Page 85 - Drumul_socialismului_1972_05

»j ^MrvrTTsmßsvF^ m
sïssasnsniaaaaâBKaai ■nBvw.Mrmug^T/-. Wí .i:'.ff¿~J!l¿¿lMZj!»Z
DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5 406 @ SIMBÄTÄ 27 MAI 1972
WMJt'IMWIMMIMBII

Viorel Mpntcan, Ana La- mediul poştei. Orice nemul­ Alexandru Crucln — Hu­ men de 3 luni de cînd copi­
zăr şi Amalia Timar — De- ţumire pe care o aveţi, in­ nedoara. Conform legii, pen­ lul a împlinit vîrsta de 7 ani,
va. Cereţi relaţiile respective clusiv aceea în legătură cu tru a beneficia de reducere nu beneficiaţi de vechime
de la Comitetul executiv al excluderea din cooperativă, de impozit pe salariu, este neîntreruptă în aceeaşi uni­
Consiliului popular al muni­ trebuie să fie adusă de că­ necesar să aveţi în întreţi­ tate în vederea acordării spo­
cipiului Deva. tre dv. la cunoştinţa biroului nerea dv. mai mulţ de trei rului solicitat.
Ion Stănilă — Hunedoa­ comitetului executiv al uni­ persoane şi un salariu tarifar Savu Cernat — Brad. Nu
ra. Drepturile celor transfe­ unii judeţene la care este a- lunar mal mic de 2 500 lei. se eliberează diplome de bu­
raţi îfl interesul serviciului filiată cooperativa respecti­ Copiii care primesc burse cătar, în cazul de care vor­
prevăzute în art, 16/2 din Co­ vă, pe perioada respectivă nu in­ biţi.
numărul
în
persoanelor
tră
dul muncii se acordă numai Gheorghe Vădeanu — Hu­
acelora care sînt transferaţi nedoara. Nu sîntem în pose­ întreţinute de către salariat. IOAN VASIUE
în altă localitate decîţ în a- sia adresei întreprinderii din Charlotta Henrlch — Hu­ VASILE AVRAM
ceea în care îşi au domiciliul Bucureşti care vă interesea­ nedoara. Intrucît nu v-aţl de la Direcţia pentru probleme
stabil. Dacă dv., la data cînd ză. reîncadrat în muncă in ter­ de muncă şi ocrotiri sociale
aţi fost transferat în intere­
sul serviciului în Hunedoa­
ra, aveaţi domiciliul stabil în
această localitate, nu mai pu­
teţi beneficia de aceste drep­
turi.
Săptămîna aceasta a fost marcată de un eveniment a făuri o literatură izvorîtă din realităţile noastre socia­ Mai mulţi cooperatori —
memorabil In viaţa culturală a ţării i Conferinţa naţiona­ liste, de a contribui prin întreaga lor putere de creaţie la Hunedoara. Potrivit regula­
lă a scriitorilor. Precedată de un colocviu constructiv In mersul înainte al societăţii pe care o edificăm, la propă­ mentului de ordine interioa­
presă, dezbătînd problemele scriitoriceşti profesionale şi şirea spirituală a ţării. ră pentru cooperativele meş­
de obşte, conferinţa a beneficiat, la apogeul el, de am­ Scriitorul nu este altceva decît omul vremii sale. Via­ teşugăreşti şi de invalizi, în~
pla şi profunda cuvîntare a secretarului general al parti­ ţa de zi cu zi a poporului său constituie izvor nesecat de călcarea cu vinovăţie de că­
dului, „Partidul şl poporul nostru — spunea tovarăşul inspiraţie. Şi marea misiune a sexiitorului contemporan tre membrii cooperatori a o-
Nicolae Ceauşescu, referindu-se la realizările literaturii şl este să cînte lupta şi munca eroică a acestui popor, bu­ bligaţiilor lor de muncă, • in­
artei româneşti din ultimii ani — dau o înaltă apreciere curiile şi necazurile, Speranţele şi visurile sale, să însu­ clusiv a normelor de com­
activităţii rodnice desfăşurate de acest important detaşa­ fleţească milioanele de făuritori ai orinduirii socialiste, să portare, constituie abatere
