Page 90 - Drumul_socialismului_1970_11

rr
2 DRUMUL SOCIALISMULUI 9 Nr. 4942 « VINERI 27 NOIEMBRIE 1970

Constatări de ani!

ALBUM Activităţi instructi­
Măsuri prompte tot peste... ani? ve, diversificate

Detaşamentul clasei a V-a
piommsc B de la Şcoala generală nr.
In dezbaterile ce au avut gurarea numărului necesar de terminarea saivanului. concluzia că trebuie luate mă­ 1 din Hunedoara se remarcă
loc cu prilejul adunării ge*- tineret bovin pentru Îngrăşat — Nu-1 de mirare că oile suri radicale pentru redresa­ printr-o susfînută şi bogată
nerale a comuniştilor de la — 325 capete. Experienţa au murit şl mor — spunea rea situaţiei, dar măsuri prac­ gamă de activităţi pionie­
reşti. A fost
iniţiată, la
C.A.P. Burjuc, pentru darea bună cîştlgatâ în 1969 cu în- Gheorghe Lungu. Dacă sînt tice şl eficiente nu se Iau. Şi, n-au lipsit nici elementele
de seamă şl alegerea noului grâşarea tineretului bovin nu ţinute în ocol, în murdărie, ca atare, consecinţele, cînd Imn sub faldurile pline de vioiciune ale impul­ fotbal, cupa „Mingea ferme­
comitet de partid, un loc Im­ a fost fructificată în acest an. neadâpostite şi hrănite cu fîn măsurile prompte urmează a sivului joc moţesc, adus in cată", s-a desfăşurat con­
portant l-a ocupat analiza Dimpotrivă, a existat o slabă stricat nu pot supravieţui. Am se lua peste alţi ani şl de că­ tricolorului scenă de formaţia de dansuri cursul de muzică populară
modului cum s-au înfăptuit preocupare pentru procurorea văzut viţeii în grajd de ţi e tre alţi oameni, nu pot fi al­ instruită de profesor Mircea „Aşa cxntă pe la noi', cijtt-
gat de pionierul Constantin
sarcinile de producţie în sec­ tineretului bovin şi organiza­ milă să te uiţi la ei. Asta tele decît cele amintite mal Cleşiu. „Ţarina de la Găina" Enescu, a fost întocmit albu­
torul zootehnic rea îngrăşăril acestuia. Con­ pentru că nu sînt îngrijiţi şi sus. Lipsa de adăposturi co­ Sub faldurile tricolorului, şi „Căluşarii“, însoţite de
In 1969 — se arăta In da­ ducerea cooperativei n-a so­ hrăniţi. Numai din turma de respunzătoare pentru animale, pionierii Şcolii generale nr. 1 strigăturile, cind usturătoare, mul „Să ne cunoaştem ţara
rea de seamă a comitetului licitat sprijinul şl ajutorul ol de la Tisa au murit în proasta hrânlre şl îngrijire, din Brad au prezentat, sîm- cînd de îndemn la joc, pre­ prin ilustrate“. De un deose­
de partid — s-au livrat la mortalitâţile înregistrate de­ bfltfl fi duminică, In sala sărate cu dărnicie de pionie­ bit interes s-a bucurat întil-
contract 332 capete tineret monstrează neglijenţa, superfi­ cinematografului „Steaua ro­ rii Nicolae Bîrsan şi Vasile nirea cu un grup de munci­
bovin îngrăşat, cooperativa cialitatea şl lipsa de răspunde­ şie", din localitate, un reuşit Ponea, au adus, în ritmurile tori fruntaşi de la Combina­
reuşind, în acest fel. să rea­ Alegeri în organizaţiile re « consiliului de conducere program artistic. Din zecile lor, străvechi datini ale pla­ tul siderurgic Hunedoara ca­
