Page 91 - Drumul_socialismului_1972_05

Proletari din toate fărlle, unifi-vă

A TOVARĂŞULUI FIDEL CASTRO RUZ

După duminica petrecută
încheierea convorbirilor oficiale în ambianţa odihnitoare a
secularei
Scrovişte,
păduri
ieri, în cea de-a patra zi a
româno-cubaneze vizitei în ţara noastră, oas­
peţii cubanezi au luat cunoş­
tinţă de unele aspecte ale
activităţii agriculturii noastre
Luni după-amiază, la Con­ Gheorghe Oprea, membru socialiste.
siliul de Stat s-au încheiat supleant al C. C. al P.C.R., Prim obiectiv al vizitei :
convorbirile oficiale între to­ consilier la C.C. al P.C.R., întreprinderea agricolă de
varăşul Nicolae Ceauşescu, Petre Ionescu, membru al stat „30 Decembrie", vast
secretar general al Partidu­ C.C. al P.C.R., ambasadorul complex agroalimentar din
ANUL XXIV Nr. 5 408 MARŢI 30 MAI 1972 4 PAGINI -30 BANI lui Comunist Român, pre­ României în Republica Cuba. apropierea Bucureştiului.
şedintele Consiliului de Stat Din partea Republicii Cuba însoţit de tovarăşul Nicolae
al Republicii Socialiste Româ­ au luat parte tovarăşii dr. Ceauşescu, secretar general
nia, şi tovarăşul Fidel Cas­ Carlos Rafael Rodriguez Ro­ al Partidului Comunist Ro­
tro Ruz, prim-secret.ar al Co­ driguez, membru al Secreta­ mân, preşedintele Consiliului
mitetului Central al Partidu­ riatului C.C. al P.C. din Cu­ de Stat al Republicii Socia­
lui Comunist din Cuba, ba şi ministru al Guvernu­ liste România, tovarăşul Fi­
prim-minist.ru al Guvernului lui Revoluţionar, comandant del Castro Ruz, prim-secretar
Revoluţionar al Republicii Flavio Bravo Pardo, membru al Comitetului Central al
Cuba. al C.C. al P.C. din Cuba, şe­ Partidului Comunist din
Din partea română, la con­ ful sectorului consum şi de­ Cuba, prim-ministru al Gu­
vorbiri au participat tovară­ servirea populaţiei al C.C. al vernului Revoluţionar al Re­
şii Ion Gheorghe Maurer, P.C. din Cuba, Jose A. Na- publicii Cuba, străbate, la
Colectivele hunedorene- membru al al Comitetului Exe­ ranjo Morales, membru al primele ore ale dimineţii,
C.C. al P.C. din Cuba şi mi­
Prezidiului
cutiv,
Perma­
traseul animat ce duce, prin
alimenta­
al
industriei
nent al C.C. al P.C.R., pre­
Capitalei,
inima
Consiliului
şedintele Emil Bodnaraş, de mem­ nistru comandant Arnaldo O- rea către Giurgiu. spre ieşi-*
re,
Mi­
membru
al
Sanchez,
choa
niştri,
integrate cu entuziasm bru Prezidiului Permanent al C.C. al P.C. din Cuba şi şef al tovarăşii : Emil Bodnaraş,
Iau parte la această vizită
Comitetului
Executiv,
al
din
Havana, Osmany
armatei
al
Ion Ioniţă, Ion Păţan, Teo­
C.C. al P.C.R., vicepreşedinte Cienfuegos, membru al C. C. dor Marinescu, şeful secţiei
al Consiliului de Stat, Ion al P.C. din Cuba, secretar relaţii externe a C. C. al
şi abnegaţie în marea întrecere Păţan, P.C.R., vicepreşedinte C.C. general al cu Organizaţiei din P.C.R., minelor, Almăşan, mi­ şi
de
al
membru
supleant
Bujor
solidaritate
al
Comitetului Executiv
popoarele
nistrul
petrolului
al
al
Asia, Africa şi America La­
Consiliului de Miniştri, mi­ tină, Mauro Garcia Triana, geologiei, Gheorghe Oprea,
nistrul comerţului exterior, directorul Direcţiei ţări so­ consilier la C. C. al P.C.R.,
Petre
Ionescu,
ambasadorul
fingajatneiiSs concrete «Realizări de prestigiu Iniţiative valoroase » Fapte eroice general de armată Ion Ioni- cialiste din Ministerul Rela­ României la Havana, alte o-
ţiilor Externe, şi Nicolas Ro­
ţă, membru supleant al Co­
mitetului Executiv al C.C. al driguez Astiazarain, ambasa­ ficialităţi române, precum
P.C.R., ministrul forţelor ar­ dorul Republicii Cuba la şi tovarăşii Flavio Bravo
Pardo, Jose A. Naranjo Mo­
în
atingerea
Concretizate
Onoarea de a adresa chemarea îndeamnă siderurgici Hunedoarei la unor cote superioare în mate, Bujor Almăşan, mem­ Bucureşti. s-au desfăşu­ rales, Arnaldo Ochoa San­
