Page 83 - Drumul_socialismului_1972_05
        P. 83
     \
                                                                                                         Proletari din toate tarile, un»t*-vă!
                                                                                                                                                                               Mesajul adresat de
                                                                                                                                                                   tovarăşul Nicolae Ceauşescu,
                                                                                                                                                                secretar  general  al  Partidului  Comunist  Român,
                                                                                                                                                                 preşedintele Consiliului de Stat, Conferinţei
                                                                                                                                                                               Internaţionale pentru Namibia
                                                                                                                                                                Am  deosebita  plăcere  ca,  în  numele  Parti  claliste.  Noi  considerăm  că  este  dreptul  sa
                                                                                                                                                              dului   Comunist   Român,   al   Consiliului,   de   cru  al  popoarelor  care  se  mai  află  încă  sub
                                                                                                                                                              Stat   şi   al   guvernului   Republicii   Socialiste   jugul  colonial  să  folosească  orice  formă  de
                                                                                                                                                              România,   al   poporului   român   şi   al   meu   luptă,  inclusiv  cea  armată,  pentru  a-şi  do-
                                                                                                                                                              personal,  să  adresez  un  salut  călduros  tu  bîndi   libertatea   şi   independenţa,   pentru   a
                                                                                                                                                              turor   participanţilor   la   lucrările   Conferin  deveni stăpîne în propria lor ţară.
                                                                                                                                                              ţei  Internaţionale  pentru  Namibia,  care  dez  Alături  de  alte  ţări  iubitoare  de  pace  şi
                                                                                                                                 nBnoBDBHBHununi&a»            bate  astăzi  o  problemă  vitală  pentru  po  progres,  România  militează  cu  hotărîre  pen
                                                                                                                                                               porul  namibian  —  eliberarea  sa  de  sub  do  tru   aplicarea   fără   întîrziere   a   rezoluţiilor
                                                                    SIMBÄTÄ 27 MAI 1972                                           4 PAGINI - 30 BANI          minaţia colonială.                           Adunării  Generale  a  O.N.U.  şi  ale  Consi
                                                                                                                                                                Poporul   român,   care   cunoaşte   din   pro  liului  de  Securitate,  cu  privire  la  încetarea
                                                                                                                                                              pria   sa   experienţă   consecinţele   nefaste   ale   mandatului  Africii  de  Sud  asupra  Namibiei.
                                                                                                                                                               politicii  imperialiste  de  dominaţie  şi  exploa  Poporului  namibian  trebuie  să  f  se  asigure
                                                                                                                                                                                                                                 a-şi
                                                                                                                                                                                                                 condiţiile
                                                                                                                                                                                                                                      dobîndi
                                                                                                                                                               tare,  este  profund  solidar  cu  lupta  popoa  toate  independenţă,   pentru  autodeterminare,   dreptul
                                                       î
                Vizita n                                                                                                                                       relor   împotriva   imperialismului,  şi   colonialis  se  dezvolta  în  mod  liber,  fără  nici  un  a-
                                                                                                                                                                                                           la
                                                                                                                                                                                                                                              de
                                                                                                                                                                                                                                                  a
                                                                                                                                                                                                                            la
                                                                                                                                                               mului  şi  neocolonialismului,  a  rasismului  şi
                                                                                                                                                                                                           mestec străin.
                                                                                                                                                                                   libertate
                                                                                                                                                                           pentru
                                                                                                                                                               apartheidului,
                                                                                                                                                                                                indepen
                                                                                                                                                                                                                          lucrările
                                                                                                                                                                                                                                   actualei
                                                                                                                                                                                                                                           Conferinţe
                                                                                                                                                                                                             Apreciez
                                                                                                                                                                     naţională,
                                                                                                                                                               denţă
                                                                                                                                                                                                 dreptu
                                                                                                                                                                               pentru
                                                                                                                                                                                       afirmarea
                                                                                                                                                               lui  lor  sacru  de  a  se  dezvolta  în  mod  liber,   Internaţionale   că  pentru   Namibia   trebuie   să
                                                                                                                                                               potrivit  propriei  voinţe  şi  aspiraţii.  Consec  constituie  nu  numai  un  prilej  de  a  demas
                                                                                                                                                               ventă  acestei  politici,  România  socialistă  a-   ca   şi   condamna   dominaţia   colonială   exer
                                                                                                                                                               cordă  şi  va  acorda  şi  în  viitor  întregul  său   citată  de  guvernul  rasist  de  la  Pretoria  a-
                                                                                                                                                               sprijin  —  politic,  diplomatic,  moral  şi  ma  supra  Namibiei,  ci  să  ducă  la  intensifica
                                                                                                                                                               terial  —  poporului  namibian,  celorlalte  po  rea   sprijinului   ţărilor   africane,   al   tuturor
                                                                                                                                                               poare  africane  care  se  mai  află  sub  jugul   forţelor   antiimperialiste   din   întreaga   lume,
                                                                                                                                                               colonial,   apreciind   că   aceasta   constituie   o   cauzei drepte a poporului namibian.