lizeze un venit de 1 milion al C.A.P. şl a specialiştilor. La de glasuri tinere, armonizate re, in cadrul discuţiilor cu
lei, cu 300 000 lei mai mult toate acestea se adaugă lip­ cu măiestrie de prof. Emil iurilor zărăndene. tema „Ce voi deveni in via­
Montajul literar-coregrafic
fată de veniturile planifica­ de partid sa de exigenţă şl fermitate a Mărgineanu, se înălţau acor­ ţă" au vorbit despre frumu­
te. Aceasta ca urmare a fap­ comitetului de partid, în frun­ durile vibrante ale „Imnului „Rapsodii de toamnă" a ve­ seţea şi satisfacţia muncii de
nit să rotunjească acest ple­
tului că unitatea s-a profilat te cu fostul secretar, Furdui eroilor\ ale clntecelor fre- oţelar, zidar, lăcătuş, ter-
pe creşterea şi îngrăşnrca Iosif. care trebuia să Intervi­ mătînde dc dragostea şi mîn- nar imn adus ţării. In două motehnician. „Lecţia' de is­
de bovine. Trebuie spus însă Direcţiei agricole judeţene şl iarna şi primăvara acestui an nă cu toată autoritatea sa dria de a te fi născut pe acest tablouri sugerind cele două torie cu tema ,,Personalita­
că nu s-au realizat totuşi e- Uniunii judeţene a C.A.P. 154 ol. Din turma coopera­ pentru a pune capăt acestor pămlnt („Inalţă-te frumoasă ipostaze ale toamnei — dă­ tea lui lancu de Hunedoara
iectivele de animale la bovi­ Aşa se face că, abandonîn- tivei, oile eu murit cu sute­ stări de lucruri dăunătoare, ţară“ şi „Drag pămînt ro­ ruire şi risipire — prin dan­ şi rezonanţa ei în istorie",
ne adulte si oi, cît şl produc­ du-se o- experienţă bună, s-a le. Din cele 189 ol ale cioba­ pentru tragerea cu severitate mânesc“). Aceleaşi sentimen­ suri tematice, desfăşurate pc desfăşurată sub zidurile cas­
ţiile planificate. trecut la o nouă profilare. De nului au murit doar 3. la răspundere şl sancţionarea te, de profundă admiraţie şi un fond muzical adecvat şi telului Corvineştilor, a avut
La ovine, de exemplu, s-a data aceasta atenţia este în­ — La Tisa, spunea Gheorghe celor vinovaţi. Or, de aceste recunoştinţă fată de patrie completat cu decoruri speci­ rezonanţe profunde. Tot in
înregistrat în 1969 un minus dreptată spre creşterea vaci­ Furdui, brigadier zootehnic, pagube, ascultînd darea de fice anotimpului, pionierii palmaresul activităţilor aces­
de 245 capete. Cauza ? In lor cu lapte. Nici comitetul am realizat şi livrat în loc de seamă a comitetului de par­ şi partid, vibrau şi (n versu­ unităţii Şcolii generale nr. 1, tui detaşament se înscria şi
toamna anului 1968, lama şi de partid nu a avut o poziţie 22 000 litri lapte o producţie tid. nu se face nimeni vinovat rile „Imnului' de Eugen sub îndrumarea profesoarei deschiderea cercului „Prie­
primăvara anului J969, dato­ fermă în această privinţă, de 30 000 litri, deşi vacile noas­ Saivanul pentru ol de la Ti­ Frunză, recitate cu patos de Lidia Leuccan, au îmbinat teni ai naturii“, condus de
rită faptului că nu s-a asi­ deşi este convins că desele tre au mîncat numai iarbă. Ni sa. cu o capacitate de 800 ca­ pioniera Carmen Ciugudean, armonios cf ntecul, pictura, pionierul Mircea Potcolină.
