Page 86 - Drumul_socialismului_1972_05
        P. 86
     4                                                                                                                                                                      DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5 406 • SIMBĂTÂ 27 MAI 1972
                                                                                                                                                                                                                                     EBBB
        Vizita în ţara noastră a tovarăşului Fidel Castro Ruz
       Convorbiri  oficiale                                                     Toastul  tovarăşului                                                                           Toastul tovarăşului
                                                                                Nicolae Ceauşescu                                                                                  Fidel Castro Ruz
         româno-cubaneze                                                (Urmare din pag. 1)       popoarelor   din    întreaga   nit  pe  calea  dezvoltării  in  (Urmare din oaa. 1)      ste  25  de  ani,  va  numără   nu  acceptă  să  coexiste  cu  re
                                                                                                  lume.                         dependente,  cu  lupta  lor  pen                           600  de  milioane,  vorbim  a-   voluţia,   cu   revoluţia   cubane
                                                                                                   Ne   preocupă   mult   ca   în   tru   apărarea   suveranităţii                          ceeaşi   limbă,   sprijinim   ace  ză,  decît  în  măsura  în  car#
                                                                    forţă   şi   dictat,   colonialismu  Orientul   Mijlociu   să   se   a-   naţionale,  o  expresie  a  soli  şi   în   instaurarea   unui   cli  eaşi  cultură,  am  trăit  expe  revoluţia  cubaneză  nu  ar  ma!
         După-amiază,   la   Palatul   Carlos  Rafael  Rodriguez  Ro                                                                                         mat  de  pace  şi  securitate  pe   rienţe   istorice   asemănătoare,   fi   revoluţie,   în   măsura   în
       Consiliului   de   Stat,   au   în  driguez,   membru   al   Secreta  lui,   neocolonlalismulul,   pen  jungă   la   încetarea   încordă  darităţii  cu  mişcările  de  eli  acest   continent.   împărtăşim   avem  probleme  comune.  Re  care  nu  ar  mai  fi  un  exem
       ceput   convorbirile   oficiale   riatului  C.C.  al  P.C.  din  Cu  tru   a   asigura   dezvoltarea   rii,   la   stingerea   conflictului,   berare   naţională   din   Africa.   preocuparea   în   legătură   cu   sursele   umane,   culturale   şi   plu   pentru   celelalte   ţări,   în
       între   tovarăşul   Nicolae   ba   şi   ministru   al   Guvernu  progresistă   a   omenirii,   res  la  o  soluţie  politică,  pe  baza   România   sprijină   lupta   tutu  Orientul  Mijlociu,  şi  mai  a-   naturale   ale   acestei   comuni  măsura  în  care  s-ar  neutra
       Ceauşescu,   secretar   general   lui   Revoluţionar,   comandant   pectarea   dreptului   fiecărui   rezoluţiei   Consiliului   de   Se  ror   mişcărilor   de   eliberare   les  în  legătură  cu  problema   tăţi   sînt   numeroase.   Tot   liza,   ar   capitula.   Imperialis
       al    Partidului   Comunist   Flavio   Bravo   Pardo,   membru   popor  de  a-şi  hotărî  dezvol  curitate,  care  să  ducă  la  re  naţională,   a   tuturor   popoare  Vietnamului,'   cu   sporirea   ceea  ce  lipseşte  în  acea  re  mul   ar   accepta   coexistenţa
       Român,   preşedintele   Consiliu  al  C.C.  al  P.C.  din  Cuba,  şe  tarea   economico-socială   co  tragerea   trupelor   israeliiene   lor  care  mai  gem  sub  jugul   bombardamentelor   asupra   giune  a  lumii  este  revoluţia.   cu   ţara   noastră   în   condiţii
                                                                                                                       ocupa
                                                                                                  din
                                                                                                       teritoriile
                                                                                                                arabe
       lui  de  Stat  al  Republicii  So  ful  sectorului  consum  şi  de  respunzător   năzuinţelor   sale,   te,   la   garantarea   integrităţii   colonial  pentru  lichidarea  ori  Vietnamului   de   nord,   mina  Revoluţia   va   reprezenta   sin  inacceptabile   pentru   revolu
                                                                   fără  nici  un  amestec  din  a-
       cialiste   România,   şi  tovarăşul   servirea  populaţiei  al  C.C.  al   fară.   Succesele   obţinute   de   şi   securităţii   tuturor   statelor   cărei  forme  de  subjugare  şi   rea   porturilor,   politica   pro  gurul   instrument   capabil   să   ţia  cubaneză.  Din  acest  mo
                                                                                                                                asuprire
                                                                                                                                                    popoare,
                                                                                                                                             altor
                                                                                                                                         a
       Fidel  Castro  Ruz,  prim-secre-   P.C.  din  Cuba,  Jose  A.  Na  forţele   antiimperialiste   sînt   din  această  zonă  şi,  în  ace  considerînd  că  aceasta  are  o   vocatoare   a   imperialismului   cimenteze,   în   rîndurile   po  tiv  ne  aşteaptă  o  luptă  în
       tar  al  Comitetului  Central  al   ranjo   Morales,   membru   al   un  imbold  în  această  luptă  ;   laşi  timp,  la  crearea  condi  importanţă   deosebită   pentru   yankeu,  lipsa  de  scrupule  de   poarelor   Americii   Latine,   o   delungată.   Tocmai   de   aceea,
       Partidului   Comunist   din   Cu  C.C.  al  P.C.  din  Cuba  şi  mi  avem   ferma   convingere   că   ţiilor   necesare   ca   populaţia   cauza   generală   a   progresului   care  dă  dovadă  în  înfăptui  mare   comunitate,   capabilă   să   drumul   nostru   va   fi   greu,
       ba,   prim-ministru   al   Guver  nistru   al   industriei   alimen  politica   imperialistă,   colonia  palestiniană   să-şi   poată   asi  şi socialismului în lume.  rea  oricărui  act  de  agresiu  trăiască,   să   existe   în   lume   dar  totuşi  considerăm  că  am
       nului   Revoluţionar   al   Repu  tare,   comandant   Arnaldo   O-   listă   este   sortită   eşecului   şi   gura  o  viaţă  liberă,  indepen  Sîntem   profund   interesaţi   ne,  care  merge  pînă  la  a  co  în   condiţii   de   supravieţuire,   trecut  de  anii  cei  mai  difi
       blicii Cuba.                  choa   Sanchez,   membru   al   nimic  şi  nimeni  nu  o  mai   dentă,   corespunzător   intere  ca   între   ţările   socialiste   să   mite   un   adevărat   genocid   de  egalitate  şi  cu  relaţii  în  cili,  am  depăşit  cele  mal  mari
        Din  partea  română  la  con  C.C.  al  P.C.  din  Cuba  şi  şef   poate   salva.   Desigur,   lupta   selor sale naţionale.  se   dezvolte   relaţii   largi   de   împotriva   unui   popor   cum   floritoare.  dificultăţi,  am  trecut  de  cele
                                                                                                                                                                                                                           mai  grele  momente  ale  blo
       vorbiri   participă   tovarăşii   al   armatei   din   Havana,   antiimperialistă   presupune   Sîntem   preocupaţi   în   mod   colaborare  şi  facem  totul  în   este cel al Vietnamului.  Ţara   noastră   este   într-a-
      Ion   Gheorghe   Maurer,   mem  Omany   Cienfuegos,   membru   învingerea   multor   greutăţi,   deosebit  de  situaţia  din  In-   această   direcţie.   Sîntem   con  Trăim   într-o   lume   foarte   devăr  o  ţară  mică,  cu  resur  cadei.
