Page 98 - Drumul_socialismului_1970_11

2 DRUMUL SOCIALISMULUI • Nr. 4944 • DUMINICA 29 NOIEMBRIE 1970
m

Garanţia viitoarelor succese - responsabili­

tatea, puterea de influenţare a comuniştilor
Expuneri

Organizaţia de partid a mi­ care au contribuit la creşterea rii să nu fie solicitaţi in zile­ — cu piese de schimb necesare
nei Aninoasa s-a prezentat la eficienţei economice. Astfel, le de repaus spre a „salva" acestor utilaje şi mijloace de
conferinţa de dare de seamă fl-au organizat studii şl dezba­ ceea ce nu s-a realizat în zi­ transport corespunzătoare ce- Printre manifestările dedica­ tele Consiliului de Stat al Re­
şi alegeri cu un bilanţ cores­ teri ,pe teme ale organizării lele lucrătoare. Ritmicitatea rinţelpr producţiei. te aniversării a 50 de ani de la publicii Socialiste România, in
punzător tradiţiilor acestui ştiinţifice a producţiei şi a producţiei, realizarea zilnică a Realizarea sarcinilor sporile crearea Partidului Comunist Iran şi Franţa".
colectiv. Din abatajele minei muncii, reducerea consumului preliminarelor depind intr-o ale minei, materializarea hotâ- Român se numără şi expuneri­ ic
s-au extras de la începutul a­ specific de materiale, utiliza­ bună măsură şi de omogenita­ nrii exprimate de participanţii le ce au avut loc sîmbătă şi la cinematograful „7 Noiem­
nului 5 270 tone cărbune peste rea raţională a forţei de mun­ tea şl răspunderea cu care-şi la conferinţă de a le depăşi duminică la căminele culturale brie" din Uricani s-a desfăşurat
plan ; la lucrările de exploa­ că şl a timpului de lucru, a fac datoria brigăzile de mineri. substanţial, ridică exigenţe din Baru, Pui, Unirea şi Geoa* un simpozion cu tema : „Con­
tare s-au realizat 300 000 lei capacităţii de producţie, prin In acest sens, şeful de brigadă mari în faţa colectivului, re­ giu-sal. Ct acest prilej a fost tribuţia armatei române in
economii şi 590 000 lei la acti­ care s-a ajuns la descoperirea Aurel Cristea a relevat că în clamă măsuri multiple pentru prezentată conferinţa „Politica războiul antihitlerist" - susţi­
vitatea de investiţii, planul la şi valorificarea de noi rezerve cadrul sectoarelor se mani­ mobilizarea tuturor forţelor externă a partidului şi statului nut de profesorii Mircea Bo-
lucrările de deschideri şi pre­ interne. festă o exigenţă Insuficientă la descoperirea de noi rezerve nostru1', urmată de filmul do­ tezan şi Dumitru Tefigraf. A
gătire a fost depăşit. Iată o şi valorificarea lor la un nivel cumentar „Vizita tovarăşului urmat apoi filmul artistic „Cas­
dovadă elocventă că, la mina superior. Satisfacerea acestor Nicokfe Ceaucşescu, preşedin- telul condamnaţilor".
Aninoasa. s-a muncit cu dă­ deziderate depinde în măsură
ruire plenară, că onorarea sar­ ALEGERI IN ORGANIZAŢIILE hotâritoare de felul în care SIMPOZIOANE
cinilor de plan! a devenit o cau­ vor reuşi organele şi organi­
ză a întregului colectiv. Con­ zaţiile de partid să pună in
ferinţa a evidenţiat în mod DE PARTID centru! preocupărilor lor, ale rii muncitoreşti, au vorbit to­
In cursul acestei săptămîni, în
deosebit brigăzile de mineri colectivului de mineri, ingi­ numeroase localităţi ale jude­ varăşii luliu Honke şi Ionel Co-
conduse de comuniştii Aurel neri şi tehnicieni problemele dreanu din cadrul Cabinetu­
Cristea, Eugen Botnar, Gheor- cheie, determinante ale activi- ţului au avut loc simpozioane lui judeţeon de partid.
