Page 95 - Drumul_socialismului_1972_12

TRÀIASCÀ SCUMPA NOASTRĂ PATRIE,

REPUBLICA SOCIALISTA ROMÂNIA!

OAMENII MUNCII HUNEDORENI
Proletari din toate ţările, unlji-vă!

ADUC REPUBLICII UN FIERBINŢI

OMAGIU PRIN MUNCĂ

Planul pe 1973—în centrul atenţiei colectivelor de muncă

Minereu de fier mai mult, de bună

calitate pentru furnalele hunedorene
ANUL XXIV Nr. 5 591 S1MBÄTÄ 30 DECEMBRIE 1972 4 PAGINI - 30 BANI
1

Şedinţa jubiliară a Marii Adunări

O Linia de front — asigurată corespunzător. minerii se achită cu cinste
Naţionale consacrată aniversarii O Sectorul I : 50 000 tone de minereu peste plan. tarul general al partidului,
de sarcinile trasate de secre­
Angrenaţi în marea între­ gie pentru mărirea indicilor tovarăşul Nicolae Ceauşescu,
cere închinată aniversării de utilizare a acestora, în care arăta că actualul cinci­
nal trebuie să fie cincinalul
Republicii Republicii, hotărîţi să reali­ primul rînd prin diminuarea calităţii şi al creşterii rapi­
zeze exemplar sarcinile de
timpilor neproductivi din ca­
de a eficienţei economice.
plan ale anului viitor, mine­
rii de la E. M. Teliuc depun drul fiecărui ciclu de extrac­ Urmărind zi de zi, în prin­
ţie.
eforturi stăruitoare. Perse- Producţia zilnică în carie­ cipal, două laturi ale acti­
verînd pe linia traducerii în vităţii lor, care vizează spo­
Bucureşti, 29 decembrie 1972. Marea Adunare Na­ rostite într-un singur glas, cuvintele scumpe tuturor — ian Ştefănescu, prim-secretar al C.C. al U.T.C., Anton ră se realizează la nivelul rirea cantităţii de minereu
ţională s-a întrunit în şedinţă jubiliară pentru a ani­ „Ceauşescu - P.C.R.", „Ceauşescu — P.C.R.". Breitenhofer, vicepreşedinte al Consiliului oamenilor fapt a iniţiativei „Nici un corespunzător. La fiecare şi calitatea acestuia, minerii
versa un sfert de veac de la proclamarea Republicii In prezidiul şedinţei jubiliare iau loc tovarăşul muncii de naţionalitate germană, Miron Nicolescu, vagonet de minereu rebutat", loc de muncă, prin depune­ de la Teliuc au demonstrat
- eveniment de importanţă istorică, victorie de sea­ Nicolae Ceauşescu, tovarăşa Elena Ceauşescu, tova­ preşedintele Academiei Republicii Socialiste România, colectivul de muncă de aicî rea unor eforturi susţinute, că realizările din acest an
mă a poporului nostru în îndelungata şl eroica sa răşii Ion Gheorghe Maurer, Emil Bodnaraş, Manea Brăduţ Covaliu, preşedintele Uniunii Artiştilor Plastici, a obţinut, de la începutul s-au găsit cele mai adecvate vor fi o bază solidă pentru
luptă pentru libertate, democraţie şi progres social, Mănescu, Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Pană, Ion Dumitrescu, preşedintele Uniunii Compozitorilor, anului, realizări remarcabile, procedee care conduc la de- producţia anului viitor. Pînă
act revoluţionar cu profunde rezonanţe în viaţa ţării, Gheorghe Rădulescu, Virgil Trofin, Maxim Berghianu, George Ciucu, rectorul Universităţii Bucureşti, general privind îmbunătăţirea cali­ rocarea unor cantităţi mereu acum, fruntaşi în întrecere
care a marcat instaurarea celei mai democratice for­ Gheorghe Cioară, Florian Dănălache, Constantin Dră- de armată lacob Teclu, general de armată în rezervă tăţii minereului extras. Nu­ sporite de minereu. Greutăţi­ sînt minerii sectorului I care
me de guvernămînt din istoria naţiunii noastre, trece­ gan, Emil Drăgănescu, Janos Fazekas, Petre Lupu, Du­ Constantin Vasiliu Răşcanu, general colonel în rezer­ mai în ultimile luni, concen­ le inerente începutului în au extras peste prevederile
rea la înfăptuirea revoluţiei socialiste. Proclamarea mitru Popescu, Leonte Răutu, Gheorghe Stoica, Ştefan vă Dumitru Dămăceanu, Alexandru Roşu, director ge­ traţia în metal a crescut cu exploatarea pilierului de si­ planului pe 1972 peste
Republicii a însemnat împlinirea idealului spre care Voitec, Ion loniţă, vechi militanţi ai mişcării muncito­ neral al Uzinelor „23 August", Elisabeta Dicu, Erou al aproape 1 la sută, insistîn- guranţă au fost depăşite, 50 000 tone de minereu. Cu
au năzuit şi pentru care au militat cu înflăcărare for­ reşti - Chivu Ştoica, Constanţa Crăciun, ion Niculi, Muncii Socialiste, muncitoare Ia Filatura română de du-se în mod deosebit asu­ existînd posibilităţi multiple rezultate remarcabile la ju­