                                                                                                                                                                                                                             Trăim  un  moment  în  care
      bru   al   Comitetului   Executiv,   al  C.C.  al  P.C.  din  Cuba,   presupune   unitate,   solidari  dochlna.   Ne   îngrijorează   vinşi   că   deosebirile   de   pă  complexă,  cu  probleme  foar  se   economice   naturale   redu  ideile   revoluţionare   se   dez
      al   Prezidiului   Permanent   al   secretar   general   al   Organiza  tate, întrajutorare.  mult  măsurile  luate  în  ulti  reri,   divergenţele   existente   te   variate,   foarte   diferite.   se,  iar  cele  care  pot  fi  con  voltă   în   mijlocul   popoarelor
      C.C.   al   P.C.R.,   preşedintele   ţiei  de  solidaritate  cu  popoa  Cunoaştem   transformările   mul   timp   de   Statele   Unite   sînt  vremelnice  şi  că  ele  vor   Diferite   sînt   problemele   Eu  siderate  ca  fiind  din  abun  latino-americane   şi   trăim   în
       Consiliului   de   Miniştri,   E-   rele  din  Asia,  Africa  şi  A-   care  au  loc  în  America  Lati  ale  Americii  împotriva  Viet  fi   depăşite.   Acţionînd   unite,   ropei,  cele  ale  Asiei,  cele  ale   denţă,  cum  sînt  unele  resur  tr-un   moment   în   care   chiar
                                     merica   Latină,   Mauro   Gar  nă.  Am  spus,  cu  puţin  îna  namului  —  măsuri  care  lo                          Orientului   Apropiat   şi   pro  se  minerale,  implică  mari  in
      mil   Bodnaraş,   membru   al                                inte,  la  mitingul  spontan  din                            ţările   socialiste   pot   exercita                                                       în   mijlocul   societăţii   ameri
      Comitetului  Executiv,  al  Pre  cia   Triana,   directorul   Di  faţa   sediului   Comitetului   vesc  şi  în  interesele  altor  po  o  influenţă  mult  mai  puter  blemele  Americii  Latine.  Noi   vestiţii,   exploatarea   lor   fiind   cane   mari   sectoare   iau   cu
                                                                                                                                                              ne  aflăm  în  situaţia  deose
      zidiului   Permanent   al   C.C.   recţiei   ţări   socialiste   din   Centra],   că   revoluţia   cuba  poare  ce  au  relaţii  cu  Re  nică   asupra   dezvoltării   între  bită  de  a  fi  aşezatjp,  din  punct   foarte   costisitoare.   De   aceea,   noştinţă  de  problemele  impe
      al   P.C.R.,   vicepreşedinte   al   Ministerul   Relaţiilor   Exter  neză,   victoria   socialismului   publica   Democrată   Vietnam.   gii   vieţi   internaţionale.   Ne   de   vedere   geografic,   la   o   trebuie  să  ne  gîndim  la  vi  rialismului   şi   devin   conşti
      Consiliului  de  Stat,  Ion  Pă-   ne,  şi  Nicolas  Rodriguez  As-   în  Cuba  au  constituit  şi  con  Considerăm   că.   este   necesar   preocupăm   permanent   pen             itor,  pe  termen  lung,  la  legă  ente   de   realităţile   lumii   de
                                     tiazarain,   ambasadorul   Re                              să  se  pună  capăt  acestor  mă  tru  a  asigura  dezvoltarea  re  mare  distanţă  de  lagărul  so  turile   dintre   popoarele   noas
      ţan,  membru  supleant  al  Co                              stituie   un   puternic   imbold   suri   arbitrare,   să   se   treacă                    cialist,   de   cealaltă   parte   a   tre,   la   integrarea   economică   azi.   Chiar   dacă   considerăm
      mitetului  Executiv  al  C.C.  al   publicii Cuba la Bucureşti.  pentru   popoarele   Americiii   neîntîrziat   la   discutarea   în   laţiilor   de   colaborare   cu   Atlanticului,   în   imediata   a-   şi  politică  a  poporului  cuba  că   drumul   este   îndelungat
      P.C.R.,   vicepreşedinte   al    In   timpul   convorbirilor,   Latine,   aşa   cum   în   general   cadrul  tratativelor  de  la  Pa  partidele   comuniste,   cu   miş  propiere  a  Statelor  Unite  şi   nez   cu   restul   ţărilor   latino-   ’  şi  greu,  în  condiţiile  specia
      Consiliului   de   Miniştri,   mi  cele   două   părţi   s-au   infor  vktoriia   socialismului   în   14   ris  a  unei  soluţii  politice  în   cările   de   eliberare   naţiona  într-o  regiune  a  lumii  în  ca  americane.   In   limita   capaci  le  ale  Americii  Latine,  sîn