şi expuneri consacrate vieţii
ghe Codrea, Vasile Mereuţă, Dar, în anul în care vom faţă de abaterile disciplinare, lâţii minei. Aceasta presupune şi operei marelui dascăl al pro­
★
Iosif Solcan şl Alexandru păşi in curînd, colectivul mi­ faţă de absenţele de la servi­ întărirea în continuare n vieţii letariatului internaţional, Frie­ In semn de omagiu adus u-
PJînge. nei va fi pus în faţa unor sar­ ciu Aşa se explică cele 5 210 de partid, creşterea puterii de drich Engels. In şirul acestor nuio dintre cei mol mari titani
Realizările minei Aninoasa cini mai mari. Media zilnică a absenţe nemotivate, numărul înrlurire a organizaţiilor de manifestări se înscriu simpozi­ ai gîndirii umane — Friedrich
sînt, in primul rînd, o mate­ extracţiei cărbunelui va creşte mare de absenţe motivate şi bază, activizarea tuturor co­ oanele desfăşurate, în faţa u­ Engels - de la a cărui naş­
rializare a activităţii politico- cu 259 tone, productivitatea zile de boală care s-au înregis­ muniştilor. In conferinţă nu nui numeros auditoriu, la Li­ tere s-au împlinit 150 de ani,
educative vii, susţinute, des­ muncii sporeşte de la 1,710 trat de la începutul anului şi fost aduse critici la ndresa ceul de cultură generală din organizaţia U.T.C. de la olo-
făşurată de comunişti, a exer­ tone/post în 1970 la 1,770 to- care conturbă în mare măsură neajunsurilor ce mai persistă sele a VII l-o A şi B ole Şcolii
citării cu competenţă a drep­ ne/post in 1971. Sporuri im­ desfăşurarea procesului de în respectarea disciplinei de Brad, la Liceul economic generole de 10 ani nr. 5 din
tului de control de către or­ portante sînt prevăzute şi la producţie. Concomitent cu în­ pnrtid, a nesocotirii obligaţii­ din Orăştie, la căminul cul- Hunedoara a organizat un
ganizaţia de partid. indicatorii de plan tehnic, la tărirea disciplinei, a răspunde­ lor statutare de către unii turol din Cărăstâu şi Fabri­ simpozion. Uteciştii Ştefona
ca de conserve din Haţeg.
In vederea realizării sarci­ planul de investiţii, la sarcini­ rii faţă de respectarea N.T.S., membri de partid. Asemenea Despre viaţa şi opera lui Dobrotă şi Gheorghe Călin au
nilor de plan, a angajamente­ le de reducere a consumurilor îmbunătăţirea aprovizionării fenomene s-au semnalat mai Friedrich Engels, care a odus susţinut, în cadrul simpozionu­
lor luate în întrecerea socialis­ specifice de materiale. şi asistenţei tehnice pe toate ales In privinţa participării la o contribuţie de seamă la ela­ lui, moteriale pe tema : „En­
tă, comitetul de partid, orga­ Conferinţa de partid a mi­ schimburile — care să deter­ adunările generale şi la învâ- borarea problemelor funda­ gels - creator ol concepţiei
nizaţiile de bază au manifes­ nei Aninoasa a avut în centrul mine realizarea unor indica­ ţâmîntul de partid, a îndepli­ mentale ale gîndirii filozofice şi moteriolist-dialectice", pe mor-
tat o preocupare permanentă atenţiei sarcinile ce revin or­ tori tehnlco-economici superi­ nirii sarcinilor trasate de că­ economice marxiste, la gene­ ginea cărora s-au organizat
pentru creşterea rolului lor de ganizaţiei de partid în mobili­ ori în viitor şi mai alea ridi­ tre organizaţiile de bază. Ri­ Acţiuni patriotice ralizarea teoretică o cuceririlor discuţii.
conducător, pentru găsirea u­ zarea colectivului la îndepli­ carea productivităţii muncii în dicarea responsabilităţii parti­ ştiinţifice, a experienţei mişcă­ Prof. CORNELIA TATOIU
nor noi forme şl mijloace nirea dezideratelor multiple abataje — este necesară o pre­ nice a comuniştilor, a respon­
precum şi aplicarea unor mă­ ce le implică înfăptuirea pla­ ocupare sporită din partea co­ sabilităţii în general, necesi­ Locuitorii din cclc patru satelor lor. Frnţll Oheorghc şl
suri şi soluţii menite să con­ nului pe viitorii doi ani. Mai lectivului minei pentin utili­ tă intensificarea muncii edu­ sale dc munte, aparţinătoare Dumitru RAdos, Ghcorghc Călătorie pe aripile ciotului
comunei BAlrtna, sc pot mln-
ducă )a mobilizarea întregului mulţi delegaţi la conferinţă zarea mai bună a dotării teh­ cative în rîndul lor, lichida­ drl cu tinerii din aceste aşe­ 0<ista, Zamfir Moldovau, inv.
Kleonorn Mlrcea sau Aron Ci­
colectiv. Astfel, în adunările între care tov. Vasile Mereuţă, nice existente. Inginerii Virgil rea formalismului în munca zări. HArnicia «I entuziasmul tirea au fost mereu In frun­
generale ale orgnnizaţiilor de Emerlc Bodor, Ioan Davld, Costinaş şi Alexandru Cernita de propagandă, promovarea virslci l-au situat, şl tu acest tea acţiunilor, iar cu prilejul Pionierii din detaşamentul numeroase oraşe ale lumii au
bază, în adunările grupelor Victor Ghioancâ s-au referit 9-au oprit în cuvîntul lor la principialităţii în relaţiile din an, printre gospodarii dc nft- adunAril dc dare de seamă şi clasei a V-a C de la Şcoala fosţ tot atitea prilejuri de cu­
dejde ai comunei. In palma­
alegeri in organizaţiile U.T.C.
