măsuri  disciplinare  împo  exercitarea  unui  control  com
        şi  civilizaţiei,  răspunderea  fa  cii  Socialiste  România  consti  luptă  şi  aparatura  modernă   tă  militară,  în  sensul  că  mu  asupra  înfăptuirii  politicii  e-   gătirii  cadrelor,  potrivit  nece  triva  celor  vinovaţi  de  încăl  plex  şi  exigent  asupra  reali
        ţă  de  viitorul  naţiunii  noastre,   tuie  un  atribut  suveran  al   din  înzestrare,  ei  dobîndesc   taţiile  In  adeverinţele  de  re  conomire  şi  sociale  a  partidu  sităţilor  dezvoltării  economi-   carea  hotărîrilor  de  partid  şi   zării  indicatorilor  planului  e-
        asigurarea muncii paşnice, cre  statului  român,  iar  teritoriul   cunoştinţe  şi  deprinderi  folo  crutare  şi  în  livretele  militare,   lui  şi  statului,  îndeplinirii  ho-   co-sociale a ţării.  a  legilor  statului.  Astfel,  Con  conomic,  folosirii  capacităţilor
        atoare  a  poporului,  interese  de  stat  este  inalienabil  şi  in  sitoare  în  activitatea  ce  o  vor   în  localităţile  în  care  nu  sînt   tărîrilor  de  partid  şi  actelor   Prevederile   proiectului  da   siliul  în  spiritul  unei  înalte   de  producţie,  calităţii  produ
        le  păstrării  neştirbite  a  inde  divizibil.             desfăşura  în  diferite  sectoare   centre  militare,  se  vor  efectua   normative  elaborate  de  orga  lege  se  înscriu  în  sarcina  tra  responsabilităţi  sociale,  poate   selor,  respectării  tehnologiilor
        pendenţei,  suveranităţii  şi  in  Pentru  prima  dată  se  legi  ale economiei naţionale.  de către organele miliţiei.  nele  superioare  ale  puterii  şi   sată  de  partid  de  a  asigura   hotărî  aplicarea  de  sancţiuni   de  fabricaţie.  Ele  trebuie  să
        tegrităţii  Republicii  Socialiste   ferează  interzicerea  acceptării   Ţinînd  seama  de  pregătirea   In  proiectul  de  lege  se  pre  administraţiei  de  stat  în  do  creşterea  continuă  a  eficienţei   disciplinare,  măsuri  de  stabi  imprime  în  munca  de  control
        România,  ale  apărării  cauzei   sau  recunoaşterii  oricărei  ac  multilaterală  pe  care  trebuie   cizează  scopurile  şi  misiunile   meniile  activităţii  economice   economice  in  toate  sectoare  lire  a  răspunderii  materiale,   nn spirit militant, exigent, com-
        socialismului  şi  păcii,  impun   ţiuni  a  vreunui  stat  străin,  în   s-o  aibă  viitorii  absolvenţi  ai   ce  revin  gărzilor  patriotice,   şi sociale.  le  de  activitate  —  problemă   poate  sesiza  Curtea  Superioa  bălînd  manifestările  de  nepă
        cu  necesitate  întărirea  conti  timp  de  pace  sau  război,  care   instituţiilor  de  invăţămînt  su  formaţiilor  de  apărare  locală   In  stabilirea  acestor  atribu  centrală  a  dezvoltării  Întregii   ră  de  Control  Financiar  şi  or  sare  şi  neglijenţă  pentru  în
        nuă  a  capacităţii  defensive  a   ar  duce  la  atingerea  suvera  perior  pentru  a  deveni  cadre   antiaeriană  şi  formaţiunilor  de   ţii  de  înaltă  răspundere  s-a   economii  naţionale  —  ele  sta  ganele   de   urmărire  penală   tărirea  disciplinei  la  fiecare
        ţării  pentru  a  putea  respinge   nităţii,  independentei  naţiona  militare  de  rezervă,  precum  şi   pregătire  a  tineretului  pentru   avut  în  vedere  faptul  ca  în  bilind  ca  obligaţie  majoră  a   pentru  abateri,  respectiv,  in  loc  de  muncă.  Prin  atribuţiile
        la  nevoie  orice  agresiune  ar  le  şi  integrităţii  teritoriale  a   de  necesitatea  de  a  se  crea   apărarea  patriei,  precum  şi   tărirea  rolului  conducător  al   controlului  de  a  veghea  la  u-   fracţiuni.  lor,  acestea  sînt  chemate  să
        mată imperialistă.            Republicii  Socialiste  România   condiţii  ca  aceştia  să  participe   sarcinile  ce  revin  ministerelor,   partidului  —  cerinţă  obiectivă   tilizarea  raţională  a  fonduri  Prin  proiectul  de  lege  se   participe  la  identificarea  cau
                                      sau  care  ar  slăbi  capacitatea   în  producţie  imediat  după  ter  organelor  centrale  şi  organiza  pentru  societatea  noastră,  con  lor  fixe,  reducerea  cheltuieli  prevede  că  măsurile  stabilite   zelor  lipsurilor,  ca  şi  la  luarea
          Parte  Integrantă  a  comple                             minarea  studiilor  superioare,   ţiilor  socialiste  in  legătură  cu   diţie  esenţială  pentru  progre               de  Consiliul  Central  de  Con  de  măsuri  pentru  îndreptarea
        xului  de  măsuri  iniţiate  de   de apărare.               s-a  prevăzut  ca  absolvenţii  li  instruirea  şi  asigurarea  bazei                     lor  de  producţie  şi  sporirea   trol  al  Activităţii  Economice   lucrurilor.