gurat adâpostirea corespunză­ orientări şi reprofilări de la s-au dat şi nişte târiţe, dar pete, nu este gata. Un grajd sau din ritmurile domoale,
toare a oilor, hrânirea şi în­ un an la altul stînjenesc rea­ cu indicaţia de a nu da la scenografia, dansul şi poezia, In prezent, cei mai talentaţi
grijirea acestora aşa cum tre­ lizarea obiectivelor prevăzute vaci decît... 100 de grame. Stăm pentru bovine nu-I podit, ni­ învolburate doar din timp în evocînd cu vioiciune şi mă­ dintre pionierii detaşamen­
buie, au murit 261 oi. Era în planul de producţie al rău cu furajele. Trebuie luate tul nu are asigurată sursa de F.F.A. „Viscora" Lupeni. As­ timp, ale poeziei coşbuciene iestrie acordurile bogat nu­ tului pregătesc montajul li­
de aşteptat ca, trâgîndu-se în­ cooperativei. Ca urmare, în măsuri pentru a se asigura şl apă necesară adâoâriî anima­ pect din secţia controlului „Patria română", recitată de terar-coregrafic „Sună tulnic,
văţămintele cuvenite* din a­ acest an, nerealîzârile din concentrate. lelor, nu sînt paie pentru aş­ tehnic de calitate. pioniera Delia llica. anţate ale minunatei rapso­
ceastă experienţă tristă, atît zootehnie se cifrează la 1,5 — Nici medicii veterinari ternut, unele animale sînt bol­ Din decorul completat cu dii de toamnă româneşti. ziceţi strune',
comitetul de partid cît şi milioane lei. In 1969 s-e rea­ — arăta Elena Orşa — nu se nave. Furajele nu sînt în can­ Foto : N. MOLDOVEANU
consiliul de conducere al coo­ lizat un milion lei venituri, prea îngrijesc cum trebuie de tităţi suficiente. Finul, de ne ulcele şi ştergare zărăndene I. LASCU iOAN VLAD
perativei să la măsuri pen­ în 1970 s-au pierdut 1,5 mi­ sănătatea animalelor. Aşa cum mal bine de 50 hectare, a ră­
tru ca iernorea oilor In pe­ lioane. Paguba este evidentă spunea brigadierul zootehnic, mas nerecoltat, iar 393 to­
rioada 1969—1970 să fie asi­ — Lucrez în brigada zoo­ am realizat planul la lapte. ne de fînur) se află încă în
gurată în conditiunl optime. tehnică de mulţi ani, spunea Dar de aici înainte dacă vom cîmp netransportate, supuse
Nu s-a întlmpiat insă aşa. Marla Beluş. La grajdul de da bacilor numai fîn şl co­
Situaţia a rămas neschimba­ la Tisa ţinem vacile pe ci­ ceni nu vom mai putea să-l deprecierii. Iată, deci, o situ­
tă. Şi. oile fiind ţinute Ln mentul gol pentru că nu avem realizăm. aţie care trebuie să pună pe
continuare sub cerul liber, în pale pentru aşternut. Nu sînt — La oi — arăta Floarea gîndurl pe toţi comuniştii şl R A M
ploaie şl zăpadă, prost hrăni­ făcute vâlaiele pentru adăpa­ Suba — noi am dat ca hrană sâ-1 mobilizeze pentru a în­
te şi Îngrijite, s-au înregis­ tul animalelor. Mult fin este cel mal rău fîn, ud şl stricat
trat noi pierderi, mortalită- pe cîmp. Să se aducă pînâ Nici nu-1 puteau mînca. lătura cu desâvîrşlre aceste
ţile ajunglnd la 396. In doi nu putrezeşte, aşa cum s-a Din cele spuse de comunişti grave carenţe. Este de dato­ Redacţia primeşte zilnic nu­ cunoscut că „acceptul de a în răspunsul trimis redac­ neficiarul i-a plătit In particu­
ani au murit 657 ol. O turmă mai întimplat şl în alţi ani , se desprinde că animalele nu ria noului comitet de partid meroase scrisori în care cetă­ urca în autobuz pe uşa din ţiei — de ce nu ne faceţi cu­ lar cu diferite sume, materia­
întreagă. Cel mai bun nutreţ să se dea sînt îngrijite aşa cum trebuie. să ia de urgenţă măsuri pen­ ţenii sesizează unele nereguli faţă se acordă femeilor gravi­ noscute şi măsurile luate? Şti, lul fiind pus la dispoziţie tot
care le provoacă o justificată
In ce priveşte ferma t.e la vaci. Nu s-au asigurat adăposturi tru terminarea grabnică a con­ ; nemulţumire. Pentru ca aceste de, cu copii în braţe, oameni­ am cele ce ne comunicaţi şi din de client". Cu alte cuvinte s-a