sindicale şi organizaţiei U.T.C. la necesitatea de a se realiza măsurile ce se cer întreprinse cadrul fiecărui colectiv, o de­ resul muncii voluntar-patrlo- cl au venit cu preţioase pro­ generală nr. 8 din Hunedoara noaştere a folclorului popoare­
s-au organizat dezbateri în progrese mal substanţiale în pe linia ridicării calificării şi osebită solicitudine şi în ace­ tlcc, tinerii dc aici au înscris puneri concrete pentru ca, In au făcut o frumoasă „călăto­ lor vizitate, Pentru a înlesni
legătură cu activitatea profe­ organizarea producţiei şl a sporirii responsabilităţii per­ laşi timp exigenţă faţă de fie­ construcţia a 8 km dc drum aşezările dc munte ale comu­ rie" in jurul lumii pe aripile copiilor cunoaşterea acestui
Intre sntcle Bâtrlna sl Faţa
nei DAtrlna, frumuseţea vlrstcl
sională, s-a desfăşurat o mun­ muncii, în deservirea locuri­ sonalului mediu tehnic, a ce­ care membru de partid, faţă Roşie, cnrAţarea a peste 40 tinereţii sA înscrie noi împli­ cîntului. Ea a avut drept „ghid" folclor, dirijorul Paraschiv O­
hectare dc păşune şi au sem­
că susţinută pentru populari­ lor de muncă şl întărirea dis­ lor care lucrează cu noile uti­ dc flecare om Acest dezide­ itul, prin hârnlcLa lor, sub niri prin acţiunile cdllUnr-gos- pe muzicianul Paraschiv Oprea, prea i-o purtat pe aripile cîn­
podArcşti şl culturai-educatlvc.
zarea şi cunoaşterea temeinică ciplinei, în intensificarea lu­ laje pentru a le întreţine co­ rat vn fi realizat dacă noile cifra 21 600. Ea reprezintă va­ dirijor adjunct al Ansamblului tului în jurul lumii, interpretihd
a sarcinilor de plan ce au re­ crărilor de pregătiri şi întreţi­ respunzător şi a le da o utili­ organe de partid îsi vor per­ loarea muncii depuse de tine­ I. L. DEAC „Rapsodia română" din Bucu­ la acordeon citeva din cefe
venit fiecărui colectiv sau'for­ nere.'ti au insistat asupra răs­ zare maximă. In conferinţă fecţiona Şi mai mult stilul de rii de aici pentru înfrumuse­ activist al Comitetului reşti. Popasurile pe care „Rap­ mai expresive melodii populare
maţie de lucru. Comitetul de punderilor ce revin cadrelor s-au formulat cereri la adresa muncă, dacă vor aşeza centrul ţarea şl buna gospodărire a judeţean al U.T.C. sodia română" le-a făcut prin culese din străinătate.
partid a antrenat comisia eco­ tehnice in crearea condiţiilor • Centralei cărbunelui Petroşani de greutate al muncii de par­
nomică, cadrele de specialita­ tehnico-materiale şl organiza­ pentru dotarea minei cu mij­ tid la locurile de muncă, în­
te, muncitori cu înaltă expe­ torice optime la fiecare loc de loace moderne de tăiere şi sus­ tre oameni, acolo unde se ho­
rienţă profesională, în efectu-" muncă, astfel ca planul de pro­ ţinere — condiţie indispensa­ tărăşte soarta realizării sarci­ ALBUM
area unor studii, la elabora­ ducţie să fie realizat în cursul bilă pentru realizarea unor nilor de plan.
PIONIERESC j ŞANTIERE GOSPODĂREŞTI
rea şi aplicarea unor măsuri săptămînii de lucru, Iar mine­ randamente sporite în viitor (. DUBEK
9 f
pe întreaga suprafaţă (60 de
Arăturile si fertilizarea hectare), dar îngrâşâminte. or­ iroşaui. Zece elevi din clasa ; POD DE BETON PESTE lui popular, pentru ca podul drenajul, aşternerca stratu­
Şcoalo generală nr. 1 Pe- j
în
să fie dat în folosinţă
ganice nu s-au administrat pe
lui filtrant şi n stratului de
alll-aA, care au împlinit j
9 nici un hectar (?). Suprafeţe „venerabila * vîrstă de 8 ani, j RIUL SIBIŞEL cursul lunii viitoare. pămint vegetal şi înierbarea
înlocuind un pod vechi şi
reduse faţă de cerinţe s-au trăiesc o clipă solemnă. Sîntj uzat din lemn, noul pod de terenului de fotbal cu braz­
terenului — acţiuni urgente mice şi la C.A.P. Geoagiu şi foarte atenţi la cuvintele fn-j Sibişel, care desparte aceas­ între cele două părţi ale sa­ de. A fost terminată împrej­