                                                                                                                                                               parte   integrantă   a   luptei   antiimperialiste,   Cu   convingerea   că   lucrările   conferinţei
                                                                                                                                                               pentru progres şi pace în lumea întreagă.   dumneavoastră  vor  fi  încununate  de  succes,
                                                                                                                                                                                                                          triumful
                                                                                                                                                                                                                                                  şi
                                                                                                                                                                Recenta  vizită  pe  care  am  făcut-o  în  opt   contribuind   la  Namibiei,   cauzei   libertăţii   mai
                                                                                                                                                                                                                                           cele
                                                                                                                                                                                                           independenţei
                                                                                                                                                                                                                                  transmit
         Sosirea în               Capitală                                          D e j u n              o f i c i a l                                       ţări  din  Africa,  întîlnirile  cu  şefi  de  state,   calde  urări  de  noi  victorii  poporului  nami
                                                                                                                                                               cu  oamenii  muncii,  precum  şi  cu  conducă
                                                                                                                                                               tori  sau  militanţi  ai  mişcărilor  de  eliberare   bian  în  lupta  sa  pentru  eliberarea  de  do
       Vineri   dimineaţa,   a   sosit   dant  Arnaldo  Ochoa  Sanchez,                                                                                        naţională   au   constituit   o   vie.   manifestare   minaţia   colonială,   pentru   emancipare   naţio
     la   Bucureşti   tovarăşul   Fidel   membru  al  C.C.  al  P.C.  din   Comitetul   Central   al   Par  Fazekas,   Petre   Lupu,   Dumi  Puertas,   Julio   Camacho   A-   a  relaţiilor  de  prietenie  şi  colaborare,  a  so  nală  şi  socială,  pentru  pace  şi  progres  so
     Castro   Ruz,   prim-secretar   al   Cuba  şi  şef  al  armatei  din   tidului   Comunist   Român   şi   tru   Popescu,   Gheorghe   Stoi  guilera,   Ramon   Pardo   Guer  lidarităţii   frăţeşti   dintre   poporul   român   şi   cial.
     Comitetului   Central   al   Parti  Havana,   comandant   Omar   Consiliul  de  Miniştri  al  Re  ca,  Iosif  Banc,  Petre  Blajo-   ra,   Osmany   Cienfuegos,   Se-   popoarele   acestui   continent.   Am   reafirmat   NICOLAE CEAUŞESCU
     dului   Comunist   din   Cuba,   Iser  Mojena,  membru  al  C.C.   publicii   Socialiste   România   vici,   Cornel   Burtică,   Miron   rafin   Fernandez   Rodriguez,   şi  cu  acest  prilej  principiile  care  au  că  secretar general al Partidului Comunist Român,
     prim-ministru   al   Guvernu  al  P.C.  din  Cuba  şi  şef  al   au   oferit   vîheri,   la   Palatul   Constantinescu,   Mihai   Da-   Cesar   Lara   Rosello,   Julian   lăuzit  şi  călăuzesc  în  mod  constant  politica   preşedintele Consiliului de Stat al
     lui   Revoluţionar   al   Republi  corpului   independent   de   ar  Consiliului   de   Stat,   un   de  lea,  Miu  Dobrescu,  Ion  Io  Rizo   Alvarez,.   Arturo   Lince   Partidului Comunist Român, a României so-  Republicii Socialiste România
     cii   Cuba,   care,   la   invitaţia   mată  din  Pinar  del  Rio.  co  jun  oficial  în  onoarea  tova  niţă,   Vasile   Patilineţ,   Ion   Gonzalez,   Mauro   Garda   Tri
     Comitetului   Central   al   Parti  mandant   Orlando   Rodriguez   răşului   Fidel   Castro   Ruz,   Păţan,   Ion   Stănescu,   Ştefan   ana,   Nicolas   Rodriguez   As
                                                                                                                                          Republicii  Cuba  Şedinţa Consiliului de Stat
     dului  Comunist  Român  şi  a   Puertas,  membru  al  C.C.  al   prim-secretar   al   Comitetu  Andrei,   Ion   Dincă,   Chivu   tiazarain.
     Consiliului  de  Miniştri  al  Re  P.C.  din  Cuba  şi  şef  al  di  lui  Central’  al  Partidului  Co  Stoica,   membri   al   C.C.   al   Au   fost   intonate   imnurile
     publicii   Socialiste   România,   viziei  de  infanterie  a  arma  munist   din   Cuba,   prim-mi  P.C.R.,  ai  Consiliului  de  Stat   de   stat   ale
    y,n.  face  o  vizită  oficială  de                           nistru   al   Guvernului   Revo  şi   ai   guvernului,   conducă  şi  Republicii  Socialiste  Româ
    prietenie în ţara noastră.     tei   din   Havana,   comandant   luţionar al Republicii Cuba.                            nia.                             La  Palatul  Republicii  a  a-   seamă  la  întărirea  continuă  a   După  ratificare  a  luat  cu
      Conducătorul   partidului   şi   Julio   Camacho   Aguilera,   Au   luat   parte   tovarăşii   tori   de.   instituţii   centrale   şi   In   timpul   dejunului,   care   vut  '  Ioc  şedinţa  Consiliului   prieteniei   şi   colaborării   în  vîntul   tovarăşul   Nicolae
    guvernului   cubanez   este   în  membru  al  C.C.  al  P.C.  din   Nicolae  Ceauşescu,  Ion  Gheor  organizaţii obşteşti.  s-a   desfăşurat   într-o   atmo  de   Stat,   prezidată   de   tova  tre   cele   două   popoare,   Ia   Ceauşescu,   preşedintele   Con
    soţit   de   dr.   Carlos   Rafael   Cuba  şi  prim-secretar  al  or^   ghe   Maurer,   Emil   Bodnaraş,   Au   luat   parte   dr.   Carlos   sferă   tovărăşească,   de   caldă   răşul  Nicolae  Ceauşescu,  pre  cauza   socialismului,   păcii   şi   siliului de Stat.
