Page 93 - Drumul_socialismului_1970_11

« *#
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢI-VA!
D E C R E T

privind stabilirea datei

alegerii unor deputaţi în

Marea Adunare Naţională

Consiliul de Stat a sta­ ianuarie 1971 pentru alege­
bilit, prin decret, data de rea unui deputat în Marea
17 ianuarie 1971 pentru a­ Adunare Naţională în Cir­
legerea unui deputat în cumscripţia electorală nr 5
Marea Adunare Naţională, Timişoara Nord-Vest din ju­
în Circumscripţia electorală deţul Timiş, locuri de depu­
nr. 1 Rîmnicu Vilcea din Ju­ taţi în M.A.N. rămase va­
deţul Vîlcea şi data de 24 cante.

Vizita de lucru a tovarăşului

NICOLAE CEA la şedinţa de lucru de la C.C. al P.C.R. din 23

> _>

în judeţul Satu Mare noiembrie 1970, cu privire la îmbunătăţirea

Vineri, 27 noiembrie, zona tiv, al Prezidiului Permanent, tovarăşul Ceauşescu. Mare. Pe platoul Pieţei Liber­ • g 4 • | « ă i g • • • Jj ••
de nord-vest a ţârii cunoaşte o secretar al C.C. al PC.R., şi Se pleacă apoi cu maşinile tăţii, au ieşit să-l întîmpî- organizării, planificării şi conducem
efervescenţă deosebită, , tră­ Vasile Patilineţ, membru su­ spre Satu Mare. ne mii şi mii de cetăţeni. Pri­
ieşte acea atmosferă de vi­ pleant al Comitetului Execu­ In centrele comunelor, pre­ mirea pe care sătmărenii o fac
brant entuziasm şi bucurie pe tiv, secretar al CC. al PC.R. tutindeni de-a lungul şoselei, conducătorului partidului şi
care o generează prezenţa în Pe aeroportul din Oradea, cetăţenii fac o călduroasă şi statului, celorlalte persoane
mijlocul maselor de oameni unde se face o escală, condu­ entuziastă primire conducăto­ oficiale este de un entuziasm Tovarăşi, laţîei cu produse agroalimen- ceea ce nu permite o ampla­ modeme. Importante neajun­
ai muncii a tovarăşului Nicolae cătorii de partid şi de stat sînt rului partidului şi statului. înflăcărat. Se aplaudă şi se Congresul al X-lea al par­ tare, satisfacerea celorlalte sare raţională a producţiei a­ suri prezintă sistemul de pla­
Ceauşescu, secretarul general întîmpinaţi de primul secre­ La intrarea în judeţ, oaspe­ ovaţionează îndelung. Din mii tidului a apreciat că progre­ nevoi ale economiei. gricole, nu dă posibilitatea a- tă. legat de principiul zilei-
al partidului, preşedintele tar al Comitetului judeţean ţii sint salutaţi de tovarăşul de piepturi se scandează pu­ sul agriculturii în România Aceste realizări sînt rodul cordârii unei asistenţe de muncâ. care duce la egaliza­
Consiliului de Stat al Româ­ de partid, preşedintele Consi­ Iosif Uglar. prim-secretar al ternic „Ceauşescu — PC.R.". constituie o problemă esen­ activităţii ţăranilor coopera­ specialitate corespunzătoare. rea veniturilor şi nu dă po­
niei. liului popular judeţean Bihor, Comitetului judeţean Satu ■.PC.R — Ceauşescu“, nume­ ţială a edificări» societăţii so­ tori. a mecanizatorilor, spe­ Realizările obţinute de între­ sibilitatea remunerării coope­
In vizita pe care o între­ Victor Bolojan. şi de alte ofi­ Mare a) PC.R.. preşedintele le conducătorului iubit şi cele cialiste multilateral dezvolta­ cialiştilor. lucrătorilor din în­ prinderile agricole de stat a- ratorilor în deplină concor­