fertilizat cu îngrâşâminte chi­
In satul Sâcel, pesle rîul
beton va
asigura legătura
muirea bazei'cu prefabricate
văţătoarei Viorica Chircules-\
Simeria. La ambele
ferme,
însă, precum şi la C.A.P. De­ cu, care le explică semnifi-\ tă localitate în două, se tului şi vn permite introdu­ din beton şi s-a făcut bor­
d ura ren terenului de fotbal
caţia evenimentului. Se fm-j
află în construcţie un pod
va s-au întreprins acţiuni pa­ bujorează de emoţie cînd j de beton lung de 20 metri cerea unui autobuz pe ruta şi a pistelor de atletism. De
în Iegumicultură lide la transportul gunoiului învăţătoarea lor, Eugenia Ni-\ şi cu o deschidere de 6 cel, uşurind legătura salului asemenea, s-a transportat
Haţeg, Sînlămăria-Orlea, Sâ­
de grajd la grădinile de le­
zgura necesară pentru ame­
culcscu, îi recomandă pentru:
metri. Devizul lucrării este
cu centrul de comună şi lo­
gume (s-au fertilizat doar clte
merite la învăţătură şi dis- \
2—6 hectare). In astfel de ciplină — calităţi pentru ca-: de 137 000 lei. In adunarea calităţile din jur. najarea pistelor. La lucrări­
le executate pînâ acum s-au
populară, cetăţenii au
ho-
condiţii e greu de aşteptat să re ei se numără printre cei tărît ca lucrarea să se exe­ prestat 210 000 ore de mun­
Realizarea unei producţii, Analiza rezultatelor înre­ nu se admite ca grădinile să se obţină producţii sporite dc 10 aleşi din clasă cărora li cute prin contribuţia lor in VICTOR UDREA că patriotică. Vnloarea ;)u- ,
în anul viitor, de aproape gistrate pînâ acum eviden­ nu fie ogorite pînâ în primă­ legume la hectar. Restanţe s-a acordat creditul de a de­ muncă şi în bani. Pentru secretarul Consiliului popular crărilor executate se ridică
14 000 tone legume în coope­ ţiază faptul că în majoritatea vară. mari la aplicarea îngrăşă­ veni pionieri. Cu mîinile ] procurarea unor materiale comunal Sintâmâria-Orlea la 9Q7 000 lei.
rativele agricole impune ca, unităţilor cooperatiste culti­ In total, pe judeţ, din su­ mintelor se semnalează, de a­ strînsc pe tricolorul patriei, — bnlnstru, nisip, ciment —
încă din această toamnă, să vatoare de legume există li­ prafeţele destinate culturilor semenea, la C AP Lâpuşnic, dau glas hotărit legămintului\ s-au cheltuit 40 000 lei. iar BAZA SPORTIVĂ A ORA­ VOfCU STAN
fie executate o serie de lu­ nele rămîneri în urmă. Ast­ de legume mai sînt încă ne­ Dobra, Toteşti, Bcriu etc. pionieresc, angajlndu-se să] pentru procurarea plăcilor vicepreşedinte al Comitetului
crări pregătitoare, între care fel, dacă la fermele hortico­ arate 110 hectare, iar pentru In tehnologia cultivării le­ fie gata întotdeauna să slu- j de beton necesare construirii ŞULUI BRAD executiv al Consiliului popular
arăturile şi fertilizarea tere­ le din cadrul C.A.P. Deva şi cultura cartofilor mal trebuie gumelor. lucrările de nivela­ jească ţara şi poporul. Le] părţii carosabile s-au chel­ al oraşului Brad
nului se situează pe primul Simeria, precum şl la C A P. ogorîte peste 300 de hectare re şi modelare a solului ocu­ ■ slnt prinse la gît cravatele■ tuit 37 000 lei. Materialele
plan. Nu insistăm asupra ro­ Dobra, Aurel Vlaicu, Lăpuş- Situaţia este mai mult decît pă un loc de primă impor­ purpurii, care le amplifică- de construcţie şi plăcile de In oraşul nostru a în­ DRUM ASFALTAT
lului hotârîtor pe care îl au nic — să dăm cîteva exemple — îngrijorătoare dacă avem în tanţă. Cu ţoate acestea, nu in bujorii de pe feţele încinse beton au fost procurate prin ceput construcţia unei baze
sportive pe o suprafaţă de
arăturile de toamnă şl apli­ s-au efectuat arături pe toate vedere că, pe de o parte, te­ toate fermele legumicole s-a de emoţie şi bucurie. Sînt; grija consiliului popular co­ Prin grija consiliului