    Rodriguez   Rodriguez,   mem  ganizaţiei  din  Pinar  del  Rio   Manea   Mănescu,   Paul   Nicu-   Rafael   Rodriguez   Rodriguez,   prietenie,   tovarăşii   Nicolae   şedintele Consiliului de Stat.  colaborării internaţionale.  In   continuare,   Consiliul   da
    brii  al  Secretariatului  C.C.  al   a  P.C.  din  Cuba,  comandant   lescu-Mizil,   Gheorghe   Pană,   Flavio  Bravo  Pardo,  Jose  A.   Ceauşescu   şi   Fidel   Castro   La   şedinţă   au   participat   Consiliul  de  Stat  a  adop  Stat   a   adoptat   proiectul   de
    P.C.  din  Cuba  şi  ministru  al   Ramon   Pardo   Guerra,   mem  Ilie   Verdeţ,   Maxim   Ber-   Naranjo   Morales,   Arnaldo   Ruz au rostit'toasturi.  tovarăşul   Ion   Gheorghe   tat   în   unanimitate   decretul   decret  pentru  ratificarea  Con
    Guvernului   Revoluţionar,   co  bru  al  C.C.  al  P.C.  din  Cu  ghianu,   Gheorghe   Cioară,   Ochoa   Sanchez,   Omar   Iser                      Maurer,   preşedintele   Consi  privind   ratificarea   Tratatu  venţiei   consulare   între   Re
    mandant   Flavio   Bravo   Par-   ba  şi  al  doilea  şef  al  diviziei   Florian Dănălache, Janos  Mojena, Orlando Rodriguez             (Agerpres)    liului   de   Miniştri,   miniştri   lui   de   prietenie,   colaborare   publica   Socialistă   România
    do,  membru  al  C.C.  al  P.C.   blindate  a.  armatei  din  Hava                                                                                     şi   preşedinţi   ai   unor   comi  şi   asistenţă   mutuală   între   şi Republica Cuba.
                                                                                                                                                            sii  permanente  ale  Marii  A-
    din   Cuba,   şeful   sectorului   na,   Osmany   Cienfuegos,                                                                                           dunări Naţionale.              Republica   Socialistă   Româ  Consiliul  de  Stat  a  solu
    consum   şi   deservirea   popu  membru  al  C.C.  al  P.C.  din                                                                                                                      nia   şi   Republica   Populară   ţionat  apoi  probleme  ale  ac
    laţiei   al   C.C.   al   P.C.   din   Cuba,  secretar  general  al  Or                                                                                  Prezentînd   spre   ratificare,   Ungară.                  tivităţii curente.
    Cuba,  Jose  A.  Naranjo  Mora  ganizaţiei de solidaritate cu  Toastul  tovarăşului   Toastul tovarăşului                                              în   numele   şi   din   încărcina-
                                                                                                                                                                 Consiliului
                                                                                                                                                                            de
                                                                                                                                                                                 Miniştri,
                                                                                                                                                            rea
    les,  membru  al  C.C.  al  P.C.
    din  Cuba  şi  ministru  al  in                                                                                                                        Tratatul   de   prietenie,   cola    Cuvîntul  tovarăşului
                                                                                                                                                                                 mutuală,
     dustriei alimentare, coman     (Continuare in pag. a 4-a)  MAE CEAUŞESCU                                  FIDEL CASTRU RUZ                            borare   şi  şi   asistenţă   Socialistă
                                                                                                                                                                    Republica
                                                                                                                                                            între
                                                                                                                                                                         Republica
                                                                                                                                                            România
                                                                                                                                                                                  Popu
                                                                                                                                                            lară
                                                                                                                                                                           tovarăşul
                                                                                                                                                                  Ungară,
          Vizită protocolară                                         Dragă tovarăşe Fidel Castro,                 Dragă tovarăşe Ceauşescu,                 Gheorghe Maurer a spus :  Ion           Hicolae Ceauşescu