ţele cele mai înaintate ale societăţii, în frunte cu Constantin Pirvulescu, Alexandru Sencovici şi Gheor­ bumbac din Capitală, Gheorghe Goina, Erou al Mun­ pra selectării minereului. ca de aci să fie transportat bileul Republicii se prezin­
Partidul Comunist Român. ghe Vasilichi, Ştefan Peterfl, vicepreşedinte al Consi­ cii Socialiste, preşedintele • C.A.P. Sîntana, judeţul — Pregătirea producţiei spre uzina de preparare un tă şi ortacii lor de la sec­
Sala Palatului Republicii Socialiste România, unde liului de Stat, preşedintele Consiliului oamenilor mun­ Arad, Constantin Stanciu, strungar la uzinele „Timpuri anului viitor ne-a preocu­ important volum de minereu
toarele II şi IV care, prin
se desfăşoară şedinţa, are un aspect festiv, trăieşte cii de naţionalitate maghiară, Constantin Stătescu, se­ noi", Petruţa Constantinescu, preşedintele C.A.P. Fier­ pat în mod deosebit, în ulti­ cu un conţinut ridicat de succesele obţinute, au contri­
atmosfera caracteristică evenimentelor de seamă. Pe cretarul Consiliului de Stat, Maria Groza, Kovacs binţi, judeţul Ilfov, Mihail Mareş, student la Academia mile luni, sub toate aspectele metal.
fundalul scenei străluceşte, în reflexe aurii, stema Re­ Gyorgy, Iile Murgulescu, Gheorghe Necula, vicepre­ de studii economice. — ne-a spus tovarăşul mg. — Una din preocupările buit din plin ca planul anual
publicii, străjuită de steaguri roşii şi tricolore. Datele şedinţii Marii Adunări Naţionale, loan Anton, Aurel Ioan Bîrsan, directorul ex­ să fie realizat în bune con­
jubiliare „30 Decembrie 1947-1972" înscriu simbolic o Bozgan, Constanţa Ciontu, general-colonel Ion Coman, In sală sînt prezenţi, de asemenea, mem­ ploatării. Avem în vedere noastre principale este îm­ diţii, înainte de termen.
epocă glorioasă, bogată în transformări înnoitoare Constantin Daicoviciu, Eduard Eisenburger, preşedin­ bri supleanţi ai Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., pregătirea, în primă fază, a bunătăţirea continuă a calită­ Spiritul de organizare, ini-,
secretari ai C.C. al P.C.R., membri ai C.C. al P.C.R.,
şi mari înfăptuiri, strălucit încununate prin victoria tele Consiliului oamenilor muncii de naţionalitate ger­ ai Consiliului de Stat şi ai guvernului, conducători de încă două abataje în subte­ ţii minereului extras — ne-a ţiativa minerilor de la Teliuc
deplină şi definitivă a socialismului pe pămîntul ro­ mană, Nicolae Giosan, Suzana Gâdea, preşedinta ran, deschiderea unei noi spus tovarăşul Culcea Cosma, nu au întîrziat să-şi arate
mânesc. Consiliului Naţional al Femeilor, loan Gluvacov, Carol instituţii centrale şi organizaţii obşteşti. lentile de minereu, revizia secretarul comitetului de roadele. Fiecare brigadă a
Ora 17. Asistenţa salută cu puternice şi îndelungi Kiraly, Roman Moldovan, Dumitru D. Petrescu, Ion Po- Alături de deputaţi se află numeroşi invitaţi — mem­ şi repararea maşinilor de partid pe exploatare. O ini­ înţeles pe deplin sensul ma­
aplauze, cu ovaţii şi urale sosirea în sală a tovară­ pescu-Puţurl, Cristofor Simionescu, Ion Spătărelu - bri ai Partidului Comunist Român din anii ilegalităţii, încărcat. ţiativă mai bună în această jor al sarcinilor trasate de
şului Nicolae Ceauşescu, a celorlalţi conducători ai •membri ai Consiliului de Stat, Gheorghe Petrescu, vi­ direcţie, mai la obiect decît recenta plenară a C.C. al
partidului şi statului nostru. Se aud minute în şir, cepreşedinte al Uniunii Generale a Sindicatelor, Tra- (Continuare in pag. a 4-a) Din discuţiile purtate cu cea intitulată „Nici un va­ P.C.R. şi acţionează ferm,
cadre de răspundere de la gonet de minereu rebutat" sub conducerea organizaţiilor
E. M. Teliuc a reieşit clar că nu se putea găsi. Ea a făcut de partid, pentru a asigura
maşinile de încărcat lucrea- posibil ca la fiecare loc de un start bun pentru produc­
. . ză încă sub capacitatea pla­ muncă să nu existe nici un ţia anului viitor.
nificată şi că în această di­ rabat de la calitate. După
recţie se acţionează cu ener­ cum o .demonstrează faptele, D. CORNEL