        partid  privind  perfecţionarea   Pentru  materializarea  con  ceelor  admişi  în  învăţămîntul   materiale a acestora.  sul  economic  şi  social  —  pre  rentabilităţii  în  toate  sectoa  si  Sociale  sînt  obligatorii  pen
                                                                                                                                 supune,  pe  lingă  existenţa  li
                                                                                                                                                               rele producţiei materiale.
        organizării  şi  conducerii  în  cepţiei  fundamentale  a  parti  superior  să  îndeplinească  ser  Referitor  la  pregătirea  teri  nei  linii  generale  politice  jus  Realizarea  cit  mai  deplină   tru  unităţile  controlate,  pen  In  acelaşi  timp,  consiliile
        tregii  vieţi  sociale,  la  baza   dului  şi  statului  nostru  în  do  viciul  militar  cu  termen  re  toriului  şi  a  economiei  naţio  te,  elaborată  pe  baza  aplicării   a atribuţiilor Consiliului inclu  tru  organele  centrale,  care   vor  avea  ca  preocupare  per
        cărora  stau  hotărîrile  Congre  meniul   organizării   apărării   dus,  timp  de  9  luni,  după  ce   nale  pentru  apărare,  sînt  pre  creatoare  a  legităţilor  gene  de  sarcina  de  a  efectua  stu  urmea/ă  să  asigure  realiza  manentă  grija  pentru om Şi ne
                                                                                                                                                                                                                            voile  sale,  rezolvarea  proble
        sului  al  X-lea  şi  ale  Confe  naţionale,  sînt  precizate  măsu  reuşesc  la  examenul  de  admi  văzute  măsurile  ce  se  impun   rale  la  condiţiile  concrete  de   dii  şi  analize  în  vederea  pre  rea lor.  melor  sociale  care  se  ridică  în
        rinţei  Naţionale  a  Partidului   rile  ce  trebuie  luate  în  timp   tere.  Pe  timpul  studiilor  vor   a  fi  luate  din  timp  de  pace,   dezvoltare,  şi  adoptarea  unor   zentării  de  propuneri,  de  so  Investirea  Consiliului  Cen  colectivele  respective,  respec
        Comunist  Român  din  iulie   de  pace,  în  vederea  pregătirii   continua  instruirea  militară  în   de  către  ministere  şi  celelalte   decizii  ştiinţific  fundamentate   luţii,  forme,  metode  şi  mijloa  tral  de  Control  cu  sarcini  de   tarea  normelor  de  protecţie  şi
        1972,  noua  reglementare  răs  populaţiei,  teritoriului  şi  eco  cadrul  gărzilor  patriotice  con  organe  centrale  şi  locale  ale   şi  exercitarea  permanentă  a   ce  pentru  perfecţionarea  în   mare  răspundere  impune  acti  igienă a muncii.