                                                                                                                   Dragi prieteni români,
                                                                     Stimaţi tovarăşi,
                                                                                                                                                              „Tratatul
                                                                                                                                                                           prietenie,
                                                                                                                                                                                    co
                                                                     Doresc  încă  o  dată  să  adresez,  în  numele   Dragi tovarăşi cubanezi,             laborare   şi   de  asistenţă   mutua  Stimaţi tovarăşi,    nele  român  şi  ungar,  se  va
      Vineri  la  amiază,  tovarăşul   jor  Almăşan,  ministrul  mine  Comitetului  Central,  al  Consiliului  de  Stat,   Abia  de  cîteva  ore  ne  aflăm  în  mijlocul   lă   între   Republica   Socialis  Ratificarea   în   unanimitate   intensifica   colaborarea   .   in
    Nicolae   Ceauşescu,   secretar   lor,   petrolului   şi   geologiei,   al  guvernului,  al  partidului  şi  al  întregului   praporului  român,  de  cîteva  ore  ,  strîngem   tă   România   şi   Republica   de  către  Consiliul  de  Stat  a   scopul   înfăptuirii   securităţii
    general   al   Partidului   Comu  Nicolae   Bozdog,   ministrul   popor  un  salut  călduros  delegaţiei  de  partid   neîncetat   impresii,   legate   de   sosirea   noas  Populară   Ungară   corespunde   acestui  tratat  este  încă  o  ex  în  Europa  care  să  aşeze  re
    nist    Român,    preşedintele   comerţului   interior,   George   şi   guvernamentale   cubaneze,   în   frunte   cu   tră  la  aeroport,  drumul  pină  la  reşedinţă,   pe  deplin  principiilor  de  ba  presie   a   voinţei   poporului   laţiile   dintre   ţările   acestui
    Consiliului  de  Stat  al  Repu  Macovescu,   prim-adjunfct   al   tovarăşul   Fidel   Castro.   Primirea   de   care   vizitarea   mausoleului,   vizita   făcută   pre  ză  ale  politicii  externe  a  par  român  de  a  acţiona  cu  toa  continent   pe   principii   noi,
    blicii   ..Socialiste   România,   a   ministrului   afacerilor   exter  v-aţi  bucurat  astăzi,  dragi  oaspeţi,  este  o   şedintelui  Consiliului  de  Stat  la  sediul  Co  tidului  şi'  statului  nostru,  in  tă   fermitatea   pentru   dezvol  de   egalitate,   de   respect   al
    primit   la   sediul   Comitetului   ne,   Constantin   Mitea   şi   expresie   a   sentimentelor  pe  care  poporul  .   mitetului   Central   şi   conferirea   decoraţiei,   tereselor   fundamentale   ale   tarea   relaţiilor   de   prietenie   independenţei   şi   suveranită
    Central   al   Partidului   Comu  Gheorghe  Oprea,  consilieri  la   român  le  nutreşte  faţă  de  poporul  cubanez;   manifestarea  de  masă  care  a  fost  impro  poporului   român.   Tratatul   şi   colaborare   cu   Republica   ţii   naţionale,   de   neamestec
    nist  Român,  în  vizită  proto  C.C.  al  P.C.R.,  Petre  lones-   sîntem  convinşi  că  şi  poporul  cubanez  nu-  •   vizată  aici  şi  această  minunată  adunare,  a-   reflectă   relaţiile   de   prietenie   Populară Ungară.  în  treburile  interne  şi  avan
    colară,   pe   tovarăşul   Fidel   cu,  ambasadorul  României  la   treşte   aceleaşi   sentimente   faţă   de   poporul   cest  dejun.  In  fiecare  clipă  primim  dovezi   dintre  cele  două  state  socia  Se  cunoaşte  că  în  anii  de   taj reciproc.
    Castro   Ruz,   prim-secretar   al   Havana.                   român.                                        ale   ospitalităţii,   amabilităţii,   prieteniei   cu   liste   vecine,   dînd,   totodată,   după   eliberare,   în   perioada   Fără  îndoială  că,  aşa  cum
    Comitetului   Central   al   Par  întrevederea   s-a   desfăşu   •   Distanţele   dintre   ţările   noastre   sînt   des  care ne-aţi primit.         eyprcsie   hotărîrii   lor   de   a   construcţiei   socialiste   în   se   stipulează   şi   în   tratat,
    tidului   Comunist   din   Cuba,   rat   într-o   atmosferă   tovără  tul  de  mari,  dar  in  condiţiile  de  astăzi  ele   Am  sosit'  în  ţara  dv.  plini  de  bunăvoinţă,   întări   şi   în   viitor   colabora  România   şi   Ungaria,   relaţii  trebuie  să  acţionăm  cu  toată
    prim-ministru   al   Guvernului   şească, de caldă prietenie.  au  devenit  mici  atît  din  punct  de  vedere   însufleţiţi  de  dorinţa  de  a  cunoaşte  munca   rea  dintre  ele  pe  plan  poli  le   dintre   ţările   şi   popoarele   fermitatea   pentru   exclude
    Revoluţionar   al   Republicii   In   acest   cadru,   tovarăşul   tehnic,  dar,  mai  cu  seamă,  datorită  faptu  poporului  român,  de  a  cunoaşte  activitatea   tic,   economic,   tehnico-ştiinţi-   noastre   s-au   dezvoltat   con  rea  forţei  şi  a  ameninţării  cu
    Cuba.                          Nicolae   Ceauşescu   a   confe  lui  că  ambele  noastre  popoare  au  păşit  pe   Partidului  Comunist  Român,  de  a  cunoaşte   fic,   cultural,   precum   şi   în   tinuu,  că  în  ultimii  ani  cola  forţa   din   relaţiile   dintre
      La  întrevedere  au  luat  par  rit   tovarăşului   Fidel   Castro   drumul   orînduirii   noi,   socialiste.   Distanţele   felul  în  care  gîndiţi  dv.,  de  a  primi  cît  mai   alte domenii.  borarea   economică,   tehnică,   state.