NICOLAE CE OAMENI. Forestierii—

Oraşul ia înălţime

Dragi tovarăşi, ce aplauze). Dr. Constantin
Sărbătorim astS/i împlinirea Crearea Republicii-încununare a Parhon, eminent savant de
unui sfert de secol de la pro­ notorietate internaţională, mi­ In sectorul forestier Baia
clamarea Republicii — eveni­ litant de seamă al partidului de Criş, anul 1972 a fost
ment de însemnătate epocală luptei seculare a poporului comunist, a devenit primul a izbucnit bogat Sn realizări. Copacii
in viaţa poporului român, care preşedinte al Prezidiului Re­ falnici au căzut unul după
a marcat o nouă etapă în is­ publicii. altul sub puterea ferăs-
toria României. Cu prilejul Realizarea Republicii — ve­ traielor mecanice, ajungind
acestei mari sărbători naţio­ pentru eliberare naţională che şi arzătoare aspiraţie a la vreme î fabricile de
n
nale, Comitetul Central al poporului — a găsit un pro­ ca un vulcan cherestea sau în casele oa­
partidului, Consiliul de Stat fund ecou In conştiinţele mi­ menilor. In toate parchete­
şi guvernul adresează tuturor lioanelor de oameni ai mun­ le s-a lucrat ni spor, pla­
oamenilor muncii de la oraşe şi socială cii din întreaga ţară. Masele nul a fost realizat ritmic,
şi sate, întregului nostru po­ largi populare au salutat cu Oraşul Vulcan — aşezare şi, dacă la conducerea ţă­ lună de lună. Organizaţia
por, un salut fierbinte şi cele neţărmurită satisfacţie şi bu­ minerească din Valea Jiului rii nu ar fi venii comuniş­ de partid şi conducerea sec­
mai cordiale felicitări. (Aplau­ curie măreaţa victorie obţinu­ — trăieşte, in aceste zile de tii, clasa muncitoare, locali­ torului au manifestat grijă
ze puternice, prelungite). noi împliniri ale idealurilor de şi preţuire faţă de glorioase­ principal l-a avut Partidul tă prin luptă, exprimîndu-şi sjirşit de an, prin entuzias­ tatea nu s-ar mai fi trezit deosebită pentru recrutarea,
libertate şi progres ale popo­ le popoare sovietice care, cu Comunist Român. (Aplauze pu­ mul oamenilor săi, prin at­ niciodată la viaţă. Ar fi pregătirea şi stabilizarea
Aniversînd proclamarea Re­ rului român. In urma încheie­ neînchipuite jertfe şi sacrifi­ hotărîrea nestrămutată de a-şi
publicii, nu putem să nu evo­ rii primului război mondial, cii, ducînd pe umeri greul răz­ ternice, prelungite). In primele închina toate forţele consoli­ mosfera tonifiantă a muncii rămas o comună a pensio­ forţei de muncă. In vederea
căm cu îndreptăţită mîndrie în care poporul nostru şi-a boiului, au adus principala rînduri ale luptei s-au aflat dării şi înfloririi continue a însufleţite pe care ei o de­ narilor sau poate o aşezare uşurării efortului fizic al
istoria eroică, de secole, a contribuţie la distrugerea ma­ militanţii comunişti, patrioţi Republicii noi, populare, apă­ dică, cu generozitate ani­ a nimănui. Dar despre a- oamenilor şi a creşterii pro­
înflăcăraţi, activişti progresişti
perioadă
ceastă
vorbeşte
versării a 25 de ani de la
poporului român, în decursul apărat cu jertfe grele pămîn­ şinii de război germane, la rării libertăţii şi suveranită­ ductivităţii muncii prin in­