bru al C.C. al P.C.R., minis­
Convorbirile
chez, Omar Iser Mojena, Or­
îndeplinirea sarcinilor de trul minelor, petrolului şi rat într-o atmosferă de caldă lando Rodriguez Puertas, Os­
plan şi a angajamentelor geologiei, Teodor Marinescu, prietenie, deplină înţelegere, many Cienfuegos, Nicolas
Hotărîrea de a fi mereu în fruntea întrecerii asumate, hărnicia şi de pasi­ la şeful secţiei relaţii externe stimă şi respect reciproc. Rodriguez Astiazarain, am­
membru al C. C. al P.C.R.,
constructorilor
unea
convorbiri­
încheierea
La
şantierul nr. 1 al T.C. De­ a C.C. al P.C.R., George Ma- lor, a fost adoptat comuni­ basadorul Cubei la Bucureşti,
şi alte persoane oficiale cu­
H Hunedoara, locul de unde a pornit chemarea la întrecere va capătă, acum, în preaj­ covescu, membru al C.C. al catul comun româno-cuba- baneze.
ma Conferinţei Naţionale
De-a
lungul
către toţi metalurgiste ţarii, va realiza suplimentar 80 milioane lei a 'partidului, noi dimensi­ P.C.R., prim-adjunct al mi­ nez, care va fi dat publici­ comunicaţie, mii arterelor de
mii
de
şi
producţie marfă, în loc de 60 milioane Iei angajament iniţial uni. Pe şantiere, eforturi­ La calitatea mobilei execu­ nistrului afacerilor externe, tăţii. cetăţeni salută cu căldură pe
le sînt vizibil amplificate tate la I.IX. Haţeg concură conducătorii de partid şi de
II Competenţa şi ingeniozitatea siderurgiştilor amplifică eficienţa în vederea finalizării e- cu priceperea sa Marcu. lustrui- stat ai celor două ţări socia­
şi
Prin
Paraschiva
toarea
producţiei de metal xemplarc a obiectivelor, a priceperea el şi a zecilor de Recepţie oferită de liste frăţeşti, aplaudă, ova­
scurtării duratelor de exe- lustruitoare de la Întreprin­ ţionează îndelung.
EH 15 milioane lei economii prin reducerea cheltuielilor materiale derea amintită, prin înalta lor La Complexul de îngră­
şi
competen­
responsabilitate
de producţie şi 30 milioane lei beneficii peste plan ţă In muncă, mobila fabrica­ înaltul oaspete cubanez şate a taurinelor din cadrul
Cuvîntul ferm al tă Ia Haţeg cunoaşte aprecie­ I.A.S. Copăceni, conducătorii
H Largi posibilităţi pentru înfăptuirea înainte de termen a rile unanime ale beneficiari­ Luni seara, în saloanele Au luat parte tovarăşii Ion de partid şi de stat români
lor interni şi externi ; face să
la
prevederilor cincinalului constructorilor : sporească de pozitive an la Ia an a- Casei Centrale a Armatei, to­ Gheorghe Maurer, Emil Bod­ şi cubanezi sînt salutaţi cor­
adresa
precierile
dial de tovarăşul Angelo Mi-
întreprinderii. varăşul Fidel Castro Ruz, naraş, Manea Mănesou, Paul
Două momente de rezo­ noului cincinal, conducerea 8 000 tone de laminate, zeci prim-secretar al Comitetului Niculescu - Mizil, Gheorghe culescu, ministrul agricultu­
rii,
şi
industriei
alimentare
nanţă au ridicat, la începu­ partidului şl statului le-a de milioane de lei economii Toate obiectivele Central al Partidului Comu­ Pană, Gheorghe Rădulescu, apelor, de reprezentanţi ai
tul acestui al doilea an al conferit pentru a doua oară şi beneficii suplimentare, de­ nist din. Cuba, prim-ministru Virgil Trofin., Ilie Verdeţ, Comitetului judeţean Ilfov al
cincinalului prestigiul side­ „Ordinul Muncii“ clasa I, ti­ păşiri considerabile a planu­ vor ii predate al Guvernului Revoluţionar membri şi membri supleanţi P.C.R. şi ai Consiliului popu­
rurgiştilor hunedoreni, le-au tlul de colectiv fruntaş în in­ lui de export. în pagina a ll-a al Republicii Cuba, a oferit ai Comitetului Executiv al lar judeţean şi de membri
consolidat locul de cinste în dustria ţării. Hotărîrea de a fi mereu o recepţie în onoarea dele­ C. C. al P.C.R., secretari ai ai conducerii întreprinderii.