        punde  cerinţelor  obiective  ale   nomiei,  In  scopul  întăririi  ca  stituite  în  instituţiile  de  învă-   administraţiei  de  stat.  în  sco  unui  control  exigent  asupra   continuare  a  organizării  şi   viştilor   acestuia   îndatorirea
        stadiului  actual  de  dezvoltare   pacităţii  de  apărare  a  ţării.  In   ţămînt  pe  care  le  frecventea  pul  satisfacerii  nevoilor  ope  îndeplinirii  hotărîrilor  în  toa  conducerii  activităţii  economi  de  a  desfăşura  o  activitate   Pentru  ca  aceste  organisme
        a  societăţii  noastre  socialiste,   acest  context,  sînt  prevăzute   ză,  iar  la  absolvire  vor  obţine   rative  ale  forţelor  armate,  prin   te domeniile de activitate.  ce  şi  sociale,  pentru  desprin  pătrunsă  de  un  înalt  spirit   să-şi  poală  îndeplini  în  bune
                                      pe  larg  atribuţiile  ce  revin
                                                                                                                                                                                                                            condiţii  sarcinile  de  importan
        se  înscrie  pe  deplin  în  preve  organelor  supreme  ale  puterii   gradul  de  ofiţer  sau  subofiţer   valorificarea  potenţialului  eco  Atribuţiile  Consiliului  Cen  derea  căilor  de  ridicare,  eco  partinic,  de  maximă  exigentă,   ţă  deosebită  ce  li  se  încredin
        derile  Constituţiei  noastre,  în   de  stat  şi  organelor  centrale   de  rezervă  după  verificarea   nomic  al  ţării  şi  subordonarea   tral  de  Control  al  Activităţii   nomică  şi  tehnică,  a  produc  plină  de  obiectivitate,  de  a  fa
                                                                                                                                                                                                                            ţează,  ele  vor  fi  alcătuite  din
        concepţia  fundamentală  a  par  ale   administraţiei   de   stat,   cunoştinţelor militare.  acestuia,  în  caz  de  necesitate,   Economice  şi  Sociale,  prevă  ţiei  sociale.  Lărgirea  orizontu  ce  analize  temeinice,  profun  muncitori  de  înaltă  calificare,
        tidului  nostru,  referitoare  la   consiliilor  populare  şi  comite  Călăuziţi  de  politica  parti  efortului  de  apărare.  De  ase  zute  în  proiectul  de  lege,  se   lui  de  informare,  conceptual   de  asupra  activităţii  economi  cu  experienţă  îndelungată  în
        apărarea  patriei  de  către  toţi   telor  executive,  precum  şi   dului  şi  statului  nostru  în   menea,  sînt  stabilite  măsuri  în   înscriu  în  măsurile  hotărîte  la   şi  metodologic,  constituie  o   ce  şi  sociale,  pe  baza  cărora   producţie, dia- cei piai bgni in
        cetăţenii  ţării,  bărbaţi  şi  fe  celorlalte organizaţii socialiste.  ceea  ce  priveşte  grija  faţă  de   vederea  protejării  populaţiei,   Conferinţa  Naţională  pe  linia   pîrghie  de  bază  pentru  îmbu  să  poată  lua  măsuri  pentru   gineri,  tehnicieni,  economişti şi
        mei,  fără  deosebire  de  naţio  O   deosebită   semnificaţie   om,  în  proiectul  de  lege  s-au   bunurilor  materiale  şi  a  valo  perfecţionării   activităţii   de   nătăţirea  permanentă  a  acti  soluţionarea  operativă  şi  co  alte cadre de specialitate.
        nalitate,  religie,  ocupaţie  şi   pentru  coordonarea  şi  realiza  inclus  prevederi  mai  cuprin  rilor  culturale,  împotriva  ar  control,  lărgirii  continue  a  de  vităţii consiliului.  respunzătoare a problemelor.  Consiliile  pentru  controlul
                                                                    zătoare  referitoare  la  scutirea
                                                                                                   melor  de  nimicire  in  masă  şl
        pregătire.                    rea  măsurilor  de  apărare  pe   de  serviciul  militar  pentru  re  a armelor obişnuite.  mocraţiei  socialiste,  stimulării   Consiliului  Central  de  Con  De  o  mare  însemnătate  pen  muncitoresc  al  activităţii  eco
          Elaborarea   proiectului   de   plan  local  o  va  avea  crearea   cruţii  susţinători  de  familie.   Pentru  desfăşurarea  In  timp   participării  active  a  tuturor   trol  al  Activităţii  Economice   tru  întărirea  controlului  unitar   nomice  şi  sociale  funcţionează
        lege  de  către  un  larg  colec  la  judeţe,  municipii,  oraşe  şi   In  acest  sens,  faţă  de  regle  de  război  a  activităţii  institu  oamenilor  muncii,  a  organiza  şi  Sociale  îi  revine  sarcina  de   privitor  la  aplicarea  hotărîrilor   pe  lingă  comitetele  oamenilor
        tiv  de  specialişti  din  Ministe  comune  a  consiliilor  locale  de   mentarea  actuală,  se  stabileşte   ţiilor  şi  unităţilor  economice,   ţiilor  obşteşti,  a  reprezentan  a  imprima  controlului  un  ca  de  partid  şi  a  legilor  statului   muncii,  sub  îndrumarea  orga
        rul  Apărării  Naţionale,  pre  apărare  —-  organe  deliberative   că  sînt  scutiţi  de  serviciul  mi  s-a  prevăzut  că  acestea  pot   ţilor  lor  la  activitatea  com  racter  preventiv,  de  a  sesi/a   este  măsura  privind  organiza  nizaţiilor  de  partid  din  unităţile