    te  tovarăşii:  dr.  Carlos  Ra  Ruz   ordinul   „Steaua   Repu  nu  mai  despart  popoarele  noastre,  căci  ele   multe  informaţii  posibil  şi,  la  rîndul  nos  Tratatul   este   un   instru  ştiinţifică,   culturală   a   cunos  Cred  că  este  important  de
    fael   Rodríguez   Rodríguez,   blicii   Socialiste   România"   sînt  unite  în  lupta  pentru  o  viaţă  nouă,   tru,  de  a  oferi  toate  informaţiile  necesare,   ment   de   întărire   a  solidari  cut   o   puternică   dezvoltare.   subliniat   faptul   că   se   pre
    .Flavio  Bravo  Pardo,  Jose  A.   clasa  I,  pentru  merite  deose  socialistă, independentă.              de   a   exprima   ideile   noastre,   sentimentele   tăţii   şi   prieteniei   dintre   ţă  Vizita   din   primăvara   acestui   vede  ca  acest  tratat  să  fie
    Naranjo   Morales,   Arnaldo   bite   în   lupta   revoluţionară   Trăim  vremuri  deosebite.  In  lume  au  loc   noastre.  Este  adevărat  că  vizita  noastră  este   rile   socialiste,   care   contribu  an  a  delegaţiei  de  partid  şi   depus   la   Organizaţia   Naţiu
    Ochoa   Sánchez,   Omar   Iser   pentru   eliberarea   naţională   schimbări  mari,  mutaţii  profunde  în  rapor  de  scurtă  durată,  dar  acest  fapt  se  datorea  ie  la  aşezarea  relaţiilor  din  guvernamentale   ungare,   în   nilor  Unite,  pentru  a-i  da  o
    Mojena,   Orlando   Rodríguez   şi  socială  a  poporului  cuba  tul  de  forţe.  In  aceste  condiţii,  apare  cu  a-   ză  împrejurărilor  cărora  trebuie  să  le  fa  tre   toate   statele   lumii   pe   frunte  cu  tovarăşul  Kadar  —   putere  şi  mai  mare,  în  sen
    Puertas,  Julio  '  Camacho  A-   nez,   pentru   apărarea   suvera  tît  mai  necesar  ca  ţările  socialiste,  partide  cem  faţă  de  cealaltă  parte  a  Oceanului  A-   temeiul   principiilor   respectu  cu  care  prilej  s-a  semnat  şi   sul  că,  în  angajamentele  lor
    guilera,   Ramon   Pardo   Guer  nităţii   şi   independenţei   na  le  comuniste,  mişcările  de  eliberare  naţio  tlantic;   de   aceea   nu   putem   călători   prea   lui   independenţei,   suverani  tratatul   pe   care   l-am   rati  bilaterale,   ţările   noastre   nu
    ra,   Osmany   Cienfuegos,   Se  ţionale   a   patriei   socialiste   nală,   toate   forţele   antiimperialiste   să   cau  des  în  Europa  şi  am  fost  obligaţi  să  elabo  tăţii,   neamestecului   în   tre  ficat   astăzi   —   a   constituit   numai   că   nu   lezează   Carta
    rafín   Fernandez   Rodríguez,   împotriva   imperialismului,   te  calea  pentru  a-şi  uni  eforturile,  pentru   răm  un  program  amplu,  să  vizităm  nume  burile   interne,   avantajului   încă  un  moment  important  în   Naţiunilor   Unite,   dar,   dim
     Cesar   Lara   Resello,   Julián   pentru   contribuţia   deosebită   a   acţiona   în   scopul   asigurării   dezvoltării   roase  ţări  şi,  pe  pămîntul  acestora,  timpul   reciproc,   în   interesul   înfăp  evoluţia   relaţiilor   dintre   potrivă,   prevăd   în   mod   ex
    Rizo   Alvarez,   Arturo   Lince   adusă  la  dezvoltarea  multila  progresiste a societăţii omeneşti.      a  fost,  în  mod  inevitabil,  scUrt.  Vom  căuta,   tuirii   securităţii   în   Europa   România  şi  Ungaria,  a  evi  pres  dorinţa  şi  hotărîrea  lor
    Gonzales,   Mauro     García   terală  a  relaţiilor  de  colabo  După   părerea   noastră,   toate   schimbările   însă,  să  îl  întrebuinţăm  cît  mai  bine,  să  fa  şi  în  întreaga  lume,  în  inte  denţiat   noi   posibilităţi   pen  de  a  acţiona  în  spiritul  Car
    Triana,   Nicolás   Rodríguez   rare,   prietenie   şi   solidaritate   produse  în  lume  în  ultimul  timp  sînt  în   cem  totul  pentru  a  cunoaşte  cît  mai  mult   resul progresului şi păcii".  tru dezvoltarea lor în viitor.  tei   pentru   soluţionarea   tutu
    Astiazarain,   ambasadorul   Cu  internaţionalistă   dintre   Par  favoarea   forţelor   revoluţionare,   antiimpe  posibil  din  România,  ne  vom  utiliza  tim  Tovarăşul   Mihai   Dalea,   Ratificarea   în   unanimita  ror   problemelor   internaţio
                                                                                                                 pul  în  limitele  rezistenţei  noastre  fizice,  ale
    bei la Bucureşti.              tidul  Comunist  din  Cuba  şl   rialiste.  Lupta  pe  care  o  duce  de  ani  de                                         preşedintele   Comisiei   pentru   te   a   tratatului   —   care   dă   nale.