rîndul detaşamentelor mun­ 'De la onoarea de a adresa în frunte, de a cinsti cu roa­ in termen optim gaţiei de partid şi guverna­ C. C. al P.C.R., membri ai In număr mare, sînt pre­
citoreşti de frunte ale pa­ chemarea, hotărîrea de a fi dele abnegaţiei şi pasiunii, Buchete mentale a Republicii Socia­ C.C. al P.C.R., ai Consiliului zenţi locuitori al comunelor
triei. Siderurgiştilor le^a re­ mereu în fruntea marii în­ a responsabilităţii şi erois­ cuţie şi creşterii nivelului liste România, condusă de de Stat şi ai guvernului, con­ Adunaţii Copăceni, Jilava,
venit onoarea de a adresa treceri s-a materializat zi de mului muncitoresc Conferin­ tovarăşul Nicolae Ceauşescii, ducători de instituţii centra­ Dărăşti, 30 Decembrie, care
chemarea la întrecere către zi într-o dinamică impetuoa­ ţa Naţională a partidului şi lor calitativ, precum şi secretar general al Partidu­ le şi organizaţii obşteşti, oa- întîmpină pe oaspeţi cu a-
metalurgiştii din întreaga să a realizărilor. Astăzi, pe cea de-a 25-a aniversare a în vederea economisirii a hunedorene lui Comunist Român, pre­
ţară. Şi tot lor, pentru me­ graficul întrecerii hunedore- proclamării Republicii. Popu- importante cantităţi de şedintele Consiliului de Stat. (Continuare in pag. a 4-a) (Continuar« în pag. a 4-a)
materii şi materiale.
rite deosebite în întrecere, nii înscriu aproape 10 000 to­ Dacă în primele 4 luni
in demararea vertiginoasă a ne de fontă, 12 000 tone oţel, (Continuare în pag. a 2-a) ale anului realizările noas­
tre — spune tovarăşul Pe­
tru Ormindean, secretarul
comitetului de partid al
Emulaţie în abatajele Realizări ce onorează şantierului fiecărui privite prin Şantiere
—
indicator
prisma
sînt meritorii şi reflectă
Vulcanului din plin nivelul calitativ gospodăreşti
munca constructorilor tre, trebuie să recunoaş­
şi eficient al muncii noas­
IU Sectoarele I şl II au extras tem că acestea pot fi cu
mult amplificate. Pornind
10000 tone de cărbune peste Constructorii judeţului, aflaţi intr-o de la înţelegerea deplină Bilanţ'
plan bărbătească dispută pentru realizarea e- a acestui fapt, în recente­ f
xeinplară a sarcinilor de plan şi a an­ le analize ale organizaţii­
Strădaniile concentrate ale colectivu­ gajamentelor luate, înscriu, acum, în lor noastre de partid, con­ fructuos,
lui de muncă de la E.M. Vulcan, depu­ preajma Conferinţei Naţionale a parti­ structorii, cei mai vred­
se la fronturile din subteran, cîştigă pe dului, fapte prestigioase. Depunînd in­ nici comunişti au scos Ia
zi ce trece o tot mai mare consistenţă, teres major pentru transpunerea în fapt iveală rezervele interne perspective
îndeplinirea ritmică a sarcinilor de plan, a preţioasele» indicaţii cuprinse în cu- de care dispunem, s-au
recuperarea restanţelor sînt imperative vintarca tovarăşului Nicolae Ceauşescu angajat să nu precupe­
majore ale fiecărui schimb, obiec­ ţească vreun efort pentru frumoase
tive concrete în întrecerea închina­ la Conferinţa pe ţară a cadrelor de con­ punerea lor în valoare,
tă Conferinţei Naţionale a P.C.R. şi ducere din industrie şi construcţii, mo­ astfel incit să dea prospe­ Prima etapă a Întrecerii in­