        cum  şi  din  alte  ministere  şi   —  care  vor  avea  sarcina  de  a   litar  si  recruţii  căsătoriţi  care   fi  militarizate  cînd  interesele   plexă  de  înfăptuire  a  legali  şi  depista  la  timp  fenomenele   rea  consiliilor  judeţene  şi  al   respective,  şi  slnt  coordonate
        organe  centrale,  sub  îndruma  soluţiona  problemele  de  apă  sînt  susţinători  ai  familiei,  în   apărării  naţionale  impun,  în  tăţii  socialiste.  Se  propune  ca   şi  tendinţele  negative  ce  îşi   municipiului  Bucureşti  de  con  de  consiliile  judeţene  şi  al
        rea  personală  a  secretarului   rare  atît  în  timp  de  pace,  cit   cazul  cînd  soţia  este  încadrată   tregul  personal  uunîndu-se  sub   din   componenta   Consiliului   fac  loc  în  activitatea  e:ono-   trol  al  activităţii  economice  şi   municipiului  Bucureşti  de  con
        general  al  partidului,  preşedin  şi în timp de război.  în  gradul  I  sau  II  de  invali  regim  de  control,  disciplină  si   să  facă  parte  activişti  de  par  mică  şi  socială,  de  a  analiza   sociale.  Aceste  consilii  vor   trol  al  activităţii  economice
        tele  Consiliului  Apărării  Repu  In  spiritul  concepţiei  parti  ditate,  precum  şi  în  alte  situ  jurisdicţie militară.  tid,  cadre  de  conducere  din   critic  cauzele  care  determină   urmări  modul  în  care  sînt  a-   şi sociale.
        blicii  Socialiste  România,  Co  dului  nostru  privind  participa  aţii.                 In  proiectul  de  lege  s-a  in  organele  centrale,  reprezen  apariţia  acestor  fenomene  şi   plicate  în  profil  teritorial  ho  Prevederile  din  proiectul  de
        mandantul  Suprem  al  forţelor   rea  generală  şi  directă  a  în  In  scopul  menţinerii  şi  îm  trodus  si  un  capitol  referitor   tanţi  ai  Consiliului  Central  al   existenta  unor  deficienţe  în   tărîrile  de  partid,  legile  adop  lege  cu  privire  la  organizarea
        noastre   armate,   tovarăşul   tregului  popor  la  apărarea  pa  prospătării  cunoştinţelor  mili  la  contravenţiile  şi  sancţiunile   Uniunii  Generale  a  Sindicate  realizarea  hotărîrilor  de  par  tate  de  Marea  Adunare  Na  şi funcţionarea Consiliului Cen
                                                                                                                                                               tid  şi  de  stat,  îndeplinirea  pla
        Nicolae  Ceauşescu,  indicaţiile   triei, articolul 22 din ■ proiectul   tare,  se  prevede  ca  subofiţerii,   ce  se  aplică  celor  care  nu  res  lor  din  România  şi  ai  uniuni  nului  de  dezvoltare  economi  ţională,  decretele  Consiliului   tral  de  Control  al  Activităţii
        deosebit  de  preţioase  pe  care   de  lege  precizează  :  „Toţi  ce  maiştrii  militari  şi  ofiţerii  în   pectă  îndatoririle  ce  decurg   lor  sindicale  de  ramură,  ai    de  Stat,  hotărîrile  Consiliului   Economice  si  Sociale  supus
        ni  le-a  dat  în  vederea  solu  tăţenii  români,  indiferent  de   rezervă.  în  afară  de  concen  din  obligativitatea  îndeplinirii   Consiliului  Naţional  al  Femei  că  şi  socială,  valorificarea  re  de  Miniştri,  precum  şi  decizi  dezbaterii  reflectă  Intru  totul
                                                                                                                                 lor  şi  ai  Uniunii  Tineretului
                                                                                                                                                               surselor  naturale  şi  utilizarea
        ţionării  celor  mai  complexe   sex,  au  datoria  să  se  pregă  trările  cu  scoaterea  din  pro  serviciului militar.                            torţei  de  muncă  în  unităţile   ile  adoptate  de  organele  lo  preocupările  pentru  transpu
        probleme,  conferă  acestui  do  tească  pentru  a  fi  în  măsură   ducţie,  pot  fi  chemaţi  pentru   Vă  rog  să-mi  permiteţi  să-mi   Comunist,  directori  de  centra  economice.  cale  de  partid  şi  de  stat,  vor   nerea  în  viaţă  a  hotărîrilor
                                                                                                                                 le  industriale  şi  întreprinderi,
                                                                                                                                                                                             efectua  analize  şi  studii  pe  di
        cument  un  caracter  profund   să  îndeplinească  misiuni  in  le  instruire  periodică,  fără  a  fi   exprim  convingerea  că,  prin  a-   cadre  didactice  din  mvăţămîn-   in acelaşi timp, controlul de     Conferinţei  Naţionale  a  Parti
        realist,  creează cadrul legislativ   gătură cu apărarea patriei".  scoşi  din  producţie,  precizîn-   doptarea  de  către  Marea  Adu  tul  superior,  oameni  de  ştiin  partid şi de stat trebuie să   ferite   probleme,   elaborînd   dului  Comunist  Român  din  iu
        necesar  mobilizării  tuturor  re  Pregătirea militară pentru   du-se  totodată  şi  durata  aces  nare  Naţională  a  prezentului   ţă.             aibă un caracter constructiv,   propuneri  privind  dezvoltarea   lie 1972.