ment al intelectualităţii noastre, devotamentului cu care dea glas năzuinţelor lor arzătoare spre o viaţă liberă, disciplinară care poate fi
scriitorii — români, maghiari, germani şi de alte naţiona­ demnă, fericită'. sancţionată, în raport cu gra­
lităţi — slujesc Idealurile luminoase ale socialismului în în realizarea acestei nobile misiuni, remarcabila ple­ vitatea ei, chiar şi cu exclu­
România, militează pentru Înfăptuirea politicii interne şl doarie a secretarului general al Partidului Comunist Ro­ derea din cooperativă. Aceas­
externe a partidului, contribuind prin scrisul lor, prin o- mân pentru o literatură a zilelor noastre, a chemat pe tă sancţiune gravă se hotă­
perele lor, alături de întregul popor, la realizarea progra­ toţi cronicarii acestor timpuri să consemneze în mod ve­ răşte de către adunarea ge­
mului de înflorire multilaterală a României socialiste". ridic uriaşul efort constructiv al locuitorilor acestui colţ nerală a cooperativei sau
Acum, cînd ecoul celor trei zile de dezbateri este în­ de lume, să arate realizările şi piedicile, să critice lipsu­ ”5801161, la propunerea consi­
că viu în memoria noastră, putem afirma că adunarea rile şi greşelile, să surprindă avalanşele noului. Şi tot liului cooperativei, respectiv
soborului scriitoricesc a fost un adevărat proces al con­ slujitorii condeiului sînt chemaţi de a face din arta lor al secţiei. Carnetul de mun­
ştiinţelor. Adevărurile pronunţate de către mînuitorli con­ un mijloc de luptă împotriva tendinţelor şi ideilor care că al cooperatorului exclus
deiului slnt dovezi de căutări, meditaţii, frămîntări. Calea pun în primejdie pacea şi prietenia între oamenii de pre­ din cooperativă sau al sala­
scrisului nu este uşoară. Ea înseamnă uneori un travaliu tutindeni. riatului căruia i s-a desfăcut
Istovitor, durere şl speranţă umană. A spune despre ci­ „Cerem un singur lucru : faceţi ca operele voastre să contractul de muncă, se va
neva că este scriitor este suficient pentru a denumi în servească poporul!" — spunea tovarăşul Nicolae Ceauşescu.
primul rînd' şl un om ; un om generos, conştient de rolul O viitoare istorie a literaturii va consacra cu certitudine preda acestuia completat cu
său, de dăruirea pe oare o implică munca sa nobilă. Sco­ opere valoroase — dovadă a înţelegerii acestei chemări, toate datele la zi. In cazul
pul este însă atingerea marelui ţel : creaţia — fie ea un dovada adeziunii depline a scriitorilor din România faţă în care această predare nu yA' ' ♦ ,, * / ţ,
vers sau o singură frază — să devină un bun moral al de înaltele idealuri ale societăţii noastre, dorinţa lor de se poate face direct, carne­
1972
anii
socialismului.
In
efort
constru
a
mare
slderurglştilor
un
ctlv
In
cunoscut
Municipiul
poporului pe care îl slujeşte. Exprlmîndu-şl crezul, scrii­ a face totul pentru a se bucura de încrederea partidului se vot Înălţa şi da In folosinţă 1 700 apartamente — un spaţiu lo oatlv cel puţin egal cu al Hune­
torii ce s-au perindat la tribuna adunării s-au angajat de şl poporului. tul de muncă poate fi tri­ doarei anului 1948.
mis titularului şi prin inter­
Autografe Ion ...Mama ne-adormea în
braţe. Seară de seară. Mai
Grecea Ia librăria întii pe cei mărunţi, apoi pe
„N. Eminescu" cei mai mărişori. Adeseori
şi doi o dată. Pină ce liniş­
iPtxtte sirtt frunza neliniştii-n iHnt din Deva tea nopţii punea stăpînire pe DEVA: Mary Popplns — se­
Cu dorul pe buzele doinei răsfrlnt, casa noastră. riile I-II („Patria"); Slmon Bo-
B.D.