căreia a ars mereu vie flacă­ tul patriei, s-a făurit statul eliberarea popoarelor cotropi­ care n-au precupeţit nimic, ţii sale, ridicării ei la un loc proclamarea Republicii. O- detaliat, aşa cum am spus, troducerea unor maşini şi
ra luptei pentru libertate şi naţional unitar — eveniment nici chiar suprema jertfă, pen­ demn în marea familie a na­ raşul, deşi trecut abia cu istoria. Aş vrea să vă rela­ utilaje moderne — aşa cum
de o covîrşitoare importanţă te şi salvarea civilizaţiei de ţiunilor lumii. (Aplauze puter­ doi ani de vîrsta majoratu­ tez despre Vulcanul de azi. s-a apreciat la plenara C.C.
neatîrnare, pentru scuturarea în procesul dezvoltării istori­ pericolul robiei fasciste. Vor tru victoria cauzei revoluţio­ lui, şi-a încrustat numele a- Aşezarea s-a retrezit la via­ ai P.C.R. din noiembrie a.c.
jugului, exploatării şi asupri­ ce a naţiunii noastre, împlini­ rămîne, de asemenea, neşterse nare. Un rol de seamă în a- nice, prelungite). lături de localităţile de ţă în anul 1949. cînd parti­ — noi am încheiat de cu-
rii, pentru afirmarea deplină re a unui secular vis al ro­ în memoria noastră aportul ceastă epocă de tumultuoasă Instaurarea Republicii, în frunte ale judeţului, care dul ne-a trasat sarcina de a rînd un nou curs de califi­
şi neîngrădită a geniului său mânilor din toate cele trei adus la zdrobirea fascismului activitate politică, de profun­ condiţiile cînd rolul decisiv în obţin an de an realizări de redeschide mina. La 9 apri­ care în meseria de meca­
1
creator, pentru asigurarea provincii. de popoarele celorlalte ţări de deplasări în viaţa socială conducerea ţării îl avea clasa prestigiu în bătălia pentru lie 1951 s-a scos prima to­ nici pentru ferăstraiele me­
progresului şi civilizaţiei pa­ Lupta pentru independenţă ale coaliţiei antihitleriste, pre­ a ţării, au avut Gheorghe muncitoare, în alianţă cu ţă­ mai mult şi mai bine. E de nă de cărbune. De atunci şi canice, la care au partici­
rănimea şi intelectualitatea, cu
triei noastre. S-au scris naţională şi realizarea statu­ cum şi lupta eroică desfăşu­ Gheorghiu-Dej, care îndepli­ celelalte mase muncitoare, în ajuns să amintim — deşi pînă acum am urcat treap­ pat 45 dintre cei mai buni
cu litere nepieritoare în lui naţional unitar s-a conto­ rată de popoarele cotropite nea funcţia de secretar general frunte cu partidul comunist, exemplul nu este singular tă după treaptă spre podiu­ muncitori din întreg sec­
cronica timpurilor marile pit cu lupta împotriva ex­ de nazişti, larga mişcare anti­ al Comitetului Central al par­ a marcat trecerea la revoluţia — că în acest an oraşul mul afirmării. In 1956 s-a pus torul. Ultimul examen a
bătălii desfăşurate de ma­ ploatării şi asupririi, împotri­ fascistă internaţională, jertfa tidului, şi dr. Petru Groza, proletară şi la edificarea so­ Vulcan a luat premiul I pe sub tensiune termocentrala confirmat buna pregătire a
sele populare sub condu­ va dominaţiei străine, pentru milioanelor de luptători de­ preşedintele primului guvern cietăţii socialiste în România. judeţ în întrecerea patrioti­ de la Paroşeni. In 1965 s-a cursanţilor, interesul mani­