prinde în judeţul Satu Ma­ cialităţi locale. Numeroşi oa­ Consiliului popular judeţean. te şi a stabilit pentru următo­ treprinderile agricole de stat, a ratâ eficienţa deosebită a zo­ danţă cu munca depusă şi re­
re, tovarăşul NI C O L A E meni ai muncii aflaţi la aero­ Tovarăşul Nicolae Ceauşescu rii 5-10 ani principalele orien­ tuturor oamenilor muncii din nării şi specializării produc­ zultatele în producţie, nu sti­
CEAUŞESCU este însoţit de port fac o însufleţită primire tări şi obiective de bază din a- agricultură, care — sub con­ ţiei. mulează efortul fiecăruia în
tovarăşii Gheorghe Pană, oaspeţilor dragi, ovaţionînd în­ şi ceilalţi conducători de par­ ţConîirujorr în pag a 4-a) ceastâ importantă ramură a e­ ducerea organizaţiilor de par­ Ultimii doi ani au eviden­ parte
membru al Comitetului Execu­ delung pentru partid, pentru tid şi de stat sosesc la Satu conomiei naţionale. Pe baza ho- tid — au depus eforturi sus­ ţiat. de asemenea, faptul că La toate acestea se adaugă
tărîrilor Congresului. cele ţinute pentru înfăptuirea sar­ nu este rezolvată în mod cu­ faptul că activitatea organe­
două programe naţionale dez­ cinilor trasate de Congresul venit problema seminţelor şi lor agricole nu este orientată
bătute şi aprobate de plena­ al IX-lea. Ele demonstrează a raselor de animale. Atît spre asigurarea unei condu­
Cuvintarea tovarăşului MCOL At CtAOStSCU ra Comitetului martie a.c.. superioritatea marii gospodă­ producţia de grîu şi de po­ ceri efective a unităţilor ; atît
Central al
rii agricole socialiste, resurse­
şi cea de
plante
rumb, cit
celelalte
partidului din
ministerul, cit şi
tehnice, au avut de suferit
le sale, capacitatea ei de a
precum şi planul
cincinal
pentru perioada 1971—1975 utiliza mai bine potenţialul a­ datorită faptului că Ministe­ organe centrale agricole —
precum şi organele judeţene
Dragi tovarăşi şi prieteni, germani, cetăţeni de alte na­ pe planeta noastră care ne-au te de progres şi prosperitate. prevăd măsuri de moderniza­ gricol, de a asigura creşterea rul Agriculturii şi Silvicultu­ — prin organizarea şi stilul
Doresc în primul rînd să ţionalităţi — în jurul parti­ ajutat in acele împrejurări. (Aplauze). re a agriculturii, asigură mij­ producţiei vegetale şi anima­ rii. Academia de Ştiinţe Agri­ lor de muncă, pun un accent
vă adresez dumneavoastră, tu­ dului şi guvernului, consti­ Intr-adevăr, am primit un Au fost adoptate o serie de loacele materiale şi financia­ le. Desigur, aşa cum s-a sub­ cole nu s-au ocupat cum tre­ mai mare pe aspectul admi­
turor locuitorilor municipiu­ tuie garanţia de nezdruncinat ajutor substanţial, dar vreau măsuri privind agricultura, re necesare creşterii într-un liniat şi la Congresul al X- buie de asigurarea seminţelor nistrativ al activităţii şi nu pe
lui şi judeţului Satu Mare, un a construcţiei victorioase a să spun cu acest prilej că care vor fi publicate mîine în ritm rapid a producţiei agri­ lea, existenta proprietăţii so­ de calitate : dimpotrivă, au problemele concrete ale pro­
călduros salut din partea Co­ societăţii socialiste în Româ­ mai mult de o treime din a­ presă şi de aceea nu doresc cole vegetale şi animale. Pen­ cialiste asupra mijloacelor de fost chiar cazuri cînd în mod cesului de producţie.