                                                                                                                                                                                             economică  si  socială  a  tutu
        surselor  umane  şi  materiale   apărarea patriei se realizează   tei  forme  de  pregătire.  Prin   proiect  de  lege,  se  asigură   Pornind de la necesitatea   fiind chemat să stabilească   ror  localităţilor  ţării,  creşte  Ţinînd  seama  de  faptul  că
        ale   ţării,   pentru   apărarea   în forţele armate şi prin parti  acest  sistem  se  va  crea  posi  luarea  măsurilor  necesare  în   urmăririi modului cum se a-   remediile pentru neajunsurile   rea  eficientei  şi  îmbunătăţi  proiectul  de  lege  se  înscrie  ar
        patriei  noastre  în  cazul  unei   ciparea la alte forme de pre  bilitatea  continuării  pregătirii   timp  de  pace  si  război,  în  sco  plică politica partidului şi sta  rezultate, să propună măsuri   rea  activităţii  economico-so-   monios  în  ansamblul  de  acte
                                      gătire a populaţiei pentru apă
        agresiuni.                                                  unui  număr  mare  de  cadre  in   pul  pregătirii  întregului  popor,                                                                                  normative,  care  constituie  con
                                      rare, cum sînt : gărzile patrio  rezervă,  fără  a  influenţa  acti  a  economiei  şi  teritoriului,   tului, începînd cu păstrarea şi   de soluţionare a problemelor   ciale în teritoriu.  sacrarea  juridică  a  măsurilor
          In  continuare,  permlteţi-mi   tice, formaţiile de apărare lo  vitatea de producţie.   pentru  a  respinge  orice  agre  punerea în valoare a resurse  şi să ajute la aplicarea aces  Consiliile  judeţene  şi  al   de  perfecţionare  a  organizării
        să  mă  opresc  pe  scurt  asu  cală antiaeriană, formaţiunile   De  asemenea,  în  proiectul   siune  îndreptată  împotriva  cu  lor naţionale şi continuînd cu   tora în vederea îmbunătăţiri   municipiului Bucureşti de con  si  conducerii  vieţii  economice
        pra  principalelor  probleme  pe   de pregătire a tineretului pen  de  lege  se  reglementează  şi   ceririlor  revoluţionare  ale  oa  eficienta consumului şi a va  generale a activităţii econo  trol  al  activităţii  economice   şi  sociale,  vă  solicităm  să-l  a-
        care  urmează  să  le  reglemen  tru apărarea patriei şi alte or  problema  asigurării  forţei  de   menilor  muncii  din  ţara  noas  lorificărilor pe piaţa externă,  mice şi sociale la toate nive  şi sociale îşi vor desfăşura  probaţi.
        teze noua lege.               gane sau organizaţii ce se vor   muncă  necesară  economiei  na  tră,  pentru  apărarea  scumpei
          Organizarea  apărării  naţio  stabili prin lege. In felul aces  ţionale  în  timp  de  război,  prin   noastre patrii — Republica So                                                                                   ŒSJ53B
        nale a Republicii Socialiste  ta, sînt întrunite într-un sis  mobilizarea la locul de muncă  cialistă România.