      nistrul   comerţului   exterior,   mat   reciproc   asupra   realiză  state  ale  lumii,  succesele  pe   vederea   încetării   războiului   lă,   cu   toate   forţele   antiim  re   imperialismul   yankeu   a   tăţii  reduse  a  forţelor  noas  tem  optimişti.  In  acest  sens
      general  de  armată  Ion  Ioni-   rilor   Republicii   Socialiste   care  acestea  le  obţin  în  dez  din   Vietnam.   Apreciem   că   perialiste,  deoarece  avem  fer  reuşit  să-şi  instaureze  în  mod   tre,   a   dimensiunilor   reduse   acţionăm,   înţelegînd   proble
                                                                                                                                                                                                                           mele  noastre,  căutînd  să  în
                                                                                                                                ma  convingere  că  numai  u-
      tă,  membru  supleant  al  Co  România   şi   Republicii   Cuba   voltarea   lor   multilaterală   propunerile   Frontului   de   E-   nitatea   tuturor   acestor   forţe   real   stăpînirea   în   domeniul   ale  ţării  noastre,  vom  încer  ţelegem   problemele   din   Eu
      mitetului   Executiv   al   C.C.   în   construcţia   socialismului   constituie   un   puternic   im  liberare   Naţională   din   Viet  poate   asigura   dezvoltarea   politic,   economic,   militar   şi   ca   să   aducem  o   contribuţie   ropa,   Asia,   Orientul   Apro
      al   P.C.R.,   ministrul   forţelor   in  cele  două  ţări,  precum  şi   bold   pentru   toate   popoarele   namul  de  sud  oferă  o  bază   vieţii   internaţionale   cores  chiar  în  cel  cultural.  In  nici   maximă   în   domeniul   revolu  piat  şi  din  Africa  şi  plini  de
                                                                               lupta
                                                                                      consacrată
      armate,'   Bujor    Almăşan,   asupra   preocupărilor   Parti  planetei   în   lor   economico-   rezonabilă  în  acest  sens.  In  punzător   dorinţei   şi   intere  o  altă  regiune  a  lumii  nu   ţionar,   în   cel   ideologic,   cu   cele  mai  bune  sentimente  de
                                                                   progresului
      membru    al C.C.   al   P.C.R.,  dului   Comunist   Român   şi                            teresele   păcii   în   Indochina   selor popoarelor.        au  exercitat  Statele  Unite  a-   scopul  de  a  promova  elibe  cooperare  cu  mişcarea  revolu
      ministrul   minelor,   petrolului   Partidului   Comunist   din   Cu  social.             şi  în  întreaga  lume  cer  în                              tîtea  presiuni  ;  în  mod  prac  rarea   popoarelor   din   Ameri  ţionară   din   celelalte   conti
      şi  geologiei,  Teodor  Marines-   ba   pentru   progresul   conti  Intre  România  şi  Cuba  s-au   mod  imperios  ca  S.U.A.  să   In   acest   spirit   dorim   să   tic,   cărţile   care   se   citeau,   ca   Latină,   pentru  a  contri  nente,  cu  cele  mai  bune  gîn
      cu,  membru  al  C.C.  al  P.C.R.,   nuu   al   societăţii   socialiste.   dezvoltat   raporturi   bune,   pună   capăt   războiului   împo  dezvoltăm  relaţiile  şi  să  con  ştirile  care  se  primeau,  fil  bui   la   lupta   popoarelor   de   duri  de  a  face  schimb  de  pă
      şeful   Secţiei   relaţii   externe   S-a   exprimat   convingerea   s-au   lărgit   schimburile   eco  triva   poporului   vietnamez,   lucrăm   cu   Partidul   Comu  mele   care   rulau,   programele   pe  celelalte  continente  pentru   reri.  de  a  analiza  probleme
      a  C.C.  al  P.C.R.,  George  Ma-   comună  că  relaţiile  de  prié-   nomice.  Avem  o  serie  de  în  să-şi   retragă   toate   trupele   nist  din  Cuba.  cu  Republica   de  radio  şi  televiziune  erau,   cîştigarea   libertăţii,   pentru   le,  de  a  înţelege  şi  a  co
                                                                                                                                Cuba:  sîntem  convinşi  că  a-
      covescu,  membru  al  C.C.  al   tenie   frăţească   româno-cu  ţelegeri   de   cooperare   dar   din  Indochina,  astfel  ca  po  ceastă   vizită   va   marca   un   în   imensa   lor   majoritate,   înfăptuirea   obiectivelor   lor   opera.