mitetului Central al partidu­ nia, a înălţării pe culmi tot cest ajutor l-am primit din să vâ vorbesc despre ele. A­ tru realizarea acestor sarcini producţie nu poate asigura nejustifîcat s-a renunţat la Se manifestă fenomene de
lui, a Consiliului de Stat şi mai înalte a patriei noastre partea Republicii Popularé ceste măsuri vor crea condi­ există condiţii favorabile, re­ de la sine progresul agricul­ soiuri valoroase, de înaltă centralizare excesivă a con­
guvernului Republicii Socia­ (Aplauze, urale). Chineze (Aplauze). Iată de ţii organizatorice şi econo­ zultate în primul rînd din turii Pentru a pune în valoa­ productivitate. ducerii unor activităţi — aşa
Deficienţe mari există şi în
liste România. (Aplauze, ura- Nu numai în judeţul dv., ce exprimînd mulţumiri tu­ mice pentru ca membrii coo­ faptul că în agricultura noas­ re marile avantaje şi posibili­ ce priveşte folosirea cadre­ cum este, de pildă, cazul lu­
le). ci în întreaga tară oamenii turor statelor, nu pot să nu perativelor. lucrătorii de In tră s-a instaurat trainic pro­ tăţi ale proprietăţii socialiste, lor. Deşi avem în total pe­ crărilor de irigaţii şi hidro­
Doresc, totodată, să vă mul­ muncii, sub conducerea co­ exprim în mod deosebit mul­ sate să obţină un spor mai prietatea socialistă — de stat este necesară folosirea judi­ amelioraţii ; aceasta face ca
ţumesc pentru primirea căl­ muniştilor, au reuşit să în- ţumiri Partidului Comunist rapid al producţiei agricole şi cooperatistă — asupra mij­ cioasă. intensivă a pământu­ ste 26 de mii de specialişti organele judeţene, cooperati­
duroasă pe care ne-o faceţi, frîngâ greutăţile provocate de Chinez, guvernului Republi­ vegetale si animale. loacelor principale de pro­ lui. asigurarea mijloacelor cu studii superioare şi alte vele agricole de producţie să
să'mulţumesc tovarăşilor ca­ calamităţile nati.irale. Este a- cii Populare Chineze, poporu­ Am -deplina -convingere că ducţie. tehnice şi a specialiştilor, a­ zeci de mii cu studii medii — nu poarte- răspunderea pen­
re au vorbit pentru cuvintele devârat, tovarăşi, dacă nu ar lui chinez, tovarăşului Mao oamenii muncii din Satu Ma­ In cursul actualului cinci­ plicarea largă în producţie a aceste cadre nu sînt utilizate tru înfăptuirea lucrărilor de
In
nemijlocit în agricultură.
de încredere în partid, în gu­ fi fost inundaţiile am fi avut Tze-dun, pentru ajutorul pe re, din municipiu şi din ju­ nal — deşi au existat condi­ cuceririlor agrotehnicii şi îmbunătăţiri funciare de care
conducerea şi organizarea ac­
vern, pentru cuvintele spuse o situaţie moi bună. Am re­ care ni l-au dat. (Aplauze). deţ. în frunte cu organizaţia ţii climatice nefavorabile atît zootehniei moderne. tivităţii de producţie a coo­ în mod normal ar trebui sâ
la adresa mea. In toate aces­ făcut mult, dar fără îndoială După cum ştiţi tovarăşi, de partid, cu.Comitetul jude- în 196H, cît şi în 1969, iar a­ încă la Conferinţa Naţiona­ perativelor agricole lucrează se ocupe nemijlocit. In alte
te manifestări noi vedem ex­ că urmările catastrofei se mai mai avem o lună uină la ter­ ,ţean, vor ştî să-şi aducă şi în nul acesta tara noastră a fost lă din 1967 şi apoi la Con­ numai 10 mii de specialişti cu domenii, ca de pildă asigu­
presia încrederii nestrămutate resimt. Doresc să spun însă minarea actualului cincinal. continuare aportul la înfăptui­ greu lovită de' inundaţii — gresul al X-lea al partidului, studii superioare, în timp ce rarea cu seminţe, s-a mers în