carea îngrăşămintelor în gră­ suprafeţele prevăzute, lucra­ renurile sînt eliberate de pornit cu hotărlre Ia execu­ cei mai tineri pionieri ai Văii\ munal. 3U C00 mp, care în final va popular orăşenesc, drumul
dinile de Jegume, fiind bine­ rea respectivă se desfăşoară multă vreme şi, pe de alta, tarea lucrărilor respective. Jiului. Primii care au primit Lucrările de construcţie se cuprinde un stadion cu două de legătură între Haţeg şi
piste de atletism,
tribune,
cunoscut că neîndeplinlrea mai anevoios Ja fermele hor­ condiţiile climaterice pot de­ Aspectele relatate denotă ; cravata roşie la virsta de £ I desfăşoară în ritm susţinut terenuri de volei. baschet, Nâlaţvad, lung de un kilo­
metru, o fost asfaltat. Ce­
acţiunilor respective se poate ticole de la (S.A.P. Rapoltu veni oricînd nefavorabile con­ că nu în toate cooperativele ; ani. Colegii mai mari, din j sub conducerea meşterului handbal, tenis şi un bazin tăţenii din Nâlaţvad, loca­
solda cu pierderi Irecuperabi­ Mare şi Geoagiu, unde au tinuării lucrărilor agricole în agricole s-au tras învăţămin­ i clasa a IV-a B, care i-au pri-i Iovan Fânucu, locuitor al a­ de înot. In prima etapă, litate aparţinătoare de oraş,
le, diminuarea producţiei a- mal rămas de arat 8 şi res­ cîmp. Ieşirea din impas o- tele cuvenite privind pregăti­ mit cu bucurie in detaşamen- i cestui sat. Toţi cetăţenii, adică în acest an, sînt pre­ au participat cu toţii la
rea din timp a producţiei de
jungînd chiar pînâ la înju- pectiv 27 de hectare. Este a­ bligâ pe şefii de ferme şî In­ legume. De aceea, se cerc ca tul lor, le-au făcut recoman-': printre care Tiron Vulc, de­ văzute a fi terminate sta­ muncă şi au executat toate
ginerii şefi din C A P. să or­
niâtâţirea el. Evitarea unor devărat că restanţele se da- ganizeze astfel activitatea organizaţiile de partid din dări despre felul cum trebuiej putat si preşedintele comile- dionul. pistele de atletism lucrările necalificate, ceea
toresc într-o oarecare măsură
asemenea neajunsuri necesită unor cauze obiective (la Ra­ tractoarelor îneît arăturile pe C.A.P să intervină neîntîr- sa inveţe şi să se poarte un| tului de cetătenî, luliu Drn- şi împrejmuirea întregii ce ne-a dat posibilitatea să
o preocupare asiduă din par­ poltu Mare terenul e prea terenurile ce se cultivă legu­ zint cu măsuri energice şi e­ pionier, îndemnîndu-i : „Să i «oş. deputat'. Pavel Ienăşesc baze. realizăm importante econo­
şi Victoria Balica, participă
tea organizaţiilor de partid, moale şi, în plus, trebuie fer­ me şi cartofi să fie efectuate ficace în scopul grăbirii lu­ fiţi întotdeauna exemple cu mult interes la construc­ Activitatea depusă de ce­ mii.
a conducerilor de C AP., şe­ tilizat cu îngrăşăminte orga­ cu prioritate. crărilor în Iegumicultură. pentru colegii voştri!“. ţia podului. Un ajutor per­ tăţenii oraşului, sprijinul dat
filor de ferme horticole, a nice. care urmează a se In­ Destul de anevoios se des­ pentru ca sarcinile stabilite A fost o zi mare pentru manent îl dă cetăţenilor din de întreprinderi şi institu­ CORNEKU ARTENIE
brigadierilor legumicoli şi corpora sub brazdâ, iar la făşoară şi fertilizarea grădi­ în planurile de măsuri întoc­ | zece şcolari mici. arest sat tovarăşul Casîan ţii, n condus la terminarea . vicepreşedinte al Comitetului
mecanizatorilor (pentru pre­ Geoagiu s-a făcut reamplasa- nilor. Este lăudabil că la mite în fiecare unitate culti­ Faur, preşedintele consiliu­ principalelor lucrări de con­ executiv ol Consiliului popular
gătirea de pe acum a bazelor rea grădinii pe o altă supra­ CAP- Rapoltu Mare s-au a­ vatoare de legume să fie ma­ j DAN VRINCEANU strucţie ale stadionului — al oraşului Haţeg
recoltei viitoare. faţă), dar sub nici un motiv plicat îngrăşăminte chimice terializate punct cu punct.