                                                                                                                                                              realizate  în  Statele  Unite  fi
      P.C.R.,   prim-adjunct   al   mi  baneze.   de   colaborare   în   consider   că   ele   constituie   poarele   vietnamez,   cambod                   ind  factori  de  import  al  ideo  sociale,  a  obiectivelor  lor  na  In  acest  spirit  am  sosit  în
      nistrului   afacerilor   externe,   multiple  planuri,  se  vor  dez  doar  un  început.  Am  convin  gian  şi  laoţian  să  fie  lăsate   moment  important  în  dezvol  logiei   imperialiste.   Lupta   ţionale,   istorice.   Ţara   noas  ţara  dv.  şi  în  acest  spirit  ne
      Gheorghe    Oprea,   membru    volta   şi   întări,   în   interesul   gerea  că  vizita  şi  convorbi  să-şi   rezolve   problemele   fără   tarea   viitoare   a   relaţiilor   noastră  nu  a  fost  uşoară  şi   tră,  aflată  în  apropierea  Sta  exprimăm   mulţumirea   pen
      supleant   al C.C.   al   P.C.R.,  celor   două   ţări   şi   popoare,   rile  pe  care  le  vom  avea  în   nici un amestec din afară.  româno-cubaneze.   Nu   vreau   nici nu va fi uşoară.  telor   Unite,   consideră   ca   o   tru   invitaţia   pe   care   ne-aţi
                                                                                                                                              rezultatele
                                                                                                                                    anticipez
                                                                                                                                                        —
                                                                                                                                să
      consilier   la C.C.   al   P.C.R.,  al   cauzei   socialismului   şi   aceste  zile  vor  pune  în  evi  In  ce  ne  priveşte,  am  spri  vom  putea  face  bilanţul  îna           problemă   fundamentală   men  adresat-o,   pentru   primirea   şi
      Petre   Ionescu,   membru   al   păcii în lume.              denţă   noi   posibilităţi   pentru   jinit  şi  vom  sprijini  popoa                       Cu    toate   acestea,   ţara   ţinerea   unei   poziţii   ferme,   ospitalitatea   dv.   Nu   a   fost
      C.C.   al   P.C.R.,   ambasadorul                            extinderea   relaţiilor   de   co  rele   vietnamez,   cambodgian   inte   de   plecarea   dumnea  noastră   a   fost   un   exemplu   menţinerea   unei   poziţii   ra  greu   să   stabilim   comuni
      României   în   Republica   Cu  Convorbirile   s-au   desfăşu  laborare   româno-cubaneză,   şi  laoţian  în  lupta  lor  dreap  voastră.   Cred   că   în   general   pentru  felul  în  care  îşi  pot   dicale,   a   apărării   intransi  caţiile   ;   a   fost   uşor,   a
      ba.                            rat  într-o  atmosferă  de  cal  corespunzător   intereselor   po  tă   pînă   la   victoria   finală,   bilanţul  va  fi  pozitiv  şi  sper,   deschide  drum  ideile  revolu  gente   a   ideologiei   revoluţio  fast   simplu,   într-un   timp
                                     dă  prietenie,  de  deplină  în  poarelor   noastre,   progresului   sîntem   siguri   că   în   această   mai  cu  seamă,  că  timpul  va   ţionare,  chiar  în  mijlocul  u-
        Din   partea   Republicii   Cu  ţelegere,  stimă  şi  respect  re  lor  mai  rapid  pe  calea  fău  luptă  cauza  lor  justă  va  tri  demonstra  aceasta.  Cu  aceas  nei  mari  confuzii,  sub  o  pu  nare  şi  a  steagurilor  revolu  •foarte  scurt  şi  este  de  bun
      ba iau parte tovarăşii : dr.   ciproc.                       ririi   societăţii   socialiste.   A-   umfa.                tă  convingere,  vă  doresc  în  ternică   dominaţie   ideologică,   ţiei.   Sîntem   conştienţi   că   augur   succesul   eforturilor
                                                                   ceastă   colaborare   corespunde   In   general,   ne   pronunţăm   că  o  dată  ca  şederea  dum  sub   influenţa   ideilor   reacţio  lupta  noastră  va  fi  îndelun  noastre,   succesul   muncii
                                                                   totodată   intereselor   generale   pentru   încetarea   oricărui   a-   neavoastră   în   România   să   nare.   Ideile   revoluţionare   gată,  că  dificultăţile  pe  care   noastre,   succesul   convorbiri
                                                                   ale   socialismului,   deoarece,   mestec   în   treburile   interne   fie   cît   mai   plăcută.   Deşi   sînt,  însă,  puternice,  ele  sînt   le   avem   de   înfruntat   sînt   lor noastre.
                                                                   pînă  la  urmă,  forţa  socialis  ale  altor  state.  Este  necesar   scurtă,  sper  că  vizita  vă  va   bazate  pe  realitate,  pe  pro  mari.  Imperialiştii  nu  se  re  Să   ridicăm   paharul   pentru
                               în Capitală                         mului  în  lume  constă  în  for  să  se  înţeleagă  că  progresul   permite   să   puteţi   cunoaşte   cesul   rădăcinile   istorice,  simţă  semnează   cu   schimbările   din   prietenia noastră !  tovarăşu
                                                                                                                                                                     evoluţiei
                                                                                                                                                                                       îşi
                                                                                                                                                                                                                             Pentru
                                                                                                                                                                                                                                     sănătatea
                                                                                                                                                                                                      Latină,
                                                                                                                                                                                             America
                                                                                                                                                                                                               imperialiştii
                                                                              ţări
                                                                                                                                                              trag
                                                                   ţa
                                                                      fiecărei
                                                                                                                                                                              din
                                                                                            în
                                                                                   socialiste
                                                                                                 omenirii  nu  se  va  putea  rea
                                                                   parte.   De   aceea,   ne   bucură   liza   decît   în   condiţiile   în   cîte  ceva  din  munca,  reali  mintele   popoarelor,   coincid   nu  se  împacă  cu  existenţa  u-   lui Ceauşescu !
                                                                                                                                                        po
                                                                                                                                            preocupările
                                                                                                                                zările
                                                                                                                                       şi
                                                                   mult   victoriile   pe   care   po  care   fiecare   naţiune   se   va   porului   nostru   în   edificarea   cu  aspiraţiile,  cu  nevoile  a-   nei   revoluţii   în   apropierea   Şi   pentru   sănătatea   tutu
           (Urmare din paq. 1)      Ceauşescu  şi  Fidel  Castro  îşi   porul  cubanez  le  obţine,  sub   bucura   de   posibilitatea   de   societăţii   socialiste.   Prin   a-   cestora  şi,  de  aceea,  în  ţara   teritoriului lor. Imperialiştii  ror, a dumneavoastră 1
                                     strîng   călduros   mîinile,   se   conducerea   partidului   său   a .ş,i  rezojva,  problemele  dez  ceasta,  vom  aşeza  o  temelie   noastră,  deşi  a  existat  o  pu
                                                                                                  7
                                    îmbrăţişează,   îşi   adresează   comunist,   în   edificarea   orin-   voltării   sale,   fără   amestec   şi   mai   puternică   colaborării   ternică   influenţă   imperialis
      popoarele  din  Asia,  Africa  şi   urări prieteneşti.       duirii socialiste.            din  afară.  Noi  avem  convin                              tă.   ideile   revoluţionare   au
      America   Latină,   prim-căpi-   Compania  de  gardă  prezin                              gerea   că   fiecare   popor   va   noastre din viitor.      devenit   puternice,   au   cuce  SECVENŢE INTERNAŢIONALE
                                                                          preocupă,
                                                                     Ne
                                                                                          cum
                                                                                    după
      'tan   Serafin   Fernandez   Ro  tă  onorul.  In  timp  ce  se  trag   ştiţi,   mult   problemele   îm  găsi  cea  mai  justă  cale  pen  Cu   aceste   gînduri,   doresc   rit   poporul   şi   au   triumfat.