in Partidul Comunist Român, şi aici că partidul şi guvernul Pot afirma că planul cincinal rea măreţului program de în­ agricultura a înregistrat pro­ la o serie de olenare ale Co­ mod greşit pe linia unei dis­
un număr important sînt cu­
în politica sa marxist-leninis- au luat toate măsurile pentru 1966-1970 se realizează cu o florire a patriei noastre. A­ grese pe calea dezvoltării şi mitetului Central, s-a stabilit prinşi în diferite organisme persări a răspunderii. ocu-
tă. care corespunde năzuinţe­ ca populaţia să fie aprovi­ depăşire la producţia indus­ vem pentru ce munci, tova­ modernizării. S-au realizat programul de modernizare a administrative şi din această pîndu-se de acelaşi lucru mai
lor şi intereselor întregului zionată în bune condiţiuni. trială şi, Ia nivelul minim al răşi. Tot ceea ce facem este importante lucrări de inves­ agriculturii noastre, de dez­ cauză organizarea muncii, multe organisme. Din această
nostru popor. (Aplauze, scan­ Stocurile şi rezervele pe ca­ planului, la producţia agrico­ pentru bunăstarea şi fericirea tiţii, a crescut gradul de me­ voltare a bazei sale tehnico- conducerea activităţii multor cauză nu se asigură soluţio­
dări : „Ceauşescu-P.C.R."). re le avem, la toate produ­ lă (aceasta, datorită calamită­ poporului nostru, este pentru canizare a muncilor agricole, materiale. de asigurare a li­ narea practică, operativă, co­
îmi face o deosebită plăce­ sele, sînt mai mari decît cele ţilor pe care le-am suferit). victoria socialismului şi comu­ au fost asigueate cantităţi nei producţii intensive, de cooperative se află la un ni­ respunzător cerinţelor, a pro­
re să mă întîlnesc din nou cu de acum un an. (Aplauze). Planul cinqinal in ansamblul nismului în România. (Aplau­ sporite de îngrăşăminte şi perfecţionare a conducerii, vel necorespLinzâtor. nu răs­ ducerii. selecţionării şi repar­
punde cerinţelor pe care le
dv. — de data aceasta în con­ Zilele trecute. Comitetul său va fi deci înfăptuit în ze). alte substanţe chimice, s-o în­ planificării şi organizării pune gospodărirea unor pro­ tizării pe teritoriu a semin­
muncii în unităţile agricole
diţii mai bune decît în luna Executiv şi guvernul, după bune condiţiuni. Nu voi face Edificarea cu succes a orîn- ceput construirea unor mari de stat şi cooperatiste. In a­ prietăţi de dimensiuni mari, ţelor.
mai. Mi-a făcut o deosebită cum ştiţi, au hotârît ca pe acum un bilanţ 11 vom face duirii noi în patria noastră sisteme de irigaţii, a fost Lipsurile care persistă încă
plăcere să constat că rănile luna decembrie să nu se mai Jn începutul anului viitor, dar contribuie totodată la cauza pregătit un număr însemnat de cest sens a fost luat un şir ca cele de care dispun coo­ în agricultură au influente
de măsuri importante a că­
agricole.
perativele noastre
provocate de furia apelor au încaseze ceea ce oamenii mun­ este o mare satisfacţie pentru socialismului în întreaga lu­ cadre de specialitate, cu stu­ ror justete a fost confirmată Este de înţeles că conduce­ negative asupra producţiei,
fost în cea mai mare parte cii au hotârît să ofere din sala­ noi să constatăm că am reuşit me, este o contribuţie la în­ dii superioare şi medii. împiedică realizarea cu suc­