bilizaţi de organizaţiile de partid la în- ţime angajamentelor iniţi- tre localităţi, pe linia gospo­
T. MIHAIESCU C. ILARIE dăririi şi înfrumuseţării lor
continue, s-a Încheiat la 1
mai a.c. Ca in toate munici­
(Continuare în pag. a 2-a) (Continuare in pag. a 2-a) (Continuare în dqo. a 2-a) piile şi oraşele judeţului nos­
Noua mină Mesteacăn dispune de o modernă clădire administrativă. tru, la Călan, bilanţul reali­
8 # o « e o e e 9 # e « # 9 # ® e * » e ® « 9 8 # « o o 9 « ® 9 # « * ® * 8 » ® ® * 9 e « e ® o e ® $ ® M « ® e 9 » 0 « 8 e ® zărilor în gospodărirea şl În­
frumuseţarea oraşului, pentru
această perioadă, este bogat
şl plin de semnificaţii majore
Să
pentru o viaţa locuitorilor. in re­
Culturile sînt bine îngrijite uj b nică în felul ei, mo- cu temperaturii sfărîma şi laminoare. Firul de apă de judeţului construit după o vistă a acestor realizări... Oraşul Nou
trecere
scurtă
facem
g
Schimbarea
bruscă
apă.
in
intrarea
La
nografia
Cin­
satului
a
ciş este o adevărată dizloca stinca. Minereul ră­ munte al Cernei, străveche schiţă de cu sistematizare ela­ a fost amenajată prin muncă
patriotică
verde.
zonă
mare
o
clarviziune
de
prietenă a satului, ce-i scăl­
borată
adus,
special,
încărcături
Angajîndu-se să depăşească cu prisosinţă în participarea acord global. Cei mai har­ bogăţie de istorice. In fi­ şi cit era scos şi dus la cup­ da mijlocul, comuniştii. au specialişti. Aici şi-au salariaţii in I.G.C.L.,
contribuţia
semnificaţii
producţiile planificate la masivă la întreţinerea cul­ nici s-au dovedit a fi Ilie lele sale de adevăruri pure. toarele de topit din Cinciş, hotărit să-l zăgăzuiască în e-a lungul lunilor de precum şi elevii liceului din
De
Cuvinte
hectar pentru a ’ocupa un turilor. De asemenea, meca­ Dănescu, Ignat Buciuman, istoria consfinţeşte că pe Baia Craiului, Govăjdia ori chingi de beton. înfiripa O vară ale anului 1962, localitate. oraşului, asemenea, locui­
mobilizaţi
de
torii
loc cit mai bun în întrece­ nizatorii depun eforturi sus­ Petru Gruiescu, Gruiţă Toan- aceste meleaguri au trăit şi Zlaşti, apoi transformai in noi au prins a se întregul sat a fost re­ deputaţi şi de comitetele aso­
rea organizată între coope­ ţinute pentru depăşirea pro­ tn, Toma Mălină, Mariuca muncit oameni acum mai arme de apărare şi unelte in limbajul localnicilor: clădit, pe locul unde se ciaţiilor de locatari, au ame­
şi
najat
rativele agricole, cooperatorii ducţiilor medii planificate la Murărescu, Petru Iancu şi bine de 2 000 de ani. Satul lac, acumulare, baraj, şan­ află astăzi. Pînă toamna zone verzi Întreţinut li în ha Ora­ de
—
situate
din Boşorod acordă o grijă hectar. alţii care. prin exemplul lor a fost întemeiat — grăieşte de muncă. tier... Dar satul Cinciş tre- toate casele au fost ridica­ şul nou — au plantat 120 pomi
deosebită menţinerii solului Oricine priveşte tarlalele personal, au mobilizat şi pe legenda — de „cinci inşi“, te, s-au construit şcoală no­ ornamentau, 600 trandafiri,
25 000 flori etc. Alţi 120 pomi