cerea lui Mircea cel Bă- pace şi libertate. (Aplauze pu­ mocraţi antifascişti, din întrea­ cu adevărat democratic din că pentru gospodărirea şi dat în exploatare prepara- festat pentru cit mai buna
trîn, Ştefan cel Mare, Mi- ternice, îndelungate). Lupte­ ga lume care n-au precupeţit istoria patriei — şi care, din O deosebită însemnătate a înfrumuseţarea localităţilor. ţia de la Coroieşti iar în însuşire a meseriei.
hai Viteazul şi a altor legen­ le sociale au luat amploare nimic pentru înfrîngerea bar­ însărcinarea Comitetului Cen­ avut pentru desfăşurarea cu Lucrări in valoare de pe­ 1968 mina de la Paroşeni“. Colectivul sectorului fo­
dare figuri de domnitori pa­ bariei naziste. tral al partidului, au contri­ succes a procesului revoluţio­ ste 26 milioane lei au execu­ Primul secretar al comi­ restier Baia de Criş rapor­
trioţi, pentru păstrarea fiinţei sub influenţa ideilor revoluţi­ Crearea Republicii constitu­ buit nemijlocit la actul aboli­ nar în ţara noastră făurirea tat prin muncă voluntar- tetului orăşenesc Vulcan tează rezultate deosebile la
onare promovate de socia­ rii monarhiei. partidului unic muncitoresc.
naţionale şi apărarea gliei lişti, de mişcarea muncito­ ie deci o încununare a luptei Aceasta a asigurat unitatea patriotică cetăţenii Vulcanu­ ne-a vorbit cu mîndrie de­ jubileul Republicii şi păşeş­
strămoşeşti. Ne gîndim, de rească. După crearea Partidu­ duse de-a lungul secolelor de Ca rezultat al procesului organizatorică şi ideologică a lui. spre schimbările profunde te în anul 1973 cu hotărîrea
asemenea, cu veneraţie la lui Comunist Român, care a poporul român, de forţele sale dezvoltării istorice, al luptei clasei muncitoare — necesi­ — Oraşul nostru — ne ce au avut loc în Vulcan, de a se situa la înălţimea
marile mişcări sociale şi răs­ înscris pe steagul său ţelul înaintate, pentru eliberare revoluţionare a maselor popu­ tatea obiectivă a îndeplinirii spunea tovarăşul Petru Bar- în viaţa oamenilor săi (pri­ sarcinilor ce Ie sînt încre-
coale populare conduse de cuceririi puterii politice de naţională şi socială, pentru lare conduse de partid, la 30 cu succes a rolului ei istoric bu, primul secretar al co­ mul secretar, fost mun­
Horia, Cloşca şi Crişan, de către clasa muncitoare, in­ neatîrnare, progres social şi Decembrie 1947 poporul ro­ mitetului orăşenesc de par­ cilor miner, activistul de dintaie.
Tudor Vladimirescu şi de alţi staurarea domniei întregului o viaţă mai bună. Făurirea mân şi-a luat soarta în pro­ de clasă conducătoare în ma­ tid Vulcan, este aşezat pe o partid căruia i s-a în­ GHEORGHE BULZ
Despre
credinţat sarcina de a
temelie
străveche.
tribuni ai poporului, mişcări popor şi făurirea orînduirii Republicii a devenit posibilă priile mîini, instaurînd Repu­ rea operă de transformare re­ Vulcan istoria consemnează secretarul
care au aprins şi mai puter­ socialiste şi ,comuniste, pro­ în condiţiile sociale nou cre­ blica Populară Română, pa­ voluţionară a societăţii. A fost o seamă de fapte triste. N. PANAITESCU organizaţiei de bază