lichidate, să pot vedea noile riu pentru ajutorarea regiunilor să obţinem aceste măreţe tărirea sistemului socialist Ca urmare a acestor mă­ de practică şi care au în­ rea unor astfel de unităţi ne­ ces a sarcinilor stabilite de
cesită' cadre cu temeinică pre­
locuinţe în care s-au mutat sinistrate. Considerăm că s-au succese în cei cinci ani ce au mondial. Noi vom face totul suri. s-a realizat creşterea ceput să dea roade bune în gătire. în stare sâ cuprindă şi partid pentru dezvoltarea a-
mii şi mii de oameni, să pot făcut destule eforturi şi că trecut. şi în viitor pentru a dezvolta producţiei agricole — atît ve­ producţia agricolă. Au fost să soluţioneze în bune condi- cesteî ramuri importante a
vedea întreprinderile care ceea ce mai trebuie făcut tre­ La ultima şedinţă a Comi­ colaborarea cu toate ţările so­ getale, cît şi animale. Chior sporite investiţiile în dome­ ti'uni sarcinile tot mai com­ economiei noastre. Iată de ce
şi-au reluat de mult activita­ buie făcut prin mijloacele tetului Executiv al Comitetu­ cialiste, pentru întărirea uni­ în condiţiile deosebit de vi­ niul producerii de maşini a­ plexe pe care le ridică prac­ este necesar să acţionăm cu
tea, îndeplinindu-şi în condi­ statului. (Aplauze). lui Centra) al Partidului Co­ trege ale acestui an, multe gricole, în industria de în­ ticarea unei agriculturi inten­ toată consecvenţa şi fermita­
ţii bune sarcinile de plan, . Aş dori ca de aici, de la* munist Român şi a guvernu­ tăţii lor, pentru a dezvolta unităţi au obtinut recolte bu­ grăşăminte chimice şi în alte sive. tea pentru a înfăptui măsuri­
contribuind, alături de toate Satu Mare, oraşul cel moi lui . Republicii Socialiste prietenia şi colaborarea cu ne. Astfel, în întreprinderile sectoare. S-au luat unele mă­ Trebuie arătat, totodată, că le prevăzute de Conferinţa
întreprinderile patriei noas­ greu lovit de catastrofa din România am adoptat noul toate popoarele lumii, cu toa­ agricole de stat. producţia de suri organizatorice, de creare şi sistemul de organizare a Naţională şi Congresul al X-
tre. la îndeplinirea cu succes mai, să adresez încă o dată plan cincinal şi planul pe te forţele anliimperialiste, fi­ porumb a fost de peste 3 600 a fermelor în cooperative şi muncii în cooperativele agri­ lea al partidului, pentru a li­
a cincinalului. Toate aceste mulţumiri întregului nostru 1971. Prevederile cincinalului kg In hectar, iar în judeţele a asociaţiilor intercooperatis- cole. care nu asigură stabili­ chida neajunsurile de astăzi,
realizări, ştiu, au cerut efor­ popor pentru spiritul de so­ sînt superioare faţă de Di­ ind convinşi că stă în pute­ Ialomiţa, Constanţa, Brăila, te Cu toate acestea, multe tatea activităţii cooperatorilor asigurînd condiţii corespunză­
turi mari, au impus învinge­ lidaritate dovedit in acele rectivele prevăzute de Con­ rea popoarelor unite să asi­ cooperativele au realizat la din Directivele programului în aceeaşi brigadă, la aceeaşi toare în vederea progresului
elaborat de partid nu au fost
rea multor greutăţi. Greută­ momente dramatice, pentru e­ gresul al X-lea. Le veţi cu­ gure pacea şi colaborarea pe această cultură producţii me­ cultură, este necorespunzâtor susţinut al agriculturii noas­
ţile au fost învinse şi s-au roismul cu care a muncit ca noaşte la timp, nu doresc să planeta noastră. (Aplauze : se dii la hectar de 3 200—3 400 încă traduse în viaţă. Tocmai cerinţelor unei agriculturi tre socialiste.