(„Arta“);
Poate slnt sufletul horelor, cald, în seara trecută, la libră­ Atunci, in anii prunciei, DUMINICA 28 MAI misinnil de după-amiază; 17,35 ADAS; 19,00 în întlmpinarea livar munte şl lft SIMBRIA: („Mure­
la
mare
Conferinţei
Alfa
a
Naţionale
Prin aurul verii In care mă scald, ria „Mihai Emlmescu" din mama era totul. Era cea mai I De la pentru Ia Omega. Enciclo­ dului Comunist Român. Parti­ şul“); HUNEDOARA: Farmecul
18,05
Inte­
Cîntec
elevi;
pedie
Băieţi
8,15 Gimnastica pentru toţi ;
Poate «ţni iarba pornită la drum Deva, scriitorul Ion Greoea bună şi mai dragă. Dintre 8.30 Cravatele roşii; 10,00 Viaţa de dor -- Tălmăcirea coregra­ lectualitatea tehnică îşi sporeş­ ţinuturilor băieţi sălbatice; („Slderurgls-
răi
buni,
Să-ntlmpine rouă luminii de-acum, — cunoscut publicului prin toate mamele... satului; 11,10 Să Înţelegem mu­ fică a upora din cele mai fru­ te eforturile pentru progresul tu]“); Vară de altădată (.Con­
cîutece
de
moase
1001
19,20
Poate Mnt struna limpezită-n izvor romanele „Necunoscuta", Tata era mai rar printre zica. Leonard Bernstein In re­ Maria Tănase; Interpretate Semenic economici socialiste; Telejurnal; 20,00 structorul“) ; CALAN: Trenul
'“seri;
de
19,30
18,30
Uver­
(„11
Cortul
fcegănlnd înălţimea unui cer viitor. „Moartea lebedei“ etc. — a noi. trospectivă. In II“ program: Beethoven, 2 000; 18,45 întrebări şi răspun­ Reflector; 20,15 Tinerii despre roşu — Iunie“); TELIUC: („Minerul“);
de
„Leonpra
tura
seriile
I-II
Poate slnt visul pământului viu; avut o întîlnire cu oititorii, „Marea“ _ trei schiţe simfoni­ suri. Îmbinarea armonioasă a ei Înşişi; 21,00 Pagini de u- PETROŞANI: Locotenentul Bul-
democratic
mor:
centralismului
Pe mine mă uit cfnd se face tirziu, cu care prilej autorul a a- ce de Debussy, Uvertura „1812" largă autonomie locală ; cu 19,15 o piatră; Aventuri In epoca de ; litt („7 Noiembrie“); Ritmuri
21,50
Avanpremieră
12,00
Frumuseţile patriei veşnic le ştiu I oordat numeroase autografe de Ceaikovskl; Emisiune De strajă Publicitate; 19,20 1001 de seri ; 21,55 Recital ln trei; 22,10 Sub spaniole („Republica“); LU-
12,30
ln
lim­
patriei;
pe noul său roman „La ba maghiară ; 14,10 Telesport. 19.30 Telejurnal; 21,10 Tito Gob- soarele Tunisiei; 22,30 24 de ore. PENI: Pădurea pierdută („Cul­
celor
tural“);
LONEA:
Anna
TRAIAN F1L1MON porţile Severi nul ui". Fotbal: B. D. G. — Uruguay. bl la Bucureşti; 21,40 Prim-plan: 1000 de zile — seriile I-II („Mi­
Transmisiune de la Leipzig. Ştefania ionescu, preşedinta co­ VINERI 2 IUNIE nerul“) J VULCAN: Sprijlniţl-l
„Premiul Europei“ la ciclism pe operativei agricole do producţie pe şerif („Muncitoresc“); URI-
pistă. Transmisiune de la Pra- din comuna Putineiu, Jud. Te­ 8.00 Telex; 9,05 Dinamica so­ CANI: Floarea-soarelui („7 No­
ga; 16,00 Postmeridian; 17,10 leorman; 22,10 Vedete ale muzi­ cietăţii româneşti (reluare) ; 9,25 iembrie“); BARBATENI: Aştep­
Rapsodie
ro­
folcloric:
Moment
cii uşoare; 22,30 24 de ore.
Ţin bine minte că tata ne S erlal pentru copil: „Potcoava mânească ; 9,40 Reportaj T.V, tarea („6 .August"); ORAŞTIE :
Primul
episod;
(I).
(le
piatră“
—
seriile
Vagabondul
(„Pa­
I-H
juca numai pe genunchi. Dar Carele ghlaurului; 17,40 Cin tare MIERCURI 31 MAI Existenţa a doua (reluare) ; 10,00 tria“) ; Medicul de la asigurări
ne iubea mult. Nu se arăta... patriei; 19,00 Reportajul săptă- Curs de limba germană (lecţia („Flacăra“) ; GEOAGIU-BAI :
Cartea în general, şi car­ te, se instalează definitiv în turnul de apărare al cetăţii Aud şi acum cum o doje­ irunii: Existenţa a doua; 19,20 9.00 Telex; 9,05 Semenic 2 000 a 18-a) ; 10,30 Film serial pen­ Castanele slnt bune; HAŢEG :
tru
şl
cămila
(relua­
copil:
AII
(reluare);
9,20
Şte-
tea de literatură în special, conştiinţa oamenilor. Devine, Costeştl. Apoi, şi-a ales vreo nea pe mama : 1001 de seri; 19,30 Telejurnal ; fania Ionescu (reluare); Prim-plan: 9,50 re) ; 10,45 Pagini de umor : A- Tudor — seriile I-H, Familia
20,00
La porţile Istoriei. La por­
a căpătat noi valenţe spiri­ pentru om, o necesitate I zece cărţi şi le-a cumpărat. — Or să-ţi rupă braţele ţile luminii. Spectacol de sunet Desen animat; 10,00 Curs de venturi in epoca de piatră (re­ Toth („Popular“); BRAD: Mirii
(„Steaua
roşie");
I-
II
anului
11,35
luare)
necu­
tuale prin lucrările recentei Faptul acesta nu ne mai Am notat, pe furiş, cîteva: copiii ăştia. Nu-i învăţa a- şi lumină dedicat împlinirii a limba franceză. Lecţia a 18-a ; noscut ; (reluare) ; Bucureştiul Telejur­ LIAt Esop („Lumina“).