nic vîlvătaia setei de liberta­ letariatul organizat a desfăşu­ ate după eliberarea ţării, ale tria tuturor celor ce muncesc creat astfel un detaşament re- Vulcanul a murit în anul de Ia sectorul forestier
te şi o viaţă mai bună a ma­ rat larg asaltul împotriva re­ profundelor schimbări demo­ 1931 prin închiderea minei (Continuare in pag. a 3-a) Baia de Criş
selor asuprite şi împilate, au gimului burghezo-moşieresc, a cratice, revoluţionare care cu braţele şi cu mintea de la
contribuit la accelerarea dez­ înfeudării ţării puterilor străi­ s-au produs în societatea ro­ oraşe şi sate. (Vil şi putemi- (Continuara in pag. a 2-a)
voltării sociale a ţării. Un mo­ ne, împotriva fascismului, a mânească şi ale acţiunilor de
ment de seamă al istoriei lup­ războiului antisovietic, pentru masă pentru răsturnarea cla­ r—-----------------------------------------
telor pentru libertate naţiona­ o politică de apărare a inte­ selor exploatatoare şi cuceri­
rea puterii de către proletari­
lă şi socială a fost revoluţia reselor naţionale, pentru dez­ at, în alianţă cu ţărănimea. Expuneri şi drul căreia secretarul comite­ strai de sărbătoare, au adus V-a), Viorica Sav (clasa a
de
partid,
Vlo-
comunal
tului
burghezo-democratică de la voltarea democratică, progre­ In fruntea acestor lupte s-a rel Demian, a vorbit partici­ — prin cîntece, recitări şi un VII-a), Voichiţa Plrva, Dorin
frumos montaj literar-muzical
din
Popa
Cornelia
1848 — desfăşurată în toate sistă a ţării. situat permanent Partidul Co­ panţilor despre Însemnătatea — calde mulţumiri partidului Joia, VlII-a. Revista literară clasa
a
a
cele trei provincii româneşti Un moment crucial în desti­ munist Român, care a înmă­ spectacole festive zilei de 30 Decembrie, susţi- Manifestări pentru minunatele condiţii de şcolii, „Paşi spre viitor", şi-a
nînd expunerea „25 de ani de
— animată de aspiraţia nele istorice ale poporului ro­ nuncheat într-un front unic la proclamarea Republicii“. In viaţă şi învăţătură create. dedicat ultimul număr jubi­
Republicii.
In cadrul acţiunilor politice
elevii
gene­
creării condiţiilor pentru sfări- mân a fost înfăptuirea insu­ toate forţele înaintate ale na­ şi culturale închinate marelui continuare, localitate şcolii prezen­ leului desene „Pionierii Concursul
de
slăvesc
au
rale
din
s-a
marea şi înlăturarea rînduie- recţiei armate antifasciste, ţiunii, asigurînd cucerirea de eveniment ce se aniversează tat un variat şi bogat program consacrate „La mulţi ani, patria" reuşite încheiat, iar cele
au
lucrări
fost
mai
lilor feudale, pentru dezvolta­ răsturnarea 'dictaturii militaro- noi şi noi poziţii în viaţa so­ astăzi, la Vaţa de Jos s-a des­ artistic, la care şi-au dat con­ expuse în cadrul expoziţiei,
şi
copiii
preşcolari
făşurat un amplu program,
—
cursul
sub
gene­
organizate,
rea forţelor de producţie şi fasciste şi întoarcerea arme­ cială şi politică, realizînd izo­ urmărit de peste 400 de par­ prin recitări, scenete —, pre­ sărbătorii Republică iubită!“ anume „La mulţi ani, Republi­
ricul