de aceea, în domeniul agri­
şters, într-o perioadă scurtrâ, să învingă vitregia naturii şi vă fac acum o expunere a­ scandează Ceauşescu, P.C.R.). kg. Pc ansamblul perioadei culturii continuă să se mani­
urmele adinei lăsate de i­ greutăţile. care s-au ivit. (A­ 1966—1970. s-a asigurat înde­ feste o serie de neajunsuri
nundaţii. Vă felicit din toată plauze). supra lor. Avem toate condi­ In încheiere doresc să vâ plinirea la limita inferioară importante — în organizare, Reorganizarea întreprinderilor
inima ! Putem spune că forţa Doresc, de asemenea, încă ţiile ca prevederile pe 1971 urez din toată inima multă a prevederilor actualului plan planificare şi conducere. în
societăţii noastre socialiste o dată, să exprim mulţumiri şi prevederile cincinalului sănătate şi succes în activita­ cincinal privind creşterea sistemul de plată şi de orga­
s-a dovedit încă o dată de tuturor statelor socialiste, ce­ 1971—1975 să fie realizate ; tea dumneavoastră pentru o producţiei agricole globale nizare a muncii în cooperati­ de mecanizare a agriculturii
granit, că unitatea de ne­ lorlalte state, tuturor organi­ faţă de media perioadei 1961 — ve şi în întreprinderile de
zdruncinat a întregului nostru zaţiilor naţionale şi interna­ asigurînd astfel ridicarea ţării viaţă mai bună, mai fericită. 1965. Pe această bază s-a a­ mecanizare a agriculturii — Printre măsurile ce se cer In primul rînd, ele trebuie
popor — români, maghiari, ţionale, tuturor oamenilor de noastre pe trepte şi mai înal- (Aplauze îndelungi). sigurat aprovizionarea popu- luate aş menţiona, înainte de să asigure mecanizarea lucru­
şi este necesar să luăm toate
măsurile pentru a soluţiona toate, reorganizarea între­ rilor agricole la cereale ţl
aceste probleme în cel mai prinderilor de mecanizare a a­ plante tehnice, în legumicul­
scurt timp, pentru a asi­ griculturii. După cum este cu­ tura, viticultură şi pomicultu­
noscut, executarea lucrărilor
150 de ani de la naşterea lui Friedrich Engels gura înfăptuirea în bune con­ în cooperativele agricole de gătirea terenului şi a semin­
ră ; am în vedere aratul, pre­
diţii a sarcinilor trasate
de
Congres producţie se realizează în cea ţelor, semănatul şi întreţine­
mai mare parte cu mijloace­
Cu toate eforturile pe care le tehnice existente in aceste rea culturilor, combaterea dA*
unătorilor, recoltarea şi con­
Adunarea festivă TITAN AL GINDIRII, CONDUCĂ- le-am depus şi le depunem întreprinderi, care deţin în diţionarea producţiei.
pe linia înzestrării tehnice a
prezent 75 mii tractoare, 39
In al doilea rînd, este nece­
agriculturii, nu s-a reuşit în­
din Capitală PROLETARIATULUI că să se asigure un grad mii combine şi 42 mii semă­ sar ca aceste întreprinderi îâ
se ocupe de lucrările din zoo­
nători, precum şi o gamă largă
mulţumitor de mecanizare a
tehnie, de mecanizarea mure­
de alte maşini şi utilaje.
muncilor agricole ; chiar lu­
Pentru folosirea mai raţio­
ministrarea furajelor, precum
mod
cutate întotdeauna în
împlinirea a 150 de ani social-politic „Ştefan Gheor- TOR AL crările de bază nu sint exe­ nală a bazei tehnice cu care lor privind pregătirea şi ad­
de la naşterea lui Frie­ ghîu", Zaharia Stancu, pre­ corespunzător. întreprinderile este dotată agricultura, pen­ şi de celelalte operaţiuni no-
drich Engels a fost aniversa­ şedintele Uniunii Scriitorilor, Viaţa şi opera lui Frie­ influenţa revoluţiei burgheze dulcesc viaţa muncitorilor, de mecanizare a agriculturii, tru utilizarea coordonată şi u- cesare în acest sector.