              Au participat tovarăşii :   Partidul   Comunist   Român,   zile  poporul  vietnamez,  ca  şi  alte  popoare,   capacităţii  noastre  mintale,  dar  vom  încer  politică  externă  a  Marii  A-   formă   juridică   bunelor   rela  Iată  de  ce  consider  că  trar
           Ion Gheorghe Maurer, Emil   dintre  Republica  Cuba  şi  Re  împotriva   imperialismului,   împotriva   colo  ca să îndeplinim tot ce ne-am propus.  dunări   Naţionale,   a   prezen  ţii  între  popoarele  noastre  —   tatul   corespunde   pe   depliţ.
          Bodnaraş, Gheorghe Cioară,   publica   Socialistă   România,   nialismului   şi   neocolonialismului   constituie   Şi  pe  noi  ne  îngrijorează,  în  aceiaşi  sens,   tat  raportul  comun  al  comi  creează   un   cadru   minunat   intereselor   poporului   nostru,
           Ion Ioniţă, Vasile Patilineţ,   dintre   poporul   cubanez   şi   un  exemplu  strălucit  de  felul  în  care  po  multe   dintre   lucrurile   semnalate   de   tova  siilor   pentru   politică   exter  pentru   ca,   în   următorii   ani,   ale   colaborării   dintre   popoa
          .„Ion Păţan, Teodor Marines-   poporul român.            poarele   acţionează   pentru   a   pune   capăt   răşul   Ceauşescu.   împărtăşim   speranţa   în   nă,  pentru  problemele  de  a-   ţările   noastre   socialiste,   prie  rele   român   şi   ungar,   cauzei
            cu, şeful secţiei relaţii ex                          pentru totdeauna politicii imperialiste de    găsirea unor soluţii problemelor Europei    părare   şi   juridică   ale   Marii   tene,   să   acţioneze   pentru   o
            terne a C.C. al P.C.R., Bu-  (Continuare în pag. a 4-a)       (Continuare în pag. a 4-a)                    (Continuare in pag. a 4-a)           Adunări   Naţionale,   care   au   strînsă   colaborare   în   toate   colaborării   între   ţările   socia
                                                                                                                                                                                                                                 promovării
                                                                                                                                                                                                                          liste,
                                                                                                                                                                                                                                             securităţii
                                                                                                                                                             dezbătut  şi  au  avizat  favora  domeniile   de   activitate,   pen  în  Europa  şi  în  lume.  Ratifi
                                                                                                                                                             bil  proiectul  de  decret  pen  tru   întărirea   lor   economico-   carea   Iui   în   unanimitate
                                                                                                                                RECEPŢIE IN ONOAREA          tru ratificarea tratatului.   socială,   edificarea   cu   succes   constituie   un   angajament
                    Mitingul din Piaţa Republicii                                                                                ÎNALTULUI OASPETE           Ion   Popescu-Puţuri,   Ion   Co-   a   socialismului   şi,   totodată,   siliului   de   Stat,   al   partidu
                                                                                                                                                                                 tovarăşii
                                                                                                                                                              Au
                                                                                                                                                                         cuvîntul
                                                                                                                                                                   luat
                                                                                                                                                                                                                          ferm  al  guvernului,  al  Con
                                                                                                                                                                                           pentru  a-şi  aduce  aportul  la
                                                                                                                                                             man   şi   Gheorghe   Balteanu,   întărirea   colaborării   cu   toate   lui   şi   poporului   nostru,   de
                                                                                                                                Seara,  Comitetul  Central  al   membri   ai   Consiliului   de   statele   socialiste,   a   unităţii   a   acţiona   pentru   traducerea
                                                                                                                              Partidului   Comunist   Român   Stat,  care  şi-au  exprimat  de  ţărilor socialiste.      lui în viaţă.
        După   vizita   protocolară   de   torilor   României   socialiste,   Nicolae   Ceauşescu   şi   Fidel   Comunist   Român   şi   Partidul   şi   Consiliul   de   Miniştri   al   plinul   acord   în   legătură   cu   Totodată,   în   conformitate   Vă  mulţumesc  că  l-aţi  ra
      la   sediul   Comitetului   Cen  solilor  Cubei  socialiste.  Prin  Castro  Ruz,  fanioane  cu  cu  Comunist   din   Cuba,   dintre   Republicii   Socialiste   România   prevederile   tratatului,   apre-   şi  cu  cele  înscrise  în-  tratat,   tificat   în   unanimitate.   (Vii
      tral   al   Partidului   Comunist   tre  cei  prezenţi  se  afla  un   lorile  celor  două  ţări,  salută   Republica   Socialistă   Româ  au  oferit  o  recepţie  în  onoa  ciindu-1 ca o contribuţie de  cu politica dusă de guver-  aplauze).