vaci, situaţia din acest an se Este o cerinţă îndreptăţită corespunzătoare pentru oi şi nereguli sâ fie cunoscute de lor invalizi, iar şoferul a refu­ scrisoare- Cum ştiam câ cetă­ făcut „ciubuc“ în atelier dat
prezintă astfel : faţă de 220 şi nu este un secret pentru chiar pentru bovine )a unele strucţiei saivanului, repararea conducerile unor întreprinderi zat sâ accepte urcarea unei fe­ ţeanul Peşca Teodor, din CA­ nu se spune ce s-a întreprins
hl lapte contractat s-au livrat nimeni că. fără hrană şi în­ brigăzi cum sînt cele de la grajdurilor, rezolvarea proble­ şi instituţii — şi, bineînţeles, mei prin faţă pentru că solicita­ lan, ocupă singur un aparta­ pentru ca asemenea fapte sâ
300,7 hl, dar efectivele sînt grijire corespunzătoare, nu Glodghileşti şi Tâtârâştl, nu mei apel şl adăpătoarelor pen­ remediate prin măsuri cores­ rea a fost făcută de sora persoa­ ment deoarece soţia a plecat nu se repete. Şi-apoi, dacă cli­
sub nivelul planificat. Mai poţi să ai animale frumoase, s-a statornicit hrânirea ani­ punzătoare — redacţia le in­ nei în cauză*1 (adresa nr. 3/170/ de la el cu copii cu tot din entul nu era şeful serviciului
mult, în 1970, s-au înregis­ sănătoase şi care să-ţi dea o malelor pe bază de raţii întoc­ tru animale, transportului din formează la timp, rezolvarea D). Parcă această „aducere la motive lesne de înţeles. In plan, ci un cetăţean oarecare,
trat 29 capete mortalităţi la producţie bună. mite în mod ştiinţific, nu e-au cîmp a finului şl gospodăririi câzind de fapt în competenţa cunoştinţă“ trebuia adresată acest caz, organul local al pu­ mai primea aprobare pentru
bovine. Slabe realizări s-ou — De ce mor oLle 7 A în­ asigurat sursele de apă nece­ cu grijă a nutreţurilor, în- lor. altcuiva, respectiv şoferului şi terii de stat trebuie sâ caute reparaţii de la Inginerul şef şl
înregistrat şl în ce priveşte trebat şl a răspuns brigadie­ sare pentru adăpare şi nici în­ tr-un cuvînt, trebuie sâ se ia taxatoarei, nu redacţiei. Cît calea legală şl posibilităţi sînt de la şeful transportului? Greu
îndeplinirea obligaţiilor con­ rul de cîmp, Manole Cîmpu- grijirea cuvenită. Dar de ce organul de presă despre comportare, nici un mulliple — legea le oferă... de crezut. Acest „dar", de car«
tractuale la livrările de car­ reanu. Cum să nu moară Situaţia din sectorul zooteh­ măsuri care sâ asigure ler­ al Comitetului Judeţean de cuvînt, ca şl despre măsurile dacă sînt căutate — de a re­ se uzează, e folosit pentru
ne Faţă de 419 capete s-au dacă sînt ţinute sub cerul li­ nic este arhicunoscută nu de narea animalelor în condiţlunl partid trebuie sâ facă oficiul luate împotriva celui vinovat, zolva problema. Scrisoarea n-a aminărl de tot felul. Aşa se fa­
livrat anul acesta la contract ber, în ploaie şl zăpadă, fără Ieri sau de azi, s-au făcut şl cît mal bune. de Intermediy între cetăţean a şoferului. In cazul de faţă, cerut evacuarea lui Paşca. ce câ I G.C.L. Hunedoara
numai B3 bovine. Această ne- hrană şl neîngrijite Trebuie să se fac constatări de ani de zi­ şi instituţie? De ce cetăţeanul serviciul călători, pentru care Dacă era analizată cu răspun­ deşi constată oportună repara­
realizare provine din nea9l- se Ia măsuri urgente pentru le şl se ajunge întotdeauna la N. ZAMFIR nu i se adresează direct şi so­ semnează tovarăşul Inginer derea cuvenită, trebuiau cău­ rea unui coridor la locuinţa
licită ca ziarul sâ „Intervină” Silviu Popescu, a răspuns aşa, tate cauzele pentru care, aşa cetăţeanului Mlhal Ştefan, a
pentru rezolvarea unor pro­ ca sâ răspundă scrisorii, nu cum scrie răspunsul consiliu­ planificat lucrorea In trimes­
bleme? Sînt întrebări la care s-o rezolve cu răspunderea cu­ lui popular (adresa nr. 23 R), trul I 1971, cu toate câ corido­