tă, vineri dupâ-amiazâ în Ca­ Ion Şerban, muncitor fruntaş drich Engels constituie un franceze şi a ideilor ei, aici pentru a-i abale de la luptă, în forma lor actuală de or­ nitarâ a mijloacelor mecanice In al treilea rînd. ele tre­
pitală, prîntr-o adunare fes­ la Uzinele de utilaj chimic model de dăruire pentru dominaţia feudală fusese pu­ pentru a-i face să se împace ganizare. nu participă în mă­ de care dispun atît întreprin­ buie sâ efectueze lucrările ce
tivă, organizată la Ateneul „Griviţa Roşie", şi Mariana cauza clasei muncitore, pen­ ternic zdruncinată, se afirma cu rînduielile existente sura necesară la rezolvarea derile de mecanizare cît şi coo­ transport din cooperativă, »-
Român. Costea, studentă Ia facultatea tru triumful dreptăţii şi al tot mai viguros spiritul re­ O atmosferă asemănătoare problemelor esenţiale ale co­ perativele de producţie, pen­ lît cele necesare pentru apro
Sala era pavoazată festiv de filozofie. echităţii sociale în lume. voluţionar al proletariatului, domnea şi în familia lui operativelor, la efortul pentru tru creşterea răspunderii în­ vizionarea tehn ico-m atería l;l,
Mari drapele roşii şi tricolore In sală se aflau membri ai „Friedrich Engels — se arată concomitent cu tendinţa bur­ Engels. Tatăl său, fabricant creşterea producţiei, acţionea­ treprinderilor de mecanizare cît şi cele legale de depozita­
încadrau, pe fundalul scenei, C.C. al P.C.R., Consiliului de în Hotărîrea Comitetului Cen­ gheziei liberale spre compro­ de textile, era foarte religios ză ca simple unităţi presta­ în întreaga desfăşurare a ac­ rea şi valorificarea product -
portretul marelui gînditor, or­ Stat şi ai guvernului, ai Con­ tral al Partidului Comunist misuri cu reacţîunea prusacă şi avea un caracter despotic. toare de servicii. De aseme­ tivităţii de producţie este ne­ ei
ganizator şi conducător al siliului Naţional a) Frontului Român cu privire la aniver­ pentru asuprirea poporului. In acest context, părea cu nea, retribuirea mecanizato­ cesar ca acestea sâ fie lega­ In al patrulea rînd, între­
proletariatului internaţional, Unităţii Socialiste şi alte per­ sarea a 150 de ani de la naş­ Pe plan ideologic această si­ totul deosebit copilul care rilor nu a fost corelată cu te în mod direct de coopera­ prinderile vor avea sarcina ce
Friedrich Engels şi datele o­ sonalităţi ale vieţii noastre tuaţie se reflecta în lupta tindea sâ cunoască cit mai producţia obţinută pe terenu­ tivele agricole. Avem în vede­ a asigura electrificarea proce­
magiale : 2820-1970. politice, vechi militanţi ai tere — a adus o contribuţie dintre liberalismul burghez şi multe, cu o personalitate vo­ rile pe care lucrează şi. ca re crearea unui număr mai selor de producţie din coopi-
de seamă la elaborarea pro­
Intimpinatî cu aplauze. în mişcării muncitoreşti din blemelor fundamentale ale democratismul revoluţionar. luntară. dotat cu o inteligen­ urmare, ei nu sînt cointere­ mare de asemenea întreprin­ rativele agricole.
prezidiul adunării au luat România, conducători de in­ gîndiriî filozofice şi econo­ Dezvoltarea maşinismuluî, a ţă pătrunzătoare, cu indepen­ saţi in obţinerea unor recol­ deri, în aşa fel ca fiecare u- In al cincilea rînd, ele tre­
loc tovarăşii Emil Bodnaraş, stituţii centrale de stat şi mice marxiste, la generaliza­ denţă în gîndire şi care do­ te ridicate. Devine stringentă nîtate sâ deservească cîteva buie să-şi asume execuţia i ­
Florian Dânălache, Janos Fa- obşteşti, cadre ale activului industriei capitaliste a adus rea sâ se desprindă de me­ necesitatea legării strînse a cooperative alăturate, cuprin­ nor lucrări de irigaţii şi hi­