Sîntem tentaţi uneori să ve­ mitoare lejeritate era data de
dem în cel doi mari titani al profunzimea cunoaşterii. ho
gîndirii şi activităţii revoluţio­ SMUCIT Of ACTIVIIATE i i m m w marea sa forţă de sinteză şl
nare — Marx şi Engels — nu­ caracterizare. Pentru că nu e
mai economişti şl filozofi de de loc uşor să faci asemenea
mare erudiţie, cunoscători de caracterizări, care devin ele
mare ţinută ai dreptului, al is­ Insele opere de artă prin gra­
toriei, ba chiar şl ai matema­ piepturi Inimi încă neînfrînte proza de observaţie directă, pu­ re, nici stînci măreţe, cl o ţa­ întruchipat cel mai bine în Goethe nu le-a presimţit nici pagarea vie a socialismului dul mare de concentrate, prin di­
ticilor şi al ştiinţelor naturii şî de vicisitudinile vieţii, ştim ce blicată de către Engels In anii ră cu coline line, case, sub lu­ scrisorile Iul Heine, dar mai chiar după revoluţia din Iulie, ştiinţific. Din poemele homeri­ namica lor intrinsecă, prin
să uităm că el au fost, In ace­ înseamnă asta. Noi toţi sîn- de Început al activităţii sale, o mina voalată, niciodată prea ales in ale Iul Kühne şl Gutz­ şi cind zvonul lor s-a apro­ ce Engels află starea de lu­ plastica sobră a cuvintelor în­
laşi timp, esteticieni, oameni tem stăplniţi de această sete proză densă, plină de vivacita­ limpede a soarelui Angliei, are kow şl, în mod deosebit, în piat atît de mult de dlnsul, cruri din sinul triburilor gre­ săilate în conturarea succintă
de litere şi îndeosebi critici te­ de fapte mari. de aceeaşi răz­ te, militantă în sensul cel mal un farmec nespus“. cele ale Iul Wienbarg, care a incit n-a mal fost chip să ceşti, unite deja in mici po­ a unor aprecieri cardinale. Lu­
muţi pentru remarca lor şl că, vrătire împotriva tradiţiona­ bun al cuvlntulul. Scrierile sa­ Engels şi-a încercat condeiul acumulat în stilul său înrlurl- nu-şl dea seama că timpuri poare, dar unde ... ginţlle şi cian din Samosata este pentru
încă din tinereţe, şl-au încer­ lismului care l-a gonit pe Sieg­ le din tinereţe — „Peisaje", şl pe ogorul spinos al versu­ rea pozitivă a Iul Lessing, Goe­ noi bat la uşă, s-a retras în ca­ fratriile şi triburile îşi mal Engels „Voitaire-ul" antichită­
cat condeiele în confruntări fried din castelul părintesc; „Călătorii în Lombardia", lui. In acest sens avem o pri­ the, Jean Paul, şl In primul mera sa ca să -şl păstreze tih­ păstrează încă o independenţă ţii clasice" pentru că „...din
temerare veşnica şovăială, teama fills- „Semne retrograde ale timpu­ mă dovadă In scrisoarea adre­ rtnd a Jul Börne. Mal tîrziu, na". O poziţie cu nimic schim­ deplină". Află, Îndeosebi din punctul său de vedere plat ra­
Se cuvine ca acum, clnd se tlnâ în faţa acţiunii cuprin­ lui“, analizele făcute literatu­ sată Iul Friedrich şi Wilhelm Engels dă dovezi uluitoare de bată găsim la Engels în jude­ „Tliada", care este conturul pro­ ţionalist toate felurile de su­
împlineşte un veac şi jumătate zătoare ne sînt tot atît de o­ rii germane din prima jumăta­ Grâber la 17 septembrie 1638, perseverenţă în studiul său. Să carea omului şi a operei peste ducţiei şi vieţii pe treapta de perstiţii sînt la fel dc neghioa­
de la naşterea Iul Friedrich dioase; vrem afi Ieşim în lu­ te a secolului al XIX-lea căr­ pe vremea cînd încă nu Împli­ ne amintim una din scrisorile mulţi ani, In perioada de ma­ sus a barbariei, lucru pe care, be". Dante era ...ultimul poet
Engels, să încercăm a creiona, mea largă, vrem să dărîmâm ţilor’ populare germane, Inves­ nise 18 ani. Chinuit de două sale adresate prietenului său, turitate a acestuia. „Goethe şi după cum se ştie, Engels l-a a! evului mediu şl, în acelaşi
în limita în care ne-o Îngăduie baricadele precauţiei şl să cu­ tigaţiile cutezătoare făcute în eseuri ale marelui Goethe, a­ Marx, în legătură cu preocupă­ Hegel au fost — fiecare în do­ folosit In lucrarea sa „Originea timp, primul poet a! epocii mo­
dimensiunile acestui articol, cerim cununa vieţii, fapta“. Un operele lut Goethe şl Schiller, dresate tinerilor poeţi şl, după rile ce le avea pentru limbile meniul lui — un Jupiler olim­ familiei, a proprietăţii private derne" ; Machtavelll era „..om
cîteva din preocupările sale în adevărat program, o Izbucnire Beck şl Plstiţs, ale aVtor scrii­ cum singur afirmă, 9e recu­ persană şi arabă : „In ce pri­ pian, dar nici unul, nici celă­ şi a statului". Tot în această de stat, istoric, poet şl totodată
domeniul literaturii. Şi, fireşte, de năvalnice energii, al căror tori — dau oarecum un con­ noştea şl el în rtndul celor fă­ veşte araba — scrie Engels — lalt nu s-au dezbărat vreoda­ operă sînt folosite lucrările Iul primul scriitor militar din e­
vom găsi, răsfoind ceea ce s-a şuvoi nu poate fl stăvilit. Eurlpide şl Herodot, din care poca modernă care merită a fl
scris despre Engels, un Imens Avînt dat de tumultul tine­ reiese limpede rolul pe care citat". George Sand, Eugène
material care nl-1 înfăţişează reţii, dar şi de o temeinică cu­ îl avea femela în societate, a» Sue şl Boz erau consideraţi
preocupat de problemele litera­ noaştere a vieţii, căci era vre­ dică ...un obiect pentru În­ îndeosebi pentru Îndrăzneala
re încă din fragedă tinereţe. mea cînd, aşa cum sublinia En­ 150 de ani de la naşterea lui Friedrieh Engels grijirea case!" şl era, după cum de a-şl popula cărţile cu oa­