Colectivul de muncitori, teh­ rîndurile ce urmează vor în­ venita. Cazul nu e unic, pen­ „soţia a părăsit domiciliul". rul pre/.intâ pericolul de a că­
nicieni şi ingineri din cadrul cerca să răspundă fâcînd apel tru că în alte adrese (3/191 /D) Răspunsul însă constată câ P.T. dea peste oameni. Nu se putea
Uzinei de utilaj minier din Pe­ Ia... răspunsurile sosite Ia re­ şi (3/189/D) acelaşi serviciu este angajat la U.V. Câlan, câ găsi o soluţie? Dacă ar fi fost
troşani se preocupă permanent dacţie din partea unor între­ spune câ „s-au luat măsuri ca locuieşte singur şi nu poate fi căutată... Dar pentru câ „cu
de asimilarea şi introducerea prinderi şi instituţii. Este cu­ pe traseul Brad—Gurabar/a evacuat deoarece „soţia şi cei toate intervenţiile făcute la
în fabricaţie de serie a unor noscut că de buna organizare a sâ se suplimenteze numărul doi copii de care este despărţit T.G.C.L. nu a luat nimeni lu­
noi tipuri de utilaje cu carac­ . transportului în comun pc re- de curse. Pentru câ s-a soli­ în prezent şi care se află la crurile în seamă", tovarăşul i
teristici funcţionale superioare. î ţeaua interurbană râşpunde citat Centralei transporturi Jnşi pot veni înapoi". Dar aţi Mihai Ştefan a făcut apel la
Numai in cursul anului 1970 au conducerea I.T.A. Deva, căre­ auto Bucureşti sâ ne doteze cu verificat dacă „pot veni îna­ autoritatea ziarului. Şl cazul
lost realizate agregatul hidra­ ia f se trimit spre rezolvare două autobuze", pentru ca în poi" ?, tovarăşi de la consi­ nu este unic.
ulic de pompare pentru stîlpii cam multe scrisori adresate a doua adresă sâ se scrie câ liul popular ? Formula o întîlnim deseori
de susţinere, noi tipuri de in­ redacţiei. Frecvenţa mare a „s-a intervenit la Centrala Alteori organele cărora le pentru că organele competen­
stalaţii de impins vagoneţi, in­ acestor scrisori care, în majo­ transporturi auto pentru a su­ este adresată scrisoarea con­ te in rezolvarea problemelor
stalaţia de culbutare de la mi­ ritate, vizează aspecte le­ plimenta aprovizionarea cu stată cu toată răspunderea ade­ nu le rezolvă, ci poartă oame­
na Dilja, a schipului-colivie gate de comportamentul per- piese" Cu alte cuvinte aştep­ vărurile despre care se scrie nii pe drumuri. Iată motivele
pentru mina Paroşeni. In cadrul sonelului de bord, ar tre­ taţi tovarăşi pînâ ne trimite dar... Intervine cîie un „dar" pentru care cetăţeanul nu se
acţiunii de realizare de noi ti­ Sbui sâ conducă la măsuri centrala autobuze şi piese, străveziu, prin care se vede mai adresează direct instituţi­
puri de utilaje pentru transpor­ ferme de întărire a dis­ pînâ atunci... Nu se poale face tendinţa de a nu duce lucru­ ei, întreprinderii şi organul
tul minier, s-au confecţionat 10 ciplinei. Curios însă că chiar nimic pentru mai buna rile pînâ la capăt. „S-a cerce­ de presă al Comitetului jude­
vagoneţi cu capacitatea de 2 chiar în cazul unor sesizări organizare a transportului în tat şî cons<atat — se scrie ţean de partid trebuie sâ fa­
tone, pentru care în prezent se foarte concrete, în locul unor comun la orele de vîrf pe ru­ intr-un răspuns nl Consiliului că oficiul de intermediar. Dar
execută instalaţia de culbutare măsuri pe care cetăţenii le aş­ tele Brad — C.urabarza şi De­ popular al municipiului Hune­ răspunsuri cum sînt cele ci­
aferentă, iar recent au fost ex­ teaptă, primim răspunsuri e­ va — Hunedoara ? Greu de doara (nr. 30520) câ în cadrul tate nu au darul sâ dreagă re­
pediaţi pentru experimentare vazive, în doi peri, care nu crezut, dar e mai simplu sâ atelierului s-au executat nu­ lele semnalate, ci sâ perpetu­
la mina Lupeni primii trei vogo- „dreg" nimic. Cîteva exemple rezolve problema prin... Cen­ mai lucrările prevăzute în de­ eze deficienţele, sâ-i încuraje­