      Român,    tovarăşul   Nicolae   mare  număr  de  tineri  cuba  entuziast   pe   înalţii   oaspeţi.   nia şi Republica Cuba.  rea   tovarăşului   Fidel   Castro
      Ceauşescu   şi   tovarăşul   Fidel   nezi   care   studiază   în   ţara   Tovarăşul   Nicolae   Ceauşescu   In   aplauzele   miilor   de   Ruz,   prim-secretar   al   Comi
      Castro   Ruz,   împreună   cu   noastră.                   şi   tovarăşul   Fidel   Castro   bucureşteni   prezenţi   în   Pia  tetului   Central   al   Partidu
      ceilalţi   conducători   de   par  Apariţia   conducătorilor   de   Ruz   răspund   generos   calde  ţa   Republicii,   tovarăşul   lui  Comunist  din  Cuba,  prim-
      tid  şi  de  stat  români  şi  cu  partid  şi  de  stat  români  şi   lor   manifestări   prieteneşti   ale   Nicolae   Ceauşescu   şi   tovară  ministru   al   Guvernului   Cu Obligaţia de căpetenie a fiecărui cooperator-
                                                                                                                                                      Re
      banezi   prezenţi   la   întreve  cubanezi   este   întîmpinată   cu   mulţimii.       şul   Fidel   Castro   Ruz,   îm  voluţionar   al   Republicii
      dere  au  ieşit  în  balconul  se  ropote   de   aplauze.   Minute   Au  luat  apoi  cuvîntul  tova  preună   cu   ceilalţi   conducă  ba.
      diului   Comitetului   Central   în  şir  se  ovaţionează  puter  răşii   Nicolae   Ceauşescu   şi                       Au    luat   parte   tovarăşii
      al     Partidului   Comunist   nic   „România   —   Cuba",   Fidel Castro Ruz.          tori   de   partid   şi   de   stat   Nicolae   Ceauşescu,   Ion
      Român  pentru  a  răspunde  mii  „Ceauşescu  —  Castro",  „Tră                        români   şi   cubanezi,   se   în  Gheorghe  Maurer,  Emil  Bod       întreţinerea exemplară a culturilor!
      lor  şi   miilor  de  bucureşteni   iască   prietenia   româno-cuba-   Cuvîntările   au   fost   pu  dreaptă   spre   Palatul   Consi  naraş,   Manea   Mănescu,   Paul
      care   inundaseră   Piaţa   Repu  nează".                 ternic   şi   îndelung   aplau  liului   de   Stat   al   Republicii   Niculescu-Mizil,   Gheorghe
      blicii,   spre   a   aduce   încă                          date.   Se   ovaţionează,   se   Socialiste România.         Pană,  Ilie  Verdeţ,  membri  şi   Aplicarea   retribuirii   mun  de   faptul   că   muncind   mai   dacă  zilnic,  din  zori  şi  pînă
      o  dată  salutul  călduros  al  ce  Miile   de   bucureşteni   care   scandează   lozinci   la   adresa                membri   supleanţi   ai   Comi  cii  în  acord  global  a  influ  bine  şi  obţinînd  producţii  cît   seara  tîrziu,  pe  ogoarele  coo
      tăţenilor Capitalei conducă-  purtau portretele tovarăşilor  prieteniei dintre Partidul                 (Agerpres)      tetului   Executiv   al   C.C.   al   enţat   hotărîtor   participarea   mai  mari  contribuie  la  con  perativelor   agricole   din   Ro-
                                                                                                                              P.C.R.,   secretari   ai   C.C.   al   cooperatorilor   la   executarea   solidarea  unităţilor  şi  la  spo  mos,   Sîntandrei,   Spini,   Si-
                                                                                                                              P.C.R.,   membri   ai   C.C.   al   lucrărilor   agricole.   Coopera  rirea  propriului  cîştig.  De  a-   meria,  Aurel  Vlaicu  —  să  a-
                                                                                                                              P.C.R.,  ai  Consiliului  de  Stat   torii sînt pe deplin convinşi  ceea^u surprinde pe nimeni  mintim   doar   cîteva   exemple
           Cuvîntarea  tovarăşului                                    Cuvîntarea  tovarăşului                                 şi   ai   guvernului,   conducători                                                         —  pot  ii  întîlniţi  zeci  şi  su
                                                                                                                                                   şi
                                                                                                                                                      or
                                                                                                                                  instituţii
                                                                                                                                           centrale
                                                                                                                              de
                                                                                                                                                                                                                             de
                                                                                                                                                                                                                                 cooperatori
                                                                                                                                                                                                                                                   la
                                                                                                                                                                                                                          te
                                                                                                                                                                                                                                            lucrînd
                                                                                                                              ganizaţii   obşteşti,   oameni   de                                                         efectuarea   praşilelor   la   cul
                                                                                                                                     artă
          NICOLAE CEAUŞESCU                                             FIDEL CASTRO RUZ                                      ştiinţă,  români   şi   cultură,   zia                                                     turile   de   porumb,   cartofi,
                                                                                                                                           şi
                                                                                                                              rişti
                                                                                                                                               corespondenţi
                                                                                                                                                                                                                          sfeclă  sau  la  grădinile  de  le
                                                                                                                              ai presei străine.                                                                          gume.