      driguez,   ministrul   comerţu  21  de  salve  de  artilerie,  se   bunătăţirii   situaţiei   din   Eu  tru   soluţionarea   problemelor   să  ridic  paharul  pentru  dez  Ţara   noastră,   în   pofida   a-
      lui  interior,  Cesar  Lara  Ro-   intonează   imnurile   de   stat   ropa.  Noi  trăim  în  acest  con  proprii,   pentru   dezvoltarea   voltarea   relaţiilor   de   colabo  propierii  de  Statele  Unite,  a
      sello,  şeful  corpului  indepen  ale  Republicii  Cuba  şi  Re  tinent.  Dorim  ca  Europa,  de   sa progresistă, socialistă.  rare   dintre   partidele   şi   po  putut  rezista  campaniilor  po
                                                                                                                                poarele noastre ;
      dent   de   armată   din   Cama-   publicii   Socialiste   România.   unde   au   început   cele   două   Ţinînd   seama   de   situaţia                litice,   ofensivei   ideologice   şi   Bruxelles Deschiderea Conferinţei
      guey,   căpitan   Julian   Rizo   Tovarăşii   Fidel   Castro   şi   războaie   mondiale   din   seco  din  lumea  de  astăzi,  este  ne  Pentru   întărirea   colaboră  s-a   putut   menţine   puternică,
      Alvarez,   prim-secretar   al   Nicolae   Ceauşescu   trec   în   lul  nostru,  să  devină  un  con  cesară   sprijinirea   activă   a   rii   între   toate   ţările   socia  sprijinindu-se   pe   popor.   A-
      organizaţiei   din   Matanzas   a   revistă garda de onoare.  tinent   al   colaborării   şi   pă  luptei   de   eliberare   naţională   liste,   între   partidele   comu  cesta  a  fost  un  factor  hotă-   internaţionale pentru Namibia
      P.C.   din   Cuba,   Arturo   Lin-   In   continuare,   oaspeţilor   le   cii.  Acţionăm  şi  vom  acţio  a   popoarelor,   a   eforturilor   niste.   între   detaşamentele   rîtor,  în  absenţa  căruia  co
      ce   Gonzales,   prim-secretar   al   sînt   prezentaţi   şefii   misiuni  na   împreună   cu   celelalte   tinerelor   state   independente   mişcării   revoluţionare,   anti  laborarea   internaţională,   lar
      organizaţiei   din   Insula   Pini  lor   diplomatice,   precum   şi   ţări   socialiste   europene   pen               imperialiste internaţionale !  gul   şi   generosul   ajutor   al   BRUXELLES   26   (Ager  al   tuturor   forţelor   antiimpe
      lor  a  P.C.  din  Cuba,  Mauro   personalităţile   române   venite   tru   înfăptuirea   securităţii   pentru  dezvoltarea  lor  de  si  Toastez   pentru   noi   succe  ţărilor  socialiste  nu  ar  fi  pu  pres).  —  La  Palatul  Congre  rialiste   din   întreaga   lume
                                                                                                 ne  stătătoare,  pe  calea  pros
      Garcia   Triana,   directorul   Di  în întimpinare.         pe   continent,   pentru   realiza  perităţii,   a   progresului   soci  se  ale  poporului  cubanez  în   tut   învinge   marile   obstacole   selor  din  Bruxelles  s-a  des  pentru   cauza  dreaptă  a  po
      recţiei   ţări   socialiste   din   De   pe   podiumul   amenajat   rea  cît  mai  grabnică  a  con                      lupta   pentru   construcţia   so  care au stat în calea noastră.  chis,   vineri,   Conferinţa   In  porului namibian.
      Ministerul   Relaţiilor   Exter  pe   platoul   central   al   aero  ferinţei   general   europene,   al.  Vizita  recentă  pe  care  am   cialismului !  Noi  ne  considerăm  parte  a   ternaţională   pentru   Namibia,   In   deschiderea   conferinţei,
                                                                                                 făcut-o  în  8  ţări  din  Africa
      ne.                            portului,   tovarăşii   Nicolae   care  să  ducă  la  aşezarea  re  a   constituit   tocmai   expresia   In   sănătatea   tovarăşului   unui  continent,  a  unei  comu  convocată  de  Organizaţia  po  vicepreşedintele   S.W.A.P.O.,
        Ceremonia   sosirii   oaspeţi  Ceauşescu,   Fidel   Castro   Ruz   laţiilor  dintre  state  pe  prin  solidarităţii   României   socia  Fidel  Castro.  a  tuturor  tova  nităţi   umane   care   numără   porului   din   Africa   de   sud-   Mishake  Mujongo,  a  dat  ci
      lor  cubanezi  a  avut  loc  pe   şi   Ion   Gheorghe   Maurer   cipii  noi  —  de  respect  al  in  liste cu ţările care au por  răşilor   şi   prietenilor   cuba  astăzi  peste  300  milioane  de   vest  (S.YV  A.P.O.).  La  lucrări,   tire   mesajului   adresat   de
                                                                                                                                nezi !
      aeroportul   Bucureşti-Otopeni.   primesc   defilarea   gărzii   de   dependenţei   şi   suveranităţii                                                  fiinţe omeneşti, şi care, pe-  care  vot  dura  trei  zile,  iau   către   tovarăşul   Nicolae
                                                                                                                                                                                                                                                 Inter
      Edificiul   era   împodobit   cu   onoare.                   naţionale,   de   egalitate   în                                                                                          parte  peste  500  de  persoane,   Ceauşescu   Conferinţei   Namibia,
                                                                                                                                                                                                                                      pentru
                                                                                                                                                                                                                           naţionale
      drapelele  de  stat  ale  Repu  Pe   aeroport   au   venit   să   drepturi  şi  neamestec  în  tre                                                                                   reprezentînd   numeroase   ţări
      blicii   Socialiste   România   şi   întîmpine   pe   solii   Republi  burile   interne,   de   avantaj                                                                               şi organizaţii internaţionale.  mesaj  primit  cu  vii  şi  înde
      Republicii   Cuba.   In   limbile   cii  Cuba  mii  de  bucureşteni.   reciproc,  de  excludere  a  for          Vizită protocolară                                                     Menţionăm   că    tovarăşul   lungi  aplauze  de  către  parti
      celor   două   ţări,   pe   mari   precum   şi   numeroşi   tineri   ţei  sau  ameninţării  cu  forţa                                                                                  Nicolae   Ceauşescu,   secretar   cipanţii la lucrări.