neţi de transportat personal cu vor fi în măsură sâ demon­ trala de la Bucureşti. vizul reparaţiei autoturismu­ ze pe cei certaţi cu disciplina
capacitate de 12 persoane. No­ streze acest lucru. Intr-o scri­ Alteori, unele instituţii ţin lui nparţinînd lui Constantin prin neluarea dc măsuri. Or,
ul vagonet pentru personal - soare, cetăţeanul loan Popo- sâ ne facă cunoscut câ sesiza­ Fîlimon, şeful serviciului plan in rezolvarea unor asemenea
prezent in imaginea alăturată vici, din Orâştîe, scrie că şo­ rea s-a confirmat şi... atîl. Păi de In T.G.C.L. Hunedoara, în probleme e nevoie de maxi­
- este conceput să asigure ferul Nicolae Şoaitâ l-a insul­ dacă s-a confirmat, tovarăşi acest sens întncmîndu-se fac­ mum de responsabilitate şi o-
condiţii sporite de confort şi tat şi nu i-a permis soţiei (gra. de la U.J.C.C., că ■vînzâtorul tura... Menţionăm totuşi câ, în
siguranţă în timpul transportu­ vidă în luna a 7-a) sâ urce pe magazinului din Vâli.şoora „nu afara orelor de serviciu, s-au bicctîvilnle, pentru ca măsuri­
lui. uşa din faţă, obligînd-o sâ in­ are pregătirea cerută de indi­ executat şi alte lucrări de re­ le ce se iau sâ-ş» atingă scopul.
Foto-text : AUREL DULA tre în aglomeraţie. Şi, în lo­ catorul de calificare pentru a- parare de către mecanicii în­
cul unor măsuri, ni se face ceastâ meserie" — cum scrieţi treprinderii, pe care însă be­ S1MION POP

Viaţa lui Engeles oferă un menelor de rutină, formalism
exemplu minunat de îmbinare t mm, şl birocratism, conferă acesto­
sionantei sale personalităţi : o I si SIMM ra un mal mare dinamism şi
organică a cel puţin două co­
ordonate definitorii ale impre­
maleabilitatc în exercitarea tot
activitate revoluţionară neobo­ mal eficientă a atrlbuţlunllor
lor.
sită şi o strălucită creaţie teo­ O trăsătură esenţială a evo­
retică ; o viaţă de militant co­ luţiei statului nostru este îm­
munist neînfricat şi de savant nitipfii ŞTlIIIIMCă, pletirea eforturilor pentru con­
remarcabil. Timp de multe de­ IIC Ü IÜ T A solidarea Iul cu cele pentru în­
cenii, Friedrich EngeB a fost tărirea legalităţii socialiste
unul din organizatorii şi con­ Partidul nostru promovează cu
ducătorii recunoscuţi ai prole­ stăruinţă In politica sa res­
tariatului internaţional, a parti­ Dezvăluind adevăratele cauze Dezvoltînd concluzia marxis­ 1or lor. EI înşişi au prevenit a­ nist, a făurit atatul socialist, contextul istoric ca. parte In­ condiţiilor materiale şl spiri­ pectarea normelor şl regulilor
cipat cu entuziasm şi compe­ ale apariţiei stalului Fr. En­ tă câ, prin creşterea continuă supra oricăror încercări de a Instrumentul principal al vic­ separabilă a procesului de tre­ tuale ale trecerii treptate la de convieţuire socială atît de
tenţă la făurirea organizaţiilor gels arată câ acesta nu este o a forţelor de producţie, în ca­ canoniza idei şi teze rezultate toriei noii orîndulri sociale, e- cere de la capitalism la comu­ comunism. Problema dispari­ către organele de atat şl ob­
politice ale clasei muncitoare, putere impusă societăţii dina­ pitalism se ascut la maximum din condiţii istorice care înce­ manaţle a voinţei maselor, a- nism. Sensul acestui proces ţiei treptate a statului 6e pu­ şteşti, cît şl de către flecare
la cele mai de seamă mişcări fară. nu este nici „realitatea contradicţiile acestei orîndulri, tează să mai acţioneze la un pârâtor al Intereselor lor fun­ este marcat de sporirea rolu­ ne doar In societatea comunis­ cetăţean în parte, precum şl
sociale ale epocii sale. ideii morale*', sau „imaginea şi Engels arată câ acest lucru moment dat. Se Impune de re­ damentale. Stat unitar, suve­ lui său organizator şl creator, tă. După cum subliniază tova­ a principiilor de dreptate şl e-