Preocupările tînărului Engels gels în ale sale „Scrisori din scrie Herodot, păzită de dulăi menii din păturile oneste ale
în acest vast domeniu vizea­ Wuppertal“, creionînd un ciu­ care ţineau Ia distanţă pe se­ societăţii „...Intr-adevăr un
ză o arie extrem de largă de dat fel de a trăi şl gîndl era ducători. semn al timpurilor". Balzac
scrieri şi au în orbita activi­ „groaznică viaţa pe care o duc Engels a fost, de-a lungul Insă este scriitorul care, atît
tăţii lor atît Îndeletniciri de oamenii aceştia...“ care, în po­ întregii sale vieţi, adeptul Im­ pentru Marx cit şl pentru En­
creaţie proprie, cit şî o sete litică sînt ... împotriva oricărui tur al dimensiunilor activităţii ră prea mari speranţe, Engels mă sperie, pe de-o parte, ura tă de filistinismul german" placabil al artei cu tendinţă. gels rămîne un demiurg al
exhaustivă de cunoaştere, de liberalism...“........ Cel din Bar­ literare desfăşurate în această trăgea concluzia că ... versu­ mea Înnăscută faţă de limbile („Ludwig Feuerbach şî sfîrşitul Toate scrierile sale slnt stră­ cognosclbllltâţil lumii şi vieţii,
valorificare şi folosire critică men vorbesc mai mult despre perioadă. La Engels, descrieri­ rile mele nu înseamnă un a­ semite, iar, pe de altă parte, filozofiei clasice germane“, pu­ bătute puternic de acest cre2. cu sau fără voia Iul. Caracte­
a operelor celor mol de seamă ca), cel din Elberfeîd despre le peisaglste nu sînt simple port adus artei“, dar că, In imposibilitatea de a realiza blicată In 1886). Aceeaşi pozi­ într-o scrisoare adresată Ia 26 rizarea făcută de Engels în
şi celor mai reprezentative pen­ cîinl...". Şi numai „...la cinci­ descrieri naturaliste, ci un pri­ ciuda acestui fapt, va continua vreun progres fără a pierde ţie clară, fără echivoc, reiese noiembrie 1885 Minnci Kaut- scrisoarea adresată Margaretei
tru un anumit domeniu de ac­ zeci de ani o dată discută şl lej de a comunica cititorului să acrie. multă vreme în însuşirea unei şi dintr-o altă analiză făcută sky, Engels îşi reafirmă acest Harkness este, poate, cea mai
tivitate. Nu este greu de ob­ literatură“. Furia tînărului En- cîte ceva din gîndurlle Iul. Toată viaţa lui Engels este limbi atit de bogate care are la cartea luí Karl Grün, „De­ crez. „Eu — sublinia Engels elogioasă dintre toate cîte s-au
servat că. pentru temperamen­ geh se dezlănţuie Impetuos îm­ Cu fină şl plăcută Ironie, En­ caracterizată de o nesecată se­ 4 000 de rădăcini şl care e ve­ spre Goethe văzut din punct de — nu sînt nicidecum un ad­ făcut vreodată la adresa lui
tul de vulcanică efervescenţă potriva perspectivelor sumbre gels emite caraoterlzărl pri­ te de atudlu. Deşi fiu al unul che de peste 2 000—3 000 de vedere omenesc", apărută In versar al artei cu tendinţă ca Balzac I nu prin cuvinte alese
al tînărului Engels, literatura ale tineretului care „...este în­ vind atmosfera vremii sale în fabricant de textile, cu posibi­ ani. Peivsana, în schimb e o a- 1846. „Noi — remarcă Engels atare. Părintele tragediei, Es- cl prin greutatea aprecierii da­
constituie un prilej de disecţie drumat de către bâtrînl să Olanda. „Dacă ar ii să fixez lităţi materiale bune, Engels devăratâ jucărie...". ..Mi-am a­ — nu-l reproşăm lui Goethe, chll, şi tatăl comediei, Artsto- te. După cum se ştie. Engels
a mairrnalulul în Idei şl de re­ meargă pe aceeaşi cale" şi ca­ caracterul religios al regiuni­ este foarte devreme trimis să cordat maximum trei sâptă- ca Borne şl Menzel, că nu era fan, au fost amîndol adevăraţi sublinia că a învăţat din scrie­
liefare a ceea ce place, a ceea re „...promite si Ie semene ai­ lor, atunci peisajele olandeze lucreze la una din firmele ta­ mlni pentru limba persană...". liberal, cl că uneori putea fl poeţi cu tendinţă, nu mal puţin rile lui Bahac, îndeosebi din
ce găseşte adiacenţă cu firea, doma". sînt In esenţă calviniste. Pro­ tălui, râplndu-l-se posibilitatea Pentru vîrsta sa, Engels s-a chiar filistin...". Dante şi Cervantes, şl cea mai „Comedia umană", strălucită
cu gindirea acestuia, de repu­ Avînt dat de un cald patrio­ zaismul absolut, imposibilitatea de 9tudiu. Allâm Insă din În­ dovedit a fi dotat cu o mare Este uşor de remarcat că. de seamă calitate a dramei lui cronică a societăţii franceze a
diere a ceea ce nu satisface tism tineresc, caracteristic unul spiritualizării care apasă asu­ semnări şi scrisori, din vasta putere de analiză şi sinteză, cu pentru Engels, literatura n-a Schiller „intrigă ş! amor" este anilor 1816—1848 ....mal mult
pretenţiile de conţinut, sau nu tinăr de aleasă cultură, apro­ pra perspectivelor olandeze, sa operă ştiinţifică, din activi­ o viziune retrospectivă clară. fost un simplu prilej de re­ faptul că ca este prima dramă dedt din toţi Istoricii, econo­
se încumetă să aibă o încărcă­ piat în acea vreme de cercul cerul cenuşiu, care II se po­ tatea sa multilaterală că una Aprecierile îndrăzneţe făcute confortare. cl o puternică ar­ germană cu tendinţă politică". miştii şl statisticienii de pro­
tură artistică corespunzătoare. literar „Tînăra Germanie", fa­ triveşte cum nu se poate mai din coordonatele vieţii sale era de Engels asupra anumitor o­ mă politică in activitatea teo­ Engels subliniază existenţa u­ fesie ai epocii, luaţi laolaltă".