12,00
atestare
docu­
de
Conferinţe naţionale a scrl- miră acum cînd prin grija „Poezii" de Nicolae Labiş, dormiţi numai in braţe. 1850 de a ani municipiului Drobe- 10.30 şi Telecinemateea pentru co­ nal; 16,00-17,00 Teleşcoală; 17,30
„Cei
mentară
(reluare)
tineret
pii
doi
’itorllor, axate pe transpune­ partidului, în toate localită­ „Strămoşii" de Radu Theo- . Mama nu lua In seamă ta — Tr. Severln şl inaugurării care au furat luna“; 12,00 în­ Deschiderea emisiunii de după-
rea în actul literar a concep­ ţile ţării, plnă şl în cele mai doru. Ne-a mărturisit că îi dojana lui. Şi tot în braţe Hidrocentralei de la Porţile de trebări şi răspunsuri (reluare); amiază. Artă plastică ; Farmecul 17,45 o-
Stop-cadru;
18,10
ţiilor fertile ale partidului îndepărtate cătune, înfloresc plac foarte mult cărţile de ne adormea. Dar parcă toţi Fier; 21,00 Film artistic: Hiber­ 12.30 Telejurnal; 15,30 Teleşcoa­ Curs de peretei; 18,30 Satul contempo­ 9,00 Telex;
la
16,30-17,00
(reluare);
natul — cu Louis de Funes ;
nostru despre literatură şi şi se dezvoltă importante lă- literatură cu temă istorică. unsprezece doream mai 22,25 Telejurnal — duminică limba engleză — lecţia a 17-a (re­ ran; 18,50 Tragerea Loto; 19,00 9,05 Biblioteca pentru toţi: Ion
Creangă (I);
artă. De aceea, alăturînd cele caşe de cultură — case de „Şoimii" lui Mihail Sadovea- mult jocul ceva mai aspru sportivă. luare) ; 17,30 Deschiderea emisi­ Revista literară T.V. Literatură 9,30 De vorbă cu gospodinele;
şl actualitate; 19,20 1001 de seri;
O
17,35
două cuvinte, omul şl car­ cultură, biblioteci, cămine nu şl „Legendele istorice" unii de după-amiază; Eml) Ra- 19,30 Telejurnal; 20,00 Drumuri 9,45 Drumuri ln Istorie, Mu­
o
idee:
viaţă
pentru
tea, nu facem decît să ală­ culturale etc. Spiritualizarea ale lui Dimitrle Bolintineanu de pe genunchii tatii... LUNI 29 MAI coviţă; 18,05 Interpreţi de mu­ |n Istorie. Muzeul de istorie al zeul de Istorie al Republi­
turăm bunului concret al maselor populare este un — pe care 1 le recomanda ...Astăzi, împrăştiaţi ■ în zică populară; 18,25 Timp şi a- Republicii Socialiste România cii Socialiste România (U);
(HI) — unitate şl neatîrnare ;
rusă
Curs
limba
16,30-17,00
de
muncii scriitoriceşti, lumina proces dinamic, declanşat în vînzătoarea — le are deja în lume, ne adunăm arareori — Lecţia » 16-ft (reluare); 17,35 notimp In agricultură; 19,00 18,50 20,15 Film artistic: Hatarl; 22,20 10,00 Tele-enciclopedia;
Tragerea
Pronoexpres;
In
Ancheta
cuprinsă în acest bun, pe orîndulrea socialistă, care bibliotecă. La despărţire, am toţi cei unsprezece lingă Deschiderea emisiunii; 17,40 La întlmpinarea Conferinţei Naţio­ Abruzzi şl Molise — film docu­ 10,45 la Frata“; T.V.: „Cazul de
beneficiarul acestei trude —• urcă şi se statorniceşte în aflat şi numele săteanului : braţele dulci şi moi, lingă volan — emisiune pentru con­ nale a Partidului Comunist Ro­ mentar Italian; 22,40 24 de ore. 11.30 Concert de buzunar. „Ţepi
Din ţările socialiste.
ducătorii auto; 18,00 Căminul;
Dinamica
omul. Este oaziul să ne a- viaţa noastră nouă. Petru Ruzam. genunchii ce ne-au jucat rar, 18,45 Scena — emisiune de ac­ mân. 19,20 1001 societăţii româ­ la Bruxelles“ — tnloro-
de
19,30
neşti;
seri;
mlntim aici de cele peste Indiferent unde ar locul, Un om simplu, un locuitor aspru, dar intr-o vibraţie tualitate şi critică teatrală; 19,10 Telejurnal; 20,00 Reportaj T.V.: SÎMBAtA 3 IUNIE epectacol de varietăţi;
douăzeci de milioane de ce­ oamenii nu-şl mal pot con­ dintr-un sat de munte şi-a adine umană. De faţă cu cei Noutăţi cultural-artlstlce ; 19,20 Tînjeauiţ; 20,20 Telecinemateea: 12.15 Emisiune de educaţie sa­
seri;
nitară ;
tăţeni al ţării — adică de cepe existenţa fără cărţi — umplut braţul cu cărţi şi a doi oameni ce ne-au jucat şi 1001 de Reflector; 19,30 Telejurnal se­ ; Crimă şi pedeapsă — adaptare 9.00 Telex; 9,05 BlbUoteoa pen­ 12.30 Telejurnal;
Film
20,0Q
20,15
după Dostolovski; 22,05
24 de
noi toţi — oare consumă zil­ într-un cuvînţ, fără cultura­ plecat spre casă. E un gest crescut pe braţele şi genun­ rial: Salut Germaine (III); ?1,00 ore; 22,20 Finala Cnpel campio­ tru toţi (reluare) ; 9,35 De vor ­ 16.30 Deschiderea emisiunii de
gospodinele;
Telc-
cu
bă
9,50
—
mline
fotbal
nilor
europeni
nic „hrana spirituală" a căr­ lizare, fără cunoaştere. Bi­ firesc, care nu ne mai miră ! chii lor, timpul parcă stă in Lumea de 21,30 Steauft Industria Amsterdam — la Internazionale : Ajax enciclopedia (reluare) ; 10,50 Dru­ după-amiază. Emisiune ln
fără
previziunii;
loc. Nepoţii nu le mai co­
L-am amintit aici numai fi­
Is­
istorie:
ln
muri
Mi­
de
Muzeul
ţilor. Este de nelipsit aceas­ bliotecile au devenit o pre­ indcă, prin frumuseţea şi boară din braţe şi de pe ge­ nume; £2,30 24 de ore; 22,45 lano. torie al Republicii Socialisto limba germană;
tă hrană din viaţa omului. zenţă obişnuită sub acoperi­ autenticitatea sa, actul aces­ Contraste ln lumea capitalului. România (UI) (reluare) ; 11,05 18.15 Ritm, tinereţe, dans;
Chiar şl în faza vîrstei pre­ şul lor. Iată un singur exem­ ta constituie o confirmare nunchi. Vezi că nu mi-au rupt MARŢI 30 MAI JOI 1 IUNIE Revista literară T.V. (reluare) ; 18.50 Săptămîna ln Imagini;
—
Seleeţliml
1001
din
şcolare, lumina cărţilor se plu, întîlniţ în cîmpia Cos- firească a unei ipostaze nu îl,25 divertisment laşul pe emisiunea 19.20 tanul“; do seri: „Felix mo­
de
adre­
9.00 Telex; 9,05 Prietenii lui
răsfrînge puternic asupra o- teştiului, la recenta sărbă­ numai noi, dar şi trainice. copiii braţele. Şi i-am ador­ 9,00 Telex; 9,05 Teleşcoala : Aşchiuţă; 9,30 România In lume sa dv. (reluare) ; 12,15 Telejur­ 19.30 Telejurnal;
(anul
liceu).
Tele­
mului, îi netezeşte drumuri­ toare a istoriei. Sîmbătă sea­ Cartea este rezultatul mun­ mit pe braţe pe toţi unspre­ Biologie şcolară III integrată. Func­ (reluare); 10,00 Curs de limba nal; 16,30 Deschiderea emisiunii 20,10 In Întlmpinarea Conferin­
mărişori
pină
zece
fost
au
in
viziune
emisiune
după-amiază,
de
ţei Naţionale a P.C.R. şi a
le, îi conturează destinul. ra, de expoziţia cu cărţi — cii fără odihnă al unor oa­ — zice mama dojenitoare, ţia de excreţie. Filozofie şl so­ engleză (lecţia a 18-a); 10,30 Te- limba germană; 18,15 Ritm, ti­ ) celei de a 25-a aniversări
Crimă
şi
pedeap­
lecinemateca;
Am putea exemplifica prin organizată de Centrul de li­ meni, pus în slujba tuturor încet să n-o audă decît ta­ cialism ştiinţific (anul IV li­ să (reluare); 12,15 Primăvara nereţe, dans; 18,50 Săptămîna ln a republicii. Ţara Întrea­
poeziile pe care le învaţă co­ brării din Deva — s-a apro­ oamenilor. Aici, credem, se ta. ceu). Dialectica procesului cu­ la Sofia (reluare); 13,00 Tele­ imagini; 10,20 1001 de seri; 19,30 gă ln Întrecere;
piii cînd încep să „rupă" cu­ piat un om. După vorbă şi află punctul de pornire, iz­ — Genunchii mei parcă-s noaşterii; 10,00 Curs de limba jurnal; 16,30-17,00 Curs de lim­ Telejurnal; 20,00 Avanpremieră; 20.25 Tele-enclclopedla;
vintele, prin basmele în îm­ port părea un ţăran din îm­ vorul drumului spre cunoaş­ tot mai tari. Mă întineresc nisă _ Lecţia a 17-a (reluare); ba germană. Lecţia a 17-a (re­ 20,10 Teleenclcüopedla; 21,00 Te- 21.25 Teledlvertlsment: „Clnd •-
părăţia cărora zboară cu prejurimi. tere pe care ne-am avîntat, nepoţii ăştifl — grăieşte ta­ 10.30 Căminul (roluftre); 11,15 luare) ; 17,30 Deschiderea emi­ levarietăţi, emisiune muzical- ram copil odată...“;
ale
Vedete
gîndul din poala bunicilor... — Sînt din satul Ocolişu dragostea noastră faţă de li­ ta, ai cărui paşi au străbă­ Film serial: Patru tanchlşti şi siunii de după-amiază, emisiu­ distractivă; 22,00 Şlagăre Îndră­ 22.20 Astăzi Hary muzicii uşoare.
şi
Belafonte
Cărţii nu-i place să stea, Mic 1 — ne-a confirmat o- terele tipărite, respectul şi tut o lume ca să-şi îmbxicu- un cline (XV) (reluare); 12,10 ne ln limba maghiară; 18,30 gite, mari cintăreţl; 22,15 Tele­ Diana Ross;
- eţa în vremurile trecute, nu­ mul. De la brazii ăia în sus ţinuta cu care trebuie să ne re de cîteva ori pe an cei Telejurnal; 16,30-17,00 Curs do Reportaj T.V. — Crochiuri... De jurnal; 22,30 Campionatele eu­ 22,40 Telejurnal;
mai la oraş. Ea urcă vertigi­ începe hotarul nostru — ne-a întîmpine cărţile. unsprezece copii... limba franceză. Lecţia a 17-a Ziua Internaţională a copilului; ropene de box — tineret (as­ 22.50 Fotbal: R. F. a Germaniei
nos în creierul munţilor, co­ arătat el cu mîna spre creas­ (reluare); 17,30 Deschiderea e- 18,50 Tragerea de amortizare pecte Înregistrate). — U.R.S.S. — meci organi­
Inaugurării
cu
zat
prilejul
boară în şesurile îndepărta­ ta împădurită, unde se află MARIN NEGOIJA GH. I. NEGREA stadionului olimpie din
München.
Rememorări MASURILE
oc­
ales,
Andreeacu este un* dintre flă­ tul la contact pu viaţa ţlrgurHor 11 va .curma de tinăr viaţa, la mia Română l-a melnbru la post 28 mor- PRAFULUI
1948,
tombrie
cările artei noastre plastice, care şl şalelor, reaUziud Imagini cu 22 octombrie 1882. igiena
[n scurta sa existenţă de 33 de case şl drumuri de ţară, portrete In semn de cinstire şi preţuire tem.
ani a lăsat o operă dramatică, do ţărani, privelişti de cîmp, as- a operei Iul Andreescu, Acade­ IOAN SEU Exploatările miniere ale pereţii lucrării înainte de
Ln care glia pămlntiUul românesc, peote de blid, imagini ce expri­ I.M. Hunedoara au fost începerea lucrului la toate
zugrăvită in toate anotimpurile mă cu o vigoare nelntllnltâ pină Una dintre preocupările puncte cu truse de prim a- dotate în ultimii ani cu un procesele tehnologice gene­
naturii, rămlne o Imagine flde- acum sentimentele pe care 1 le-a
Lă, fără umbră de idealizare a trezit Îndeosebi mizeria aşezări­ de seamă ale conducerii în­ jutor, atît la suprafaţă cît număr însemnat de utilaje ratoare de praf. Pentru
realităţii vieţii trudnice a ţăranu­ lor rurale de la sflrşltul secolu­ treprinderii miniere Hune­ şi în subteran. La exploa­ şi mecanisme, în vederea combaterea prafului rezul­
lui român. Prea multe date nu lui trecut. doara este şi aceea de a a- combaterii prafului. Dar
se cunosc despre viaţa marelui Peisajul orăşenesc l-a atras tările unde muncitorii mi­ tat la lucrările de puşcare
artist, ln schimb opera sa este mal puţin pe artist. Ca şl Gri- sigura salariaţilor care lu­ neri au de parcurs distan­ pentru ca aparatura cu ca­ se va aplica burajul cu apă
cea oare oferă oglinda vieţii Iul gorescu, el so simţea mal aproa­ crează atît în subteran, pre­ ţe mai mari de 3 km şi în re au fost înzestrate ex­ şi perdele de ceaţă; înain­
— oontopindu-se într-un tot u- pe da viaţa oamenilor de la sa­ cum şi la suprafaţă condiţii ploatările miniere să-şi jus­
nltar, care nu sa poate Judeca te, de natură, de arfng. Lucrări cazul cînd în zona respec­ te de încărcarea găurilor se
decît luate amlndouă la un loc. ca J „Iama ln crîng“, „Crlngul de munoă din cele mai bu­ tivă nu există mijloc de tifice existenţa, este abso­ va stropi locul de muncă
S-a născut la 19 februarie 1850, desfrunzit“, „Stejarul“, „Interior ne. Astfel, la toate minele transport organizat, s-a lu­ lut necesar ca minerii să pe o distanţă de 5-10 m ;
Lntr-o familie de negustori, care de pădure“, „Tăietor de lemne în s-a asigurat apa potabilă at iniţiativa de către con­ respecte următoarele mă­ pulverizatoarele de apă vor
sărăceşte Încă pe vremea clnd pădure“ slnt de o puternică vi­ necesară pentru băut şi în­ suri de combatere a pra­
viitorul pictor so afla la şcoa­ talitate, Încărcate ou un fanneo ducerea întreprinderii ca să fi montate la o distanţă de
lă. Grijile şl nevoile le va cu­ auster. Realismul Iul Andreesou treţinerea igienico-corporală se organizeze transportul fului. Astfel, pentru reali­ 10-20 m de front. Punerea
noaşte din primele claso de şcoa­ in aceste lucrări este Izbitor, a angajaţilor. In locurile de colectiv al muncitorilor, a- zarea unul perforaj umed lor în funcţie şe va face
lă de la Gimnaziul Gheorghe La- mijloacele simple şl directe slnt muncă cu temperaturi mai
zăr din Bucureşti. Intre anii 18G8- încărcate de acea savoare spe­ ■colo unde numărul lor este normalizat se vor aplica în la retragerea artificierului,
1872 urmează cursurile şcolii de cifică pâmîntulul românesc, cp ridicate, s-a pus la dispo­ de cel puţin 10 salariaţi ca­ practică următoarele preve­ iar oprirea la reintrarea în
arte frumoase, la absolvirea că­ toată consistenţa sa. ziţia muncitorilor apă mi­ re fac naveta, şi nu sînt deri : se va stropi locul de front după puşcare; pentru
rora obţine, prin concurs, cate­ In creaţia sa nu găsim nimic nerală sau carbogazoasă
dră do desen la seminarul din teatral, nlmio căutat, nimic su­ posibilităţi de a fi cazaţi în muncă pe o distanţă de 5- combaterea prafului pe căi­
Buzău. Buzăul vta deveni o eta­ perficial, totul este lucrat cu o sărată. La fiecare exploa­ localitatea unde se află mi­ 10 m înainte de începerea le de aeraj, transport, cir­
pă de maturizare ca om şl artist, adlncă conştiinţă profesională. tare minieră salariaţii au na. O realizare de seamă lucrării de perforare. Per­ culaţie etc. se vor realiza
realizînd lucrări ce denotă o Prlm-planul peisajelor Iul Andre- la dispoziţie încăperi auxi­ forarea găurilor va fi înce­
mupcă stăruitoare, tenace, pen­ escu este redat cu virtuozitate, care s-a rezolvat cu bine perdele de ceaţă în locu­