Gînditor multilateral şi pro­ realitatea raţiunii“, cum susţi­ face Inevitabilă revoluţia pro­ marcat marele merit al Iul ran şl independent, statul so­ de continua extindere şl am­ răşul Nicolae Ceauşescu In ra­ chltate socială. Se realizează
fund., Engels s-a remarcat, în neau mulţi reprezentanţi ai letară In cursul căreia clasa Lenin In a fi Indicat, In noile cialist romfln dispune în nu­ plificare a atrlbuţlunllor sale. portul prezentat Îs cel de-al tot mal deplin egalitatea so­
activitatea sa de pcsle o jumă­ teologiei şi filozofici Idealiste, muncitoare, împreună cu aliaţii împrejurări Istorice, alături de mele poporului, In mod liber Natura acestui proces se ca­ X-lea Congres al partidului, cială bazată pe merite, Iar re­
tate de veac, printr-o vastă e- ci un produs al societăţii ajun­ săi, ţărănimea şl intelectualita­ modalitatea cuceririi puterii şl şl deplin, de toate pîrghiile de racterizează nu prin situarea „în perspectiva făuririi socie­ partiţia produsului social — pe
rudiţle In cele mal diverse do­ se pe o anumită treaptă a dez­ tea progresistă, distrug vechiul construirii noului aparat de conducere a vieţii sociale, or­ statului deasupra societăţii, cl tăţii socialiste multilateral dez­ baza principiului cantităţii, ca­
menii ale cunoaşterii umane, voltării sale El a apărut ca o aparat de stat burghez, creează stat şl căile de întărire a ro­ ganizează şl conduce in mod prin Integrarea Iul treptată <1 voltate, a creării premiselor lităţii şl responsabilităţii socia­
prin marca putere de pătrun­ necesitate legică, ca o urmare noile relaţii de producţie so­ organici In societate, prlntr-o pentru trecerea la comunism, le 8 muncii.
dere şi înţelegere ştiinţifică a firească a scindării societăţii cialiste, instaurează un nou tip continuă adtncire şl multilate­ funcţiile statului se vor schim­ In cadrul aceluiaşi proces
cornnle.vilâţii realităţilor socia­ în clase cu Interese opuse, a de stat, statul socialist, în care rală dezvoltare a democraţiei ba şl mal mult, activitatea sa amplu, multilateral şl profund
le. avînd o deosebită capaci- contradicţiilor şi a luptelor se realizează cea mai înaltă socialiste. Internă concentrîndu-se în di­ de perfecţionare a activităţi!
tale de descifrare a sensului dintre ele. Clasa socială care a formă a democraţiei. Dacă tră­ 150 de ani de la naşterea In lumina acestor fundamen­ recţia organizării producţiei, a statului 6e înscriu şl măsurile
cuceririlor ştiinţei timpului său. deţinut prima mijloacele de sătura comună a tuturor tipu­ te care jalonează problematica vieţii ştiinţifice ş1 culturale". menite sâ Înlesnească partici­
Multilateralitatea cunoştinţelor producţie, puterea economică, rilor de stat care l-au prece­ statului, apare şi mal pregnant Orientarea politicii şl a prac­ parea nemijlocită a maselor la
sale este ilustrată şl de stăpî- şi-a făurit un aparat special de dat pe cel socialist era in pri­ lui Friedrich Engels valoarea tezelor Congresului al ticii noastre spre creşterea con­ rezolvarea color mal esenţiale
nirea unui număr de aproape ronstrîngere şl represiune, cu mul rînd o „maşină de domi­ X-lea al P C R. cu privire la tinuă şl la un nivel superior a probleme ale conducerii atatu-
20 de limbi. Engels a formulat ajutorul căruia să ţină în con­ naţie de clasă", statul de tip rolul, locul şl importanţa deo­ rolului organizator şl construc­ lu[ şl societăţii, la dezbaterea
teze, idei şl concluzii teoretice diţii de dominare şi subjugare nou, socialist, este Instaurat nu sebită a statului In socialism, tiv al statului, a ponderii func­ şl aplicarea legilor, la stabili­
de o înaltă valoare ştiinţifică clasele şl păturile oprimate, pentru a perpetua dominaţia a ev-oluţiel sale în funcţie de ţiilor sale economieo-organlza- rea priorităţilor, a opţiunilor.