Deci. pentru Engels. literatura ţă de a cărui orientare avea bine, toate acestea produc a- studiul, un studiu sistematic şl pere, a activităţii unor scrii­ retică şi practică, un nesecat nei asemenea tendinţe în creş­ Fireşte, spicuirile de faţă cu­
nu era doar un prilej dc des­ rez.erve, deşi printre ideologii ceeaşî impresie ca şl infailibi­ organizat. încă nu împlinise 19 tori nu numai că au re­ izvor de argumente şi dovezi. tere Ia ruşi şi norvegieni şl scoa­ prind o parte Infimă din uria­
fătare ci. în concepţia sa, ea din fruntea acestui cerc se a­ lele hotârîrl ale Sinodului- din ani, la 8 octombrie 1839 cînd îi zistat vremii, dimpotrivă, tim­ Engels a folosit cu o rară mă­ te în relief pe acel oameni de şa activitate literară desfăşura­
trebuia să-şi fixeze şi să fie fla şi marele om de litere, Dordrecht“. scrie unuia din fraţii Grâber pul scurs le-a sporit valoarea. iestrie acest uriaş rezervor de litere care sînt adepţii unei tă de Engels. Ele sînt însă edi­
purtătoare de scopuri, să fie Heinrich Heine. Anglia, căreia Industrializa­ că „...furat de scriitorii noi, La 30 Iulie 1839, Intr-o scrisoa­ idei, acest liant spiritual care asemenea arte ficatoare şi capătă putere de
ardentă, să învâpăieze firi. Re­ Tinărul Engels şi-a încercat, rea îl schimbă chipul, este pre­ nu-1 uit pe cel vechi...". Şi că re adresată lui Wilhelm Grâ­ de multe ori face inserţia ne­ Se cuvine să subliniem în îndemn pentru mulţi dintre a­
ies limpede aceste cerinţe în nu fără succes, şi în domeniul zentată cu o mare măiestrie, aceasta ... o dovedeşte faptul ber, sublinia : ,, ..căci e lucru cesară între gîndire şi activita­ mod deosebit, dezinvoltura, pri­
unul din juvenilele sale eseuri, literaturii pana sa îndrăznea­ folosind peisajul doar ca un că studiez divinele poezii ale neîndoios că Schiller a fost cel te. Incepînd cu vechile texte ceperea cu care Engels sesiza, cel ce au în el săpat fiorul ne­
intitulat ..Patria Iul Sicgfried“. ţă, ce avea să dea mal tîrzlu pretext : „Dacă există vreo ta­ lui Goethe". In aceeaşi scrisoa­ mai mare poet liberal al nos­ din „IUada" şi „Odiseea" şl îşi alegea şi cita anumite si­ astâmpărat al setei de cunoaş­
in care Engels scria: „Sieg­ la iveală opere economice şl ră parcă anume făcută spre n re. Engels notează că în ce tru; el presimţea vremurile noi pînă la scrierile contemporane, tuaţii tipice din literatură, u­ tere, îndeosebi pentru tineret.
fried reprezintă tineretul ger­ filozofice nepieritoare. Notabi­ îl străbătută cu trenul, apoi e priveşte stilul modern, care de ce aveau să înceapă după re­ lui Engels toate îi ofereau ar­ şurinţa cu care caracteriza o­
man. Noi toţi, care purtăm în lă rămîne pentru acea vreme Anglia. Nici frumuseţi uluitoa- altfel este Idealul de stil. este voluţia franceză, In timp ce gumentele In susţinerea şl pro- perele şi scriitorii. Această ui- Prof. PETRE ylP.AU