                                                                                                                                                                                                                                   Managua
                                    Iispyri©r@ci io pr©ieclyi de lege                                                                                                                                                          moare încet
                                                                                                                                                                                                                             MANAGUA   străzile   (Agerpres).  M;
                                                                                                                                                                                                                                        27
                                                                                                                                                                                                                                 seara,
                                                                                                                                                                                                                            Marţi
                                                                                                                                                                                                                                             oraşului
                                         cu privire la organizarea şi                                                              ! ® telegrame » note » Informaţii*                                                       nagua  la   erau   din   întregime   capiu
                                                                                                                                                                                                                                                  puşti
                                                                                                                                                                                                                                       in
                                                                                                                                                                                                                                  sută
                                                                                                                                                                                                                                          populaţia
                                                                                                                                                                                                                            70
                                                                                                                                                                                                                                                evacuat,
                                                                                                                                                                                                                                         a
                                                                                                                                                                                                                               nicaraguaiene
                                                                                                                                                                                                                            lei
                                                                                                                                                                                                                                            fost
                                                                                                                                                                                                                            iar  locuitorii  care  nu  au  vrut  sa
                                                                                                                                                                                                                            n -au   putut,  de   din   pricina  să   lipsi
                                                                                                                                                                                                                                        transport,
                                                                                                                                                                                                                                                   pâri
                                                                                                                                                                                                                            mijloacelor
                                    funcţionarea Consiliului Central                                                                       yemen   '• Acord cu privire la                              Tensiune             sească  oraşul  rămin,  in  cea  m;
                                                                                                                                                                                                                                                   faţ
                                                                                                                                                                                                                                       îngrămădiţi
                                                                                                                                                                                                                            mare
                                                                                                                                                                                                                                                in
                                                                                                                                                                                                                                 parte,
                                                                                                                                    retragerea trupelor militare proprii                             în apropierea          centrelor   de   distribuire   a   hrăni
                                                                                                                                                                                                                            sau a posturilor de prim-ajuto
                                                                                                                                                                                                   metropolei nipone        evita   noi   moare   încet.   Pentru
                                                                                                                                                                                                                             Oraşul
                                             d@ Contre! al Âclivitâtii                                                            prezentanţii Republicii Demo  cinci zile de la semnarea a-                               se   încă   in   picioare   sînt   arur
                                                                                                                                                                                                                                            ruinele
                                                                                                                                                                                                                                     victime,
                                                                                                                                                                                                                                                  răm;
                                                                                                                                   ADEN 27 (Agerpres). — Re
                                                                                                                                                               cordului.
                                                                                                                                                                                                                            cate  în  aer.  Ici-colo  continuă  ?
                                                                                                                                                                                               TOKIO  27.  —  Coresponden
                                                                                                                                   cratice şi Populare a Yemenu  Potrivit  unui  alt  comunicat   tul  Agerpres,  FI.  Ţuiu,  trans  apară  incendii.  In  plus,  se  apn
                                                                                                                                                                                                                                     dintr-un
                                                                                                                                                                                                                                             moment
                                                                                                                                   lui şi Republicii Arabe Yemen   oficial,  în  privinţa  schimbului   mite:  în  orăşelul  Tachikawa,   ciază   că,   supravieţuitorii   vor   ir
                                                                                                                                                                                                                            tr-ahul,
                                               Economice si Sociale                                                                au semnat un acord cu privire   de  prizonieri  de  război  luaţi   situat  in  raza  metropolitană  a   lipsiţi   complet   Assososca,  pe  potabil,
                                                                                                                                                                                                                                            apă
                                                                                                                                                                                                                                        de
                                                                                                                                                                                                                                   lacul
                                                                                                                                                                                                                                                 ce
                                                                                                                                                                                                                            deoarece
                                                                                                                                                                                                                                                    al
                                                                                                                                    la retragerea reciprocă a for
                                                                                                                                                               cu  prilejul  incidentelor  armate
                                                                                                                                                                                             capitalei  japoneze,  domneşte
                                                                                                                                                                                                                            mentează
                                                                                                                                                                                                                                                  pun<
                                                                                                                                                                                                                                   capitala
                                                                                                                                                                                                                                          este
                                                                        9                                                          ţelor militare proprii din sec  din  luna  septembrie,  părţile   o  atmosferă  de  tensiune,  ca   tul  de  a  se  revărsa,  punînd  î
                                                                                                                                   toarele Baida-Mukayras şi re  au  convenit  să  se  instituie  o                        primejdie   canalizarea,   care   cor
                                                                                                                                   stabilirea situaţiei existente la   Comisie  politică  formată  din-   urmare  a  opoziţiei  cetăţenilor   stiiuie   legătura   cu   oraşul.   Per
                                                                                                                                   frontiera dintre cele două state   tr-un  număr  egal  de  reprezen  faţă  de  preluarea  fostei  baze   colul  epidemiilor  a  devenit  o  rer
                                                                                                                                                                                                                                                    a
                                                                                                                                                                                                                                       largi
                                                                                                                                                                                                                            litate.