— intrate în tezaurul gîndirll să-şi apere şl sâ-şl perpetueze de clasă, cl în vederea desfiin­ lului şi funcţiilor statului so­ activ şi creator opera comple­ condiţiile concrete Interne şi lorice şl cultural-educative, a In ultimii ani a-au intensificat
umane — în domeniile istorici, pulerea. ţării oricărei dominaţii şi fău­ cialist. de perfecţionare neîn­ xă şi multilaterală de dezvol­ internaţionale Partidul nostru atrlbuţlunllor sale în conduce­ dezbaterile publice şl schimbul
ştiinţelor naturii, literaturii, Stalul nu este un organ si­ ririi unei noi societăţi, bazată cetată a democraţiei, de exis­ tare şi înflorire a patriei, in respinge atit tratarea rigidă a rea întregii vieţi sociale, re­ de opinii în probleme majore
artei militare etc. tuat deasupra societăţii — cum pe unitatea social-politică şi tenţa unei multiplicităţi şl di­ interesul omului, al afirmării statului ca ceva veşnic, ne­ prezintă o reflectare a cerin­ ale vieţii economice şl «oclal-
O deosebită însemnătate şl afirmă doctrinarii burghezi şl moral-ldeologicâ a oamenilor. versităţi de forme de organiza­ tot mal depline a personalită­ schimbător, cît şl părerile care ţelor legilor obiective de dez­ polltlce, au devenit practici cu­
actualitate prezintă activitatea mic-burghezl —, cl este un or­ Totodată, printr-o remarcabilă re a statului în procesul con­ ţii sale Încearcă sâ acrediteze necesita­ voltare a societăţii socialiste, rente Intllnlrlle conducătorilor
lui Engels ca Utorlc şl teoreti­ gan Bl dominaţiei de clasă, de Interpretare dialectică a evo­ struirii socialismului şl comu­ Fundamentînd caracterul con­ tea grăbirii procesului de di­ un exemplu grăitor de aplica­ de partid şl de stat cu oame­
cian al statului. In numeroa­ asuprire a unei clase dc către luţiei viitoare a societăţii o- nismului. ştient al făuririi socialismului, minuare a rolului statului, a re creatoare a marxlsm-lenl- nii munci! din oraşe şl sate,
se lucrări, printre care : „Si­ alta. este organul „clasei celei meneşM, Engels subliniază fap­ Experienţa Istorică a ţârilor1 clasicii marxism-lentnismului lichidării sale încă In condiţiile nlsmulul. In acest context, o cu reprezentanţii organizaţiilor
tuaţia clasei muncitoare d»:n mai puternice, al clasei domi­ tul câ acesta va atinge o treap­ socialiste, în general, ca şl a­ au învederat faptul câ statul socialismului. Sltulndu-se pe o deosebită Importanţă ne relevă de masă şl obşteşM, cu specia­
Anglia“, „Dezvoltarea socialis­ nante din punct de vedere e­ tă de dezvoltare 1n care statul ceea a dezvoltării societăţii ro­ are rolul hotâritor, sub condu­ poziţie consecvent marxist-le- măsurile luate în ultimii ani liştii din toate domeniile de
mului de la utopie la ştiin­ conomic, care, cu ajutorul Iul. va dispare, va pieri treptat. A­ maneşti In anii socialismului, cerea partidului comunist, în ninistâ, P.C.R. consideră câ o activitate.
ţă“, „Principiile comunismului", devine dominantă ş! din punct ceasta este societatea comunis­ stă mărturie faptului câ numai organizarea construcţiei socia­