afinat şi lanurilor în stare cooperativei îşi poate da cu alţi cooperatori la întreţi­ aceştia fiind bunicul, fiul uă, cămin cultural, baie ornamentali au fost plantaţi
curată de buruieni. In acest uşurinţă seama de faptul că nerea culturilor. Nu se poa­ şi trei nepoţi munteni, care populară, dispensar uman in zonele verzi din oraşul
scop, zilnic pe ogoarele uni­ efectuarea praşilelor la timp te trece însă cu vederea fap­ au primit drept răsplată de UN SAT STRĂVECHI şi veterinar, magazin ali­ vechi, acestora adăugindu-li-se
4 G00 fiori, precum şi alte lu­
tăţii sînt prezenţi peste 250 şi de calitate este unul din tul că mai sînt şi unii coo­ la împăratul lor plaiul din mentar cu bufet. Satul a crări cum slnt: construirea de
de cooperatori care lucrează dezideratele majore cu care peratori care nu s-au mobi­ sus de Hunedoara şi pină fost electrificat, s-a intro­ poduri din beton şi podeţe de
amenajarea,
Întreţine­
la prăşitul cartofilor, sfeclei sînt confruntaţi lucrătorii o- lizat să îngrijească la timp la Dăbîca, pentru bărbăţia PE VATRĂ NOUĂ dus apă potabilă în fiecare lemn, şi construirea de noi dru­
rea
şi porumbului. goarelor comunei. Hărnicia culturile. Printre aceştia se şi curajul cu care i-au în- curte, s-au construit locuin­ muri etc.
a-
locuitorii
Nici
Situaţia efectuării lucrări­ oamenilor este atestată con­ numără Ignat Anghel. Leon- frînt pe turci şi şi-au eli­ ţe pentru intelectualii sa­ parţinătoare n-au din satele mli-
stat
cu
lor de întreţinere a cultu­ vingător de stadiul lucrărilor tina Mălină, Sînziana Dăniloi, berat conducătorul. tului, trotuare, garduri din nile în sin ! Cei din satele
rilor este urmărită îndea­ de întreţinere, prima praşilă Sofia Stoicoi şi Marioara In străvechiul sat Cinciş fier şi prefabricate, pode­ Batlz şi Slnlămăria dc Piatră
dig
la
un
proape de către comitetul fiind încheiată la cartofi, iar Crintoaie. s-a născut Elisabeta Măr- ile de istorie străbu­ buia mutat. Pe locul lui ţe la intrările în curte, au construit zona Barizului, riul
iar
in
Strei,
comunal de partid, de con­ la porumb, după lucrarea fă­ Există realmente posibili­ gineanu, mama lui Ion Cor- F nă, de aleasă cinstire urmau sase adune milioane­ şanţuri de scurgere, graj­ pentru consolidarea malurilor
siliul popular şi conducerea cută cu cultivatorul pe cele tatea ca în cel mult 2-3 zile vin, bunica lui Matei Cor- a înaintaşilor, de mân­ le de metri cubi de apă ai duri la C.A.P.... riului s-au plantat peste 11 000
salcimi.
şi
La
lucrările
C.A.P., astfel putîndu-se in­ 150 hectare ocupate de a- să fie încheiată prima pra­ vin. Citim în istorie că sa­ drie pentru noi toţi. Nu­ barajului Cernei. Oamenii — Aş zice că mai bine sălcii consolidare a malurilor au
dc
terveni cu măsuri operative ceastă plantă, pe 108 hecta­ şilă manuală la porumb şi tul Cinciş a fost o cetăţuie mai că satului Cinciş i-a s-au despărţit greu de va­ de 90 la sută dintre săteni participat şi locuitorii din sa­
în vederea înlăturării res­ re s-a realizat săpatul ma­ să se înceapă praşila a doua cu apărători, un bastion fost dat să-şi scrie mono­ tra caselor strămoşeşti, de şi-au ridicat case moderne, tele Grid şi Streisingiorgiu.