                                                                                                                                                                                                                                            din
                                                                                                                                                                                                                                                oraş
                                                                                                                                                                                                                                 Zone
                        - prezentată de tovarăşul Mîron Constantinescu -                                                           yemenite înaintea conflictului   tanţi  ai  celor  două  state  ye  militare  americane  de  aici  de   fost   iar   personalul   Crucii   Roş
                                                                                                                                                                                                                                        regiuni
                                                                                                                                                                                                                                               contamin;
                                                                                                                                                                                                                                declarate
                                                                                                                                                                                              către  forţele  japoneze  de  au
                                                                                                                                           e
                                                                                                                                    armat d  după 26 septembrie
                                                                                                                                                                                                                            te,
                                                                                                                                   a.c. — se arată într-un comu  menite.  Comisia  va  întocmi   toapărare.  Cetăţenilor  li  s-au   vaccinează   întreaga   populaţie   r;
                                                                                                                                                               listele  de  prizonieri  —  mili
                                                                                                                                                                                                                            masă.
                                                                                                                                   nicat comun, difuzat la Aden.   tari  şi  civili  —  reţinuţi  în  nord   raliat  şi  organele  conducerii
                                                                                                                                                                                                                             Acum.  la  patru  zile  după  vie
          Vă  rog  să-mi  permiteţi  ca,   de lege s-a ţinut seama de   re, cum îşi îndeplinesc sarci  ferinţei  Naţionale  privind  or  Cele două părţi se angajează                       locale,  în  frunte  cu  primarul   lentul  cutremur   ce   a  distrus  cî
         din  însărcinarea  Comitelului   observaţiile, propunerile şi su  nile cadrele de conducere, co  ganizarea  în  cadrul  unui  sis  să redeschidă frontierele în   sau  sud,  urmînd  ca  ei  să  fie   Kozo  Abe,  care  a  anunţat  că   pitala   in   proporţii   de   aproxim;
         Central  ai  Partidului  Comu  gestiile comitetelor judeţene   lectivele de oameni ai muncii.   tem  unitar,  închegat,  a  acti  acest sector, după retragerea   puşi  în  libertate  pînă  la  30   va  lupta,  împreună  cu  locui  tiv  sută  la  sută.  preocupările  ai
                                                                                                                                                                                                                                    sint,
                                                                                                                                                                                                                                            ordinea
         nist  Român  şl  a  Consiliului   do partid, ale unor instituţii   Acestor finalităţi le corespun  vităţii  de  control  economico-   trupelor, operaţiune prevăzută   ianuarie  1973,  în  cazul  defini  torii,  pentru  a  împiedica  men  torităţilor   evitarea  in   râspîndiril   prii
                                                                                                                                                                                                                                                   op
                                                                                                                                                                                                                            rităţilor,
         de  Stat,  să  supun  Marii  A-   centrale, care au analizat te  de organizarea Consiliului   social,  într-o  concepţie  mar  să se încheie în decurs de  tivării listelor.       ţinerea  în  scopuri  militare  a   demiilor,   evacuarea   în   ritm   sui
         riunări  Naţionale,  spre  dezba  meinic propunerile de organi  Central de Control al Activi  xist-leninistă,  corespunzătoare                                                    terenului  fostei  baze  ameri-  ţinut  a  ultimilor  locuitori  ai  or<
         tere  şi  adoptare,  proiectul  le  zare a controlului de partid   tăţii Economice şi Sociale, a   etapei  actuale  de  dezvoltare  j                                                                             şului,   asigurarea   unei   distribui
                                                                                                                                                                                                                            echitabile a rezervelor de hram
         gii  cu  privire  la  organizarea   şi de stat, ca un sistem uni  consiliilor judeţene şi a consi  întărirea  răspunderii  pe  toate
         şi   funcţionarea   Consiliului   tar, pe toate treptele organi  liilor de control muncitoresc   treptele  organizatorice  pen         Australia^ Stop Sprijinului
         Central  de  Control  al  Activi  zatorice, de la nivelul supe  al activităţii economice şi so  tru  executarea  riguroasă  a  de                                                                             16,00 I—17,00 Teleşcoală;
         tăţii Economice şi Sociale.   rior de conducere, pînă la u-   ciale.                      ciziilor  adoptate,  promovarea   acordat regimului saigonez                                    Televiziune             17,30 Deschiderea   emisiunii   de
                                                                                                                                                                                                                               după-amiază.