instaurarea unor relaţii socia­ lor împotriva Germaniei na­ larea reacţiunii şi înlăturarea ticipanţi. Secretarul comitetu­ cum şi cei din clasa a IV-a şi că iubită !“.
lui comunal de partid, Aron
interpretat
au
care
le mai avansate. Datorită lup­ ziste, eliberarea întregului te­ de la conducerea ţării a par­ Medrea, a expus in faţa au­ a IX-a, „Pomul de iarnă", in Pionierii de la Şcoala gene­ Cei mai mici pionieri — din
sceneta
tei maselor populare şi a per­ ritoriu al ţării cu sprijinul e- tidelor politice burgheze, a ditorilor tema „Un sfert de regia învăţătoarei Victoria rală de 10 ani din Păuliş in- detaşamentele claselor II—IV
sonalităţilor luminate ale po­ roicei armate roşii şi partici­ claselor exploatatoare. Aboli­ veac de la proclamarea Repu­ Gherga. de la tîmpină cu entuziasm şi fru­ — au pregătit un frumos pro­
moase realizări ziua de naşte­
rea monarhiei şi proclamarea
blicii — creaţie a luptei ma­
porului, s-a putut realiza Uni­ parea oştilor române, alături selor populare conduse de re a Republicii dragi. Membrii gram artistic la care au fost
rea Principatelor Române — de Uniunea Sovietică şi cele­ Republicii au fost impuse, ca P.C.R.“ A urmat apoi un bo­ Omagiu partidului cercului de creaţie literară invitaţi ca oaspeţi colegii lor
o necesitate obiectivă, de e-
au
Muntenia şi Moldova — im­ lalte puteri aliate, la războiul gat program artistic la care 30 „Nicolae Labiş“ poezie, prezentat mai mari. Un alt dar, închi­
şi-au dat concursul formaţiile
un
intitulat
recital
de
portant pas spre împlinirea antifascist pînă la zdrobirea voluţia luptei revoluţionare, de amatori ale căminelor cul­ sugestiv „Ţării, inima şi ver­ nat Republicii, este primul nu­
căminului
Sala
din
năzuinţei de unire a români­ totală a Germaniei hitle- de transformarea democratică turale din Căzăneşti, Vaţa de Şerel, comuna Pui, cultural găzduit sul", unde au fost prezentate măr al gazetei „Semafor" —
a
a societăţii româneşti. Toate
lor într-un singur stat. Cuce­ riste. La fel ca şi ce­ aceste transformări au fost Sus, Prăvăleni, TIrnava, pre­ zilele trecute unul dintre cele Decembrie cele mai frumoase creaţii ori­ iniţiat de revista „Cutezătorii"
cum şi taraful „Doina Crişu-
rirea independenţei în 1877, lelalte popoare care au rodul luptei eroice a maselor lui“ din Vaţa de Jos. mai reuşite spectacole ale pio­ ginale închinate partidului, — care va apare astăzi, şi
plătită cu sînge de ostaşii şi cunoscut dominaţia hitleris- populare, al activităţii poli­ Ar nierilor şi şcolarilor din sat, patriei dragi, marelui eveni­ este în exclusivitate dedicat
dorobanţii români în redute­ O acţiune similară s-a des­ intitulat „Omagiu partidului". ment. Au citit din creaţiile marelui eveniment din viaţa
mului, poporul român va păs­ tice a forţelor sociale revolu­ făşurat şi la Bucureşci, In ca­ Micuţii artişti, îmbrăcaţi în
le de Ia Smîrdan, Plevna şi tra întotdeauna vii în suflet ţionare, democratice, patrioti­ lor elevii Ioan Briciu (clasa a poporului nostru.
Griviţa, a deschis calea unor sentimentele de recunoştinţă ce, în cadrul cărora rolul