      pancarte,   erau   înscrise   urări  cubanezi   care   studiază   în   în   soluţionarea   problemelor   (Urmare din pag. 1)  Partidul Comunist din Cuba,   guvernului   şi   partidului   ro  general   al   Partidului   Comu  Au  fost  citite  apoi  mesaje
      le  :  ,,Bun  venit  delegaţiei  de   România   Se   aplaudă   căldu  litigioase.   Considerăm   că   e-                 dintre România şi Cuba, o     mân  şi  considerăm  că  aceas  nist   Român,   preşedintele   le  adresate  de  alţi  şefi  de
      partid   şi   guvernamentale   a   ros,   se   adresează   urări   de   venimentele   din   ultimul   timp                expresie a dorinţei de a dez   tă   decoraţie   înseamnă   pen  Consiliului  de  Stat,  a  acordat,   state.
      Republicii  Cuba  în  frunte  cu   bun   venit.   Se   ovaţionează   —   semnarea   şi   ratificarea   Inmînînd,   în   numele   Con  volta continuu relaţiile   de  tru   noi   angajamentul   de   a   împreună   cu   alţi   şefi   de   In   continuare,   preşedintele
      tovarăşul   Fidel   Castro   Ruz!",   puternic   „România   —   Cu  tratatelor   dintre   Uniunea   siliului  de  Stat  al  Republicii   colaborare, care corespund   continua   să   luptăm   pentru   stat,   patronajul   său   acestei   S.W.A.P.O.,   Sam   Nujoma,   a
      „Trăiască   prietenia,   colabo  ba!",  „Ceauşescu  —  Castro!".   Sovietică   şi   Polonia,   pe   de   Socialiste   România,   înalta   atît intereselor popoarelor   consolidarea   revoluţiei   so  conferinţe   consacrate   activi  prezentat  un  raport  în  legă
      rarea   şi   alianţa   frăţească   In   drum   spre   salonul   ofi  o  parte,  şi  Republica  Fede  distincţie,   tovarăşul   Nicolae   noastre, cît şi intereselor tu  cialiste  în  Cuba,  a  mişcării   zării  luptei  de  eliberare  na  tură   cu   acţiunile   desfăşura
      dintre  poporul  român  şi  po  cial  al  aerogării,  un  grup  de   rală  a  Germaniei,  pe  de  altă   Ceauşescu  a  spus  că  aceasta   turor ţărilor socialiste, păcii   revoluţionare   din   America   ţională  din  Namibia,  scutură  te  de  poporul  namibian  îm
      porul   cubanez!“.   Deasupra   pionieri   oferă   conducătorilor   parte,  constituie  un  pas  po  constituie  o  expresie  a  pre  şi colaborării în lume.  Latină,   pentru   consolidarea   rii   jugului   asupririi   colonia  potriva   regimului   rasist   şi
      pavilionului   central   al   aero  de  partid  şi  de  stat  cuba  zitiv  în  această  direcţie.  A-   ţuirii   acordate   activităţii   to  Răspunzind.   tovarăşul   Fidel   relaţiilor   de   prietenie   între   le,   precum   şi   intensificării   colonial   al   Republicii   Sud-
      gării  se  aflau  portretele  to  nezi   şi   români   buchete   de   preciem  că  există  reale  per  varăşului   Fidel   Castro,   des  Castro   a   mulţumit,   în   nu  cele  două  popoare  şi  parti  sprijinului ţărilor africane.  Africane.
      varăşilor   Nicolae   Ceauşescu   flori.                     spective  pentru  a  se  trece  la   făşurată   pentru   eliberarea   mele   poporului,   al   partidului   de  ale  noastre,  a  spus  tova
      şi Fidel Castro Ruz.            Ceremonia   sosirii   oaspeţi  pregătirea   şi   ţinerea   confe  Cubei   şi   pentru   construcţia   şi   guvernului   Cubei,   pentru   răşul Fidel Castro.
        In   întîmpinarea   oaspeţilor   lor  cubanezi  în  România  se   rinţei   europene   într-un   timp   socialistă   în   această   ţară,   înalta   onoare   făcută   prin   După   solemnitatea   decoră
      au   venit   tovarăşii   '   Nicolae   încheie.   Tovarăşii   Fidel   Cas   scurt.   Noi   apreciem   că   a-   pentru   dezvoltarea   mişcării   conferirea   acestei   înalte   dis  rii,  conducătorii  de  partid  şi
                                                                                                 revoluţionare  în  America  La
                                                                                                                                tincţi.