       Dragă tovarăşe Fidel Castro,  în  frUnte  cu  tovarăşul  Castro,   Dragă tovarăşe Ceauşescu,   comune  şi,  tot  împreună,  din   Au   participat   tovarăşii   dr.                                                  Există   însă   şi   unităţi   în
       Dragi tovarăşi cubanezi,    construieşte   orînduirea   so  Dragi conducători ai parti  cînd  în  cînd  mai  putem  ui  Carlos  Rafael  Rodriguez  Ro                                                          care   nu   toţi   cooperatorii   au
       Dragi tovarăşi,             cialistă.  Ne  bucurăm  din  toa  dului şi guvernului român,   ta  de  protocol.  (Aplauze  pu  driguez,   Flavio   Bravo   Par                                                     înţeles   să   răspundă   cum   se
       Doresc  ca  în  numele  Comi  tă  inima  —  ca  prieteni  şi   Dragi prieteni români,   ternice, îndelungate).        do,  Jose  A.  Naranjo  Mora                                                               cuvine   sarcinilor   ce   le   sînt
     tetului   Central   al   partidului,   fraţi  —  pentru  victoriile  ca  Dragi compatrioţi,  Mulţumim   pentru   cuvinte  les,   Arnaldo   Ochoa   Sanchez,                                                        încredinţate.   Aşa   se   explică,
     al  Consiliului  de  Stat  şi  gu  re  je  obţineţi  în  făurirea  noii                   le   prieteneşti   ale   tovarăşu  Omar   Iser   Mojena,   Osmany                                                        de   pildă,   de   ce   la   C.A.P.
     vernului,   al   întregului   nostru   orînduiri   sociale.   (Aplauze   Ni  s-a  adus  un  microfon,   lui   Ceauşescu   şi   sîntem   de   Cienfuegos   şi   celelalte   per                                      Geoagiu   sînt   suprafeţe   în
     partid  şi  popor  să  vă  urez   puternice).               tovarăşului  Ceauşescu  şi  mie,                             soane oficiale cubaneze. I                                                                  semnate   ocupate   cu   sfeclă
     bun  venit  în  România  socia  Vizita  în  România  a  dele  evident  cu  intenţia  de  a  ni   acord  că  acest  contact  între   Au   participat,   de   aseme                                                 de  zahăr  şi  legume  pe  care,
                                                                                                reprezentanţii
                                                                                                                      două
     listă.  (Aplauze  puternice,  pre  gaţiei  de  partid  şi  guverna  se   oferi   posibilitatea   să   vă   ţări   ale   noastre  celor   această   nea.  şefi  ai  misiunilor  diplo                              deşi  plantele  de-abia  se  mai
                                                                                                                 şi
     lungite).                     mentale   cubaneze   în   frunte   adresăm   un   salut.   In   plus,   întîlnire   cu   poporul   Româ  matice   acreditaţi   în   Roniâ-                                            disting   din   buruieni,   nu   s-a
       Salutăm   în   persoana   tova  cu  tovarăşul  Fidel  Castro  es  vedem  că  dv.  aţi  improvizat   niei   va   servi   întăririi  legă  nia,   membrii   Ambasadei   Re                                       făcut   încă   prima   praşilă
     răşului  Fidel  Castro  pe  con  te  o  expresie  a  relaţiilor  de   un  miting  de  masă  în  aceas  turilor  de  prietenie,  va  ser  publicii   Cuba   la   Bucureşti                                         manulă.   Dacă   unii   coopera
     ducătorul   revoluţiei   cubane  prietenie   şi   colaborare   din  tă   frumoasă   piaţă.   Sîntem   vi   întăririi   solidarităţii   revo  şi   alţi   membri   ai   corpului                                   tori  ca  :  Elena  Murg,  Maria
     ze,  al  primului  stat  socialist   tre  partidele  şi  ţările  noas  bucuroşi   că   are   loc   această   luţionare   şi   luptei   împotri  diplomatic.                                                        Vădean,   Vasile   Ardean,   Ele
     din   America.   (Aplauze   pu  tre,  o  expresie  a  dorinţei  de   manifestare   scurtă   şi   impro  va   imperialismului,   împotri  La   începutul   recepţiei   au                                          na  Galea.  Ion  Matei,  Maria
     ternice, îndelungate).        a   întări   această   colaborare   vizată,  care  nu  era  prevăzu-                       fost   intonate   imnurile   de
       Cunoaştem   condiţiunile   gre  în  lupta  pentru  victoria  so  .tă   în   program.   S-ar   putea   va   colonialismului   şi   neoco  stat   ale   Republicii   Cuba   şi                                    Romcea,  Ana  Calciu  şi  alţii
     le  în  care  a  ieşit  victorioasă   cialismului   în   ţările   noastre,   ca   tovarăşii   de   la   protocol   lonialismului.   (Aplauze   pu  Republicii   Socialiste   Româ                                  se   preocupă   cu   deosebită
     revoluţia   socialistă   în   Cuba,   pentru întărirea forţei socia-  să  se  plîngă,  dar,  la  urma   ternice, prelungite.  nia.                          Lucrările   de   întreţinere   a   culturilor   se   bucură   de   o   deosebită   răspundere de îngrijirea cui-
     condiţiunile   grele   în   care                             urmelor,  noi,  românii  şi  cu                              Recepţia   s-a   desfăşurat   în  atenţie   In   cadrul   cooperativei   agricole   din   Haţeg.   In   fotografie
     poporul  cubanez,  sub  condu                                                                                           tr-o   atmosferă   caldă,   priete  vi-i   prezentăm   pe   mecanizatorul   Gheorghe   Viăsceanu,   care   exe
                                                                                                                                                              cută praşila a treia mecanică la cartofi.
     cerea Partidului Comunist,    ' (Continuar* In pag, a 4-a)   banezii, avem multe lucruri     (Continuar* in pag. a 4-a)  nească.                                                                                       (Continuare in pag. a 2-a) '
     	