La
tanţelor. Majoritatea coope­ nual. Sg cuvine să amintim înaintat al Sarmizegetusei, grafia adevărată — ca a pomii plantaţi de mina bu­ care nici nu seamănă c.u menţionate obţinerea sus rezultatelor
mai
şi-au
a-
ratorilor au înţeles pe deplin şi cîţiva dintre cooperatorii la celelalte culturi. făcînd parte din sistemul tuturor satelor patriei — in nicilor şi părinţilor, de lo­ cele din fostul sat Cinciş. dus contribuţia salariaţii tu­
in­
avantajele aplicării retribui­ care au terminat printre pri­ de apărare al capitalei da­ anii noştri. Primăvara anu­ curile pe care se născuse­ Erau acolo case acoperite turor întreprinderilor şi precum
din
stituţiilor
Călan,
rii muncii în acord global, mii praşila I la toate cultu­ IERONIM GRECU cice. lui 1962, locuitorii Cincişu- ră şi crescuseră. cu paie, cu o singură ca­ şi toţi locuitorii oraşului, in
efectul stimulativ simţindu-se rile ce li s-au repartizat în primarul comunei Boşorod lui şi-au întipărit-o adine La numai cîţiva kilome­ meră... Aici toate casele frunte cu deputaţii lor : Ioan
încă din acele vremuri sînt moderne, cu 3-4-5 ca­ Jurj, Ioan Haicu, Maria Gro-
in conştiinţa lor. Impetu­ tri de vechea vatră s-a sta­
străvechi, oamenii acestor mere, unele cu baie şi al­ za, Maria Tudoroiu, Ernest
oasa dezvoltare şi moder­ bilit locul milenarului şi Uskar, Maria Belu şi alţii.
locuri se îndeletniceau cu te dependinţe — ne spu­
nizare a combinatului si­ totuşi noului sat Cinciş. Din planul anual de 6 500 000
scoaterea minereului de fier nea Petru Vlad, secretarul Ici, in prima etapă a Între­
derurgic hunedorean cerea, S-au parcelat locurile de ca­
din stinci, atît de bogate in organizaţiei de partid să- cerii in gospodărirea şi în­
printre altele, mai multă să, s-au respectat vecinii din frumuseţarea localităţUor, lo­
acest metal. Metoda cea cuitorii oraşului Căian au rea­
apă industrială, care să ră­ uliţele satului vechi, s-a e-
mai des folosită era înroşi- GH. I. NEGREA lizat lucrări in valoare de
corească fierbinţeala cuptoa­ laborat schiţa de construc­ 5 070 000 lei. Este un bilanţ
rca stincii cu un foc nă- relor şi furnalelor, a caje- ţie sistematizată a noului cu adevărat fructuos, dar lu­
praznic, apoi stropirea ei lor mereu in alertă de la sat Cinciş, cel dinţii sat al (Continuare in pag. a 3-a) crurile nu se vor opri aici. In
prezent se lucrează la ame­
najarea unui mare parc al o-
raşului, care va deveni un
important loc dc destindere
pentru locuitorii Călanului.
Toţi oamenii sint hotăriţi să
din vest. Temperaturile mi­
nime vor fi cuprinse intre 5 muncească şi in continuare
şl 8 grade, iar maximele in­ cu tot atita dragoste, pentru
tre 20 şl 22 grade. a-şi ridica localitatea în care
trăiesc şi muncesc la cotele
PENTRU URMĂTOARELE frumuseţii specifice timpului
socialist pe care 11 parcurgem.
PENTRU 24 ORE DOUA ZILE
IOAN CLENC1U
Vreme uşor instabilă, mai Vreme relativ frumoasă, cu şeful biroului
ales după-amiaza, cind vor cerul variabil. Vintul va su­
cădea averse de ploaie. Ce­ de gospodărie comunală
Mecanizatorul Petru Mezel, de la C.A.P. Spini, Îşi aduce o contribuţie preţioasă la întreţine­ rul va fi variabil, temporar fla slab din vest. Temperatu­ din cadrul Consiliului
rea mecanică a culturilor. Foto: V. ONOIU noros. Vintul va sufla slab ra tn creştere. popular Călan