      Ceauşescu,   Ion    Gheorghe   tro  Ruz  şi  Nicolae  Ceauşescu   ceasta  va  corespunde  nu  nu  tină   şi   a   colaborării   dintre                 de   stat   români   şi   cubanezi     moscova.: Semnarea acordurilor
                                                                                                                                          Exprimăm mulţumirile
      Maurer,   Emil  Bodnaraş.   Ma  iau  loc,  apoi,  în  maşini  des  mai   intereselor   popoarelor   Partidul Comunist Român si  noastre tovarăşului Ceauşescu,  au  felicitat  călduros  pe  to
                                                                   europere, ci şi intereselor
      nea   Mănescu,   Paul   Nicules-   chise,   escortate   de   motoci-                                                                                    varăşul Fidel Castro Ruz.           sovieto-americane privind limitarea
      cu-Mizil,   Gheorghe   Pană.   clişti  şi  se  îndreaptă  spre  re
      Ilie  Verdeţ,  Gheorghe  Cioară,   şedinţa rezervată oaspeţilor
      Janos   Fazekas,   Petre   Lupu,   Pe   întregul   traseu,   străbă  Cuvîntarea tovarăşului                                     Cuvîntarea tovarăşului                                            armamentelor strategice
      Dumitru   Popescu,   Mihai   Da-   tut  pînă  la  intrarea  în  Ca                                      ♦
      lea,   Ion   Ioniţă,   Ion   Păţan,   pitală,  ca  şi  pe  largile  bule                                                                                                                     ACORDURILE PREVĂD LIMITĂRI RECIPROCE IN
      Ştefan   Andrei,   Petre   Iones  varde   ale   Bucureştiului.   zeci   Nicolae Ceausescu                                             Fidel Castro Ruz                                       SISTEMELE ANTIRACHETĂ SI DE LANSARE
      cu,   ambasadorul   României   la   de  mii  de  cetăţeni  au  salu                                                                                                                          A RACHETELOR BALISTICE '
      Havana.                        tat  cu  căldură  pe  conducăto                                                                                                                                                      limitarea   reciprocă   a   siste
        Pe  aeroport  se  aflau,  de  a-   rii  de  partid  şi  de  stat  ai   (Urmare din pag. 1)  solidarităţii   cu   lupta   popoa  (Urmare din pag. 1)  exprimăm   sprijinul   faţă   de   MOSCOVA   26   (Agerpres).   melor   de   apărare   antirache
      semenea,  membri  ai  C.C.  al   celor   două   ţări.   Se   fluturau                      relor   pentru   scuturarea   ju                            propunerile   formulate   de   —  La  26  mai.  Leonid  Brej-   tă,  în  conformitate  cu  prin
      P.C.R.,  ai  Consiliului  de  Stat   steguleţe   cu   culorile   naţio                    gului   dominaţiei   străine,   im                          Frontul   de   Eliberare   Naţio  nev,  secretar  general  al  C.C.   cipiul   securităţii   egale.   Păr
      şi   ai   guvernului,   reprezen  nale   ale   Republicii  Cuba   şi   li.smului   în   toată   lumea,   perialiste,   cu   toţi   cei   ce   Sîntem   siguri,   de   aseme  nală   din   Vietnamul   de   sud   al   P.C.U.S.,   şi   Richard   Ni-   ţile  pornesc  de  la  faptul  că
      tanţi   ai   conducerii   Ministe  Republicii   Socialiste   Româ  pentru   victoria   luptei   împo  luptă   împotriva   colonialis  nea,  că  această  vizită  ne  va   privind   retragerea   trupelor   xon,   preşedintele   S.U.A.,   au   o  astfel  de  limitare  va  con
      rului   Afacerilor   Externe,   in  nia.   Cei   veniţi   în   întimpi  triva   imperialismului,   colo  mului,  o  expresie  a  solidari  permite   să   cunoaştem   reali  imperialiste   şi   deplina   inde  semnat,   la   Kremlin,   Trata  stitui   un   factor   esenţial   în
      stituţiilor   centrale   şi   organi  nare   aclamau   îndelung   pen  nialismului   şi   neocolonialis-   tăţii   cu   poporul   vietnamez,   zările   poporului   român,   gîn-   pendenţă   a   popoarelor   indo-   tul  dintre  U.R.S.S.  şi  S.U.A.   frînarea   cursei   înarmărilor
      zaţiilor   obşteşti,   generali   şi   tru   colaborarea   multilaterală   mului. (Aplauze).  care  luptă  pentru  a-şi  asigu  direa  şi  spiritul  său  revolu  chineze   (Aplauze   puternice,   privind   limitarea   sistemelor   strategice  ofensive  şi  va  con
      ofiţeri   superiori,   ziarişti   'dintre   partidele,   ţările   şi   Cunoaştem,   de   asemenea,   ra   independenţa   şi   o   viaţă   ţionar. (Vii aplauze).  prelungite).         apărării   antirachetă   şi   Acor  tribui   la   reducerea   pericolu
                                                                                                  liberă,  pentru  a  face  ca  im
      români   şi   corespondenţi   ai   popoarele   român   şi   cubanez,   că  revoluţia  cubaneză,  victo  perialiştii   americani   să   plece   In  ceea  ce  ne  priveşte  pe   Multe   mulţumiri,   tovarăşi   dul  provizoriu  dintre  U.R.S.S.   lui  de  izbucnire  a  unui  răz
      presei străine.                care   îşi   găseşte   izvorul   în   ria  socialismului  în  Cuba  au   din   Indochina.   (Aplauze   pu  noi,  cubanezii,  am  luptat  în            şi  S.U.A.  cu  privire  la  une  boi  cu  utilizarea  armei  nu
        Se  aflau,  de  asemenea,  Ni  legăturile   trainice   de   priete  exercitat   şi   exercită   o   pu               condiţiile  pe  care  le-a  amin  români,   pentru   ospitalitatea   le  măsuri  în  domeniul  limi  cleare.
                                                                          influenţă  asupra  miş
      colas   Rodriguez   Astiazarain,   nie   bazate   pe   comunitatea   ternică   revoluţionare,   antiim  ternice).        tit    tovarăşul   Ceauşescu,   dv.   şi   pentru   primirea   pe   tării   armamentului   strategic   Acordul   provizoriu   preve
                                                                   cării
       ambasadorul   Republicii   Cu  de   orînduire   şi   idealuri,   oe   perialiste   din   America   Lati  Iată   de   ce,   bucurîndu-ne   ne-ara   adus   modesta   noastră   care  ne-aţi  făcut-o.  Vă  salu  ofensiv,   transmite   agenţia   de  că.  în  timpul  valabilită
       ba   la   Bucureşti.   membrii   scopurile   comune   ale   dez                           din   toată   inima   de   această                          tăm  din  toată  inima.  (Vii  şi   TASS.                    ţii  sale,  nu  va  spori  numă
                                                                                           do
       Ambasadei   Republicii   Cuba.   voltării   societăţii   socialiste,   nă.   Victoriile   împotriva   ame  vizită   prietenească,   le   urăm   contribuţie   la   cauza   revolu    Tratatul   stabileşte   angaja  rul   rachetelor   cu   baze   te
                                                                            monopolurilor
                                                                   minaţiei
       şefi   de   misiuni   diplomatice   pe   bunele   relaţii   statornicite   ricane  într-un  şir  de  ţări  din   tovarăşilor   cubanezi   să   se   ţionară,   dar   important   nu   puternice aplauze).  mentele   concrete   ale   ambe  restre.   Acordul   limitează,   de
                                                                                                                                este  atît  ceea  ce  s-a  reali
       acreditaţi   în   România,   alţi   între  Republica  Cuba  şi  Re  America  Latină  sînt  o  expre  simtă  cît  mai  bine  în  rîndu-                                              lor ţări în ceea ce priveşte  asemenea,   numărul   submari
       membri  ai  corpului  diploma  publica Socialistă România.  sie  a  trezirii  la  luptă  a  aces  rile   poporului   român   care,   zat,  cît,  mai  ales.  să  conti                                           nelor   moderne   cu   rachete
       tic.                            Urînd   oaspeţilor   bun   ve  tor   popoare,   a   dorinţei   lor   ca  şi  poporul  cubanez,  este   nuăm  lupta  cu  tot  mai  multă                                            balistice  pe  care  le  poate  a-
        La  ora  10,30  avionul  spe  nit   pe   pămîntul   României   de  a  scutura  jugul  monopo  dornic   să-şi   construiască   o   însufleţire,   să   continuăm                                                  vea  fiecare  din  părţi  pe  du
       cial,  cu  care  au  călătorit  so  socialiste,   cetăţenii   Capitalei,   lurilor   imperialiste,   de   a   fi   viaţă  nouă.  socialistă,  să  fie   lupta  în  mod  neobosit  şi  să   Şedinfa Consiliului Presidenta!   rata   acţiunii   acordului   şi
                                                                                                            destinele
                                                                                                        pe
                                                                                                                     sale,  să
                                                                                                  stăpîn
       lii  Republicii  Cuba,  a  ateri  animaţi   de   sentimente   sin  stăpîne  la  ele  acasă.  (Vii  a-   facă  totul  pentru  unitatea  şi   sprijinim   lupta   de   eliberare                                    prevede   limite   pentru   numă
       zat.   In   spaţiul   aerian   al   cere   de   prietenie   şi   stimă,   plauze).                                                                                                                                  rul  total  de  instalaţii  de  lan
       României,   aeronava   a   fost   de   solidaritate   internaţiona-   Sintem   convinşi   că   vizita   colaborarea   ţărilor   socialiste,   a  popoarelor,  pentru  ca  toa  al R. P. Ungare                     sare   pentru   rachete   balistice
                                                                                                  a  mişcării  comuniste  şi  mun
       însoţită   de   avioane   cu   re  listă   faţă   de   poporul   cuba  delegaţiei   de   partid   şi   gu  citoreşti.   (Aplauze   puternice,   te  popoarele  să  aibă  posibi                                 de pe submarine atomice.
       acţie  ale  forţelor  noastre  ar  nez,   îşi   exprimă   convingerea   vernamentale   cubaneze   în   îndelungate).    litatea   de   a-şi   construi   în   BUDAPESTA  26.  —  Cores  ministrul   afacerilor   externe.   In   documentele   adoptate
       mate.                         că  relaţiile  de  prietenie  fră  România,   convorbirile,   înţe                       libertate   viitorul.   (Aplauze   pondentul   Agerpres,   Al.   Pin-
         La  coborîrea  din  avion,  to  ţească  şi  colaborare  pe  mul  legerile  la  care  vom  ajunge   Trăiască   prietenia   româno-                                                 Consiliu]   Prezidenţial   al   se   stabileşte   legătura   reci
       varăşul   Fidel   Castro,   ceilalţi   tiple  planuri  dintre  cele  do  vor  pune  noi  baze  colaboră  cubaneză   !   (Aplauze   prelun  puternice).  tea,   transmite:   Vineri,   în   Republicii   Populare   Ungare   procă   între   armamentul   stra
                                                                                                                                                                                                                           tegic  ofensiv  şi  cel  defensiv
       conducători   de   partid   şi   de   uă   ţări   şi   popoare   se   vor   rii   dintre   partidele   şi   ţările   gite).  Din  inima  României,  salu  clădirea   Parlamentului   din   a  ratificat  Tratatul  de  prie  şi  se  arată  că  o  astfel  de  a-
       stat  ai  Republicii  Cuba  sînt   dezvolta  şi  în  viitor,  în  in  noastre,  vor  contribui  la  dez  Trăiască   victoria   forţelor   tăm   eroicul   popor   vietnamez,   Budapesta,  a  avut  ioc  şedin  tenie,   colaborare   şi   asisten
       salutaţi   călduros   de   tovarăşii   teresul   reciproc,   al   unităţii   voltarea   colaborării   cu   toa  socialiste,   antiimperialiste   !   îi   exprimăm   sprijinul   nostru   ţa   Consiliului   Prezidenţial   al   ţă  mutuală  încheiat  în  acest   bordare  a  problemei  va  con
                                                                                                                                                                                                                                     crearea
                                                                                                                                                                                                                                            unor
                                                                                                                                                                                                                                 la
                                                                                                                                                                                                                           tribui
                                                                                                                                                                                                                                                  con
       Nicolae   Ceauşescu   şi   Ion   ţărilor   socialiste,   al   cauzei   te  ţările  socialiste,  cu  toate   (Aplauze prelungite).                                                                                   diţii   mai   favorabile   pentru
       Gheorghe   Maurer,   de   alţi   socialismului  şi  păcii  în  lu  ţările  care  au  pornit  pe  dru  Trăiască   pacea   şi   colabo  şi,  în  afară  de  aceasta,  ne   Republicii   Populare   Ungare.   an   între   Republica   Populară
       conducători   de   partid   şi   de   me.                    mul   dezvoltării   independen  rarea  între  toate  popoarele  !   exprimăm  convingerea  că  im  Pe  baza  expunerii  de  moti  Ungară   şi   Republica   Socia    continuarea   tratativelor   pri
                                                                                                                                                                                                                                           armamentelor
                                                                                                                                                                                                                                  limitarea
                                                                                                                                                                                                                           vind
                                                                                                                                                                                                                       7
       stat români. Tovarăşii Nicolae                 (Agerpres)    te; ele vor fi o expresie a   (Vii şi puternice aplauze).   perialiştii vor fi înfrînţk Ne  ve prezentate de Peter Janos,  listă România.              strategice ofensive.
                                                                     Redacţia şl administraţia ziarului i Deva *tr. Dr. Petru Groza nr. 85 Telefoane nr 123 17, 7 15 85, 1 15 88   — Tiparul i întreprinderea poligrafică Deva.
     	