zekas. Dumitru Popa, Gheor­ de partid şi ale organizaţiilor rea teoretică a cuceririlor după sine mizerie pentru diul bigot în care trăia Frie­ întreprinderilor de mecaniza­ zând o suprafaţă de 10-15 mii droamelioraţii. să se preocr
ghe Stoica, Miron Conslanti- de masă, oameni de ştiinţă, ştiinţifice, a experienţei miş­ muncitori, ruinarea micilor re de cooperativele de pro­ hectare la şes şi 5-10 mii hec­ pe de buna exploatare a ¿~
nescu. Ion Iliescu, precum şi cultură şi artă, numeroşi oa­ cării muncitoreşti. Alături de meseriaşi, a atras în produc­ drich Engels a manifestat ducţie. sporirii răspunderii şi tare in zonele de deal. In me­ menajârilor funciare
tovarăşii Chivu Stoica, Con­ meni ai muncii din întreprin­ Karl Marx, prietenul si tova­ ţie copiii şi femeile. Concu­ încă de pe băncile şcolii un rolului acestor întreprinderi die, pe o întreprindere de In al şaselea rînd, aceste r-
stantin Pîrvulescu. Gheorghe derile Capitalei. răşul său de luptă, Engels a renţa forţei de muncă a co­ mare interes pentru literatu­ în buna desfăşurare a pro­ mecanizare ar reveni, în con­ •t¡lăţi este necesar să asigure
Vasîlichi. Alexandru Senco- Adunarea a fost deschisă de intrai pentru totdeauna în is­ piilor şi a femeilor, care era ră, artă. muzică, pentru filo­ ducţiei agricole. diţiile de astăzi, circa 80 de întreţinerea şi repararea uli
vîci. vechi militanţi ai mişcă­ tovarăşul Dumitru Popa, mem­ toria omenirii ca unul dintre plătită cu salarii de mizerie, zofie si limbi străine. Avea o In cadrul cooperativelor a- tractoare, iar pînâ la sfîrşîtul
rii muncitoreşti din tara bru al Comitetului Executiv întemeietorii comunismului ducea la diminuarea venitu­ grieole de producţie s-a fă­ viitorului cincinal 120-130 de lajelor şi maşinilor agricole
noastră. Miron Nicolescu. al CC. al P.C.R., prim-secre- ştiinţific“. rilor muncitorilor adulţi. La construcţie fizică robustă şi cut prea puţin pentru înfăp­ tractoare, precum şi alte ma­ atit acelor proprii cît şi a ce
preşedintele Academiei Repu­ lar al Comitetului municipal Friedrich Engels s-a născut această stare de lucruri se abilă. Ii plăcea să practice tuirea unei zonări judicioase şini şi utilaje necesare efec­ lor aparţinînd cooperativele
blicii Socialiste România. Ion Bucureşti al P.CR. în oraşul Barmen. provincia adaugă şi preocuparea clase­ a culturilor, în funcţie de tuării lucrărilor agricole. pe care Ic deservesc.
Popescu-Puţurî, directorul In­ Despre cea de-a 150-a ani­ Renania, la 28 noiembrie lor dominante de a se men­ PETRE MIHALACHE t condiţiile pedoclimatice şi e­ Aceste întreprinderi vor In sfirşit. întreprinderile de
stitutului de studii istorice versare a naşterii lui Frie­ 1820. Această provincie ger­ ţine un obscurantism reli­ lector universitar, conomice, pentru specializa­ purta răspunderea pentru me­ mecanizare vor trebui să con
şi social-politice de pe linsă drich Engels a luat euvinlul mană. unde îşi trăieşte primii gios. Intr-o scrisoare din ti­ doctor în filozofie rea în producţie şi coopera­ canizarea tuturor lucrărilor
rea mai strînsă între diferi­
tovarăşul^
Gheorghe Stoica,
CC. al PCR., Ştefan Voicu, membru al Comitetului Exe­ ani ai vieţii, era cea mai dez­ nereţe, Friedrich Engels arăta te unităţi. Continuă să se din cooperative. Ce sarcini
redactor şef al revistei „Lupta cutiv al C.C. al P.C R voltată din punct de vedere că biblia şi rachiul sint ele­ planifice — in multe coope­ trebuie sâ îndeplinească în­ (Cofctiâuare;}îrr: pq§ï :d" j^o)
de clasă“, Ion Stoîan, recto­ Cuvîntarea a fost subliniată industrial în acea vreme. Re­ mentele cu care cucernicii fa­ Continuare rn peg a 3-a) rative — un număr mare de treprinderile de mecanizare ?
rul Academiei de învâţâmînt cu puternice aplauze. nania cunoscuse nemijlocit bricanţi din Wuppertal în­ culturi, pe suprafeţe mici,