tru însuşirea mijloacelor de ex­ adine analizat, lucru ce-î găşlm liare pentru băi, vestiare, este şi asigurarea transpor­ pută folosind jumătate din rile unde acesta poate fi
primare proprii picturii, desco- mai puţlu ln operele lui Grlgo- uscătorii, prevăzute cu in­ presiunea aerului compri­ pus în suspensie; pentru
perlndu-şi ou adevărat chemarea. rescu. tului în subteran. Astfel, la
Andreesou îşi alege do la bun In 1879 artistul găseşte resur­ stalaţii de încălzire şl ven­ locurile de muncă din aba­ mat ; se vor folosi sfrede- combaterea prafului la con­
început subiecte capabile să e- sele necesare călătoriei ln Fran­ tilaţie. Toţi angajaţii din taje care se află la o dis­ le sau capete de tăiere cu strucţiile şi instalaţiile de
voce mizeria, condiţiile de exis­ ţa. In perioada şederii la Paris, subteran au fost dotaţi cu la suprafaţă, se vor apli­
tenţă ale ţărănimii din acele vre­ el va fl prezent cu două lucrări tanţă mai mare de 2 km, orificiile de debitare a a-
muri. Atmosfera apăsătoare de do pictură („Tlrg ln preajma echipament de protecţie s-au asigurat mijloace de pei cît mai aproape de tă-. ca sistemele de captare prin
restrişte şl sărăcie este zugrăvi­ Buzăului“ şl „începutul primăve­ pentru a cărui bună folosi­ transport specifice. iş ; în timpul perforării gău­ absorbţia prafului de la
tă ln lucrări ca: „Margine de sat“, rii“) lucrări ce l-au adus consa­ re şi păstrare sînt desem­ rilor de mină la locurile de punctele de formare şi eva­
„Casă la drum", „Casa cluraru- crarea. naţi să supravegheze maiş­ Numărul de exemple cu
lul", din care prima lucrare a întors ln ţară, va plota o se­ măsurile întreprinse pentru muncă cu un grad de pră- cuarea lui folosind : utilaje
fost distrusă ln timpul războiului. rie de portrete de ţărani, ln oa­ trii şi şefii de brigăzi. Toţi a le crea condiţii optime fuire de categoria a doua, carcasate şi cu interiorul
Bara putere de observaţie, as­ re figurile slnt Învăluite adesea angajaţii şi în mod cu to­ de muncă minerilor poate capătul coloan.ei de aeraj se sub depresiune; instalaţii
cuţita sensibilitate pentru culoa­ cu o umbră de tristeţe şi amără­ va monta la 2 m de fron­
re sinceritatea viziunii, adincl- ciune, sau exprimă o anumită tul special inginerii, teh­ fi şi mai mare. Trebuie re­ de desprăfuire potrivite
rea sentimentului, slnt puncte de dtrzenie, specifică ţăranului ro­ nicienii, maiştrii, artificie­ ţinut că permanent în a- tul de lucru; pentru com­ procesului tehnologic res­
reper ale creşterii andreesciene. man, de a Înfrunta sărăcia şl mi­ baterea prafului la încărca­ pectiv, cu eventuala apli­
Contactul Iul cu Expoziţia „Ami­ rii, şefii de brigadă, echi­ tenţia conducerii întreprin­ rea materialului derocat se care a procedeelor umede
cii bele-arte“ din 1873 la Bucu­ zeria impuse de societatea tim­ pă şi schimb au fost bine
reşti şi cu cele aproape 150 lu­ pului respectiv. derii miniere, a comparti­ va aplica stropirea cu apă cum ar fi : stropire, perde^
crări de pictură ale lui Grigores- Cele mal reuşite dintre portre­ instruiţi asupra modului de mentului de protecţia mun­ ori de cite ori apare mate­ le de ceaţă etc. La com­
cu. va Influenţa puternic Întrea­ rial neumezit, iar la punc­ baterea prafului se poate
ga orientare şi dezvoltare profe­ tele realizate slnt autoportretele, acordare a primului ajutor cii de acolo, stă găsirea de tele de încărcare, descăr­
sională a artistului. In anul 1874, care au o largă gamă a trăirii în caz de accidente. De noi şi noi soluţii pentru ca care, transbordare, se va a- folosi apa industrială dacă
el expune pentru prima oară la Intense, o adîncime a expresiei fapt, pentru prevenirea ori­ igiena muncii să capete va­ plica pulverizarea apei sub nu prezintă nocivitate, iar
„Expoziţia artiştilor ln viaţă“ uman«. Grelele condiţii de via­ formă de perdele de ceaţă. folosirea ei este aprobată
trei lucrări: „Oală cu flori“, ţă îndurate de tinăr, precum Şi cărei situaţii s-au organizat lenţe noi, De asemenea, se vor stropi de organele Inspeetoratuiui
„Natură moartă cu peşti", „Pei­ constituţia Iul debilă favorizează Ion Andreescu — sanitar de stat.
saj din Crlngul Buzăului“. Artis­ apariţia unei boli Incurabile, care