           Elaborat   sub   îndrumarea   nitatea de bază a economiei,   In   raportul   prezentat   la   cu  fermitate  a  legalităţii  so                                                                                    Emisiune   în   limba   ma
         nemijlocită  a  conducerii  par  întreprinderea.           Conferinţa  Naţională,  secreta  cialiste  în  toate  domeniile  de   CANBERRA 27 (Agerpres).—   mat  după  victoria  Partidului   9,00 Deschiderea emisiunii.   ghiară ;
                                                                                                                                                                                                   Telex;
         tidului,  personal  a  tovarăşu  După  cum  vă  este  cunoscut,   rul  general  al  partidului  arăta   activitate.    Australia  nu  va  mai  furniza   laburist  la  alegerile  legislative   9.05 Vetre folclorice;  18.30 Revista literară Tv.;
         lui  Nicolae  Ceauşescu,  proiec  Conferinţa  Naţională  a  slabili!   că,  ,.în  scopul  realizării  în   Controlul  de  partid  şi  de   ajutor  militar  regimului  sai-   desfăşurate  în  această  lună  —   9,35 o viaţă pentru o idee:   19.00 Anuar   economic   1972   (II);
                                                                                                                                                                                                                           19.20 1001 de seri;
                                                                                                                                                                                                   Umberto Nobile (TI). Ro-
         tul  de  lege  oglindeşte  preocu  necesitatea  întăririi  în  conti  mai  bune  condiţii  a  controlu  stat,  ca  parte  integrantă  a  ac  gonez  —  a  anunţat  vicepre-   se  referă  la  restul  sumelor,   binsonii pustiului de ghea  19.30 Telejurnal.
         parea  constantă  de  a  perfec-   nuare  a  rolului  controlului  de   lui,  este  necesară  transforma  tivităţii  de  conducere  a  par  mieru]  Lance  Barnard.  In  au  netransferate încă.  ţă ;             In   cinstea   aniversării   Re
         ţiona  şi  întări  continuu  activi  partid  şi  de  stal,  exercitării  a-   rea  Consiliului  Economic  în-   tidului şi statului nostru,  gust  1971,  precizează  agenţia   Vicepremierul  Barnard  a  a-   10.00 Curs de limba rusă.  publicii   •—   raportul   unei
                                                                                                                                                                                                                               ţări întregi;
                                                                                                                                                                                                   Lecţia a 34-a;
         tatea  de  control,  pe  linie  de   cestuia  în  mod  exigent  în   tr-un  organ  puternic  de  partid   constituie  una  din  cele  mai   France  Presse,  vechiul  guvern   nuntat,  totodată,  că  proiectul   10,30 Micii meşteri mari;  20,10 „Soarele   şi   luna“.   Meda
         partid  şi  de  stat,  în  confor  toate  domeniile  de  activitate   şi  de  stat  pentru  controlul  u-   importante  pîrghii  pentru  ur  a  hotărît  să  acorde  regimului   de  instruire  în  Australia  a  u-   10.50 România, ţara mea.  lion Florica Bradu:
                                                                                                                                                                                                   Film documentar;
         mitate  cu  hotărîrile  Congre  economică  şi  socială,  pentru   nitar  al  îndeplinirii  hotărîri-   mărirea  Si  impulsionarea  în  Thieu  un  ajutor  militar  de  25   nor  trupe  ale  regimului  de  la   11,10 Portativ ’72;  20,30 Pagini de umor: Aventuri
                                                                                                                                                                                                                               în epoca de piatră;
         sului  al  X-lea  al  Partidului   a  asigura  cunoaşterea  de  că.-   lor  de  partid  şi  a  legilor  ţării   făptuirii  directivelor  progra  milioane  dolari,  eşalonat  pe   Pnom  Penii  a  fost  abandonat.   11.50 Cărţi şi idei;  21.20 Avanpremieră;
         Comunist  Român  şi  ale  Con  tre  societate  a  modului  cum   în  toate  domeniile  de  activi  mului  de  dezvoltare  economi-   perioada  1971-1974.  O  parte  a   Orice  program  de  pregătire  a   12,15   Teledisc.   O   selecţie   din   21,25 Libertate,   democraţie,   re
         ferinţei  Naţionale  a  partidului   este  gospodărită  avuţia  naţio  tate".            co-socială  a  ţării.  El  trebuie   acestor  fonduri  a  fost  deja   unor  militari  străini  pe  teri  succesele   discografice   ale   publică.   Film   de   montaj,
                                                                                                                                                                                                   anului 1972;
                                                                                                                                                                                                                               realizat
         din iulie 1972.               nală,  cum  sînt  utilizate  mij  Prevederile  proiectului  de   să  asigure  generalizarea  celor   vărsată,  în  luna  noiembrie.   toriul  australian  —  a  adăugat   13.00 Telejurnal;  22,35 24 de ore.  de   Fugen   Mândrie;
           La definitivarea proiectului  loacele  materiale  şi  financia  lege  răspund  hotărîrilor  Con-  mai moderne, eficiente forme  Măsura  noului  guvern  —  for  Barnard — va fi revizuit.
                                   Redacţia şi administraţia ziarului: Deva, str. Dr. Petru Groza, nr. 35. Telefoane: nr. 72138 (economic), 11588 (viata satului), 12138 (social-audienţe-scrisori), 12317 (culîurâ-sport). - Tiparul : I. P. Deva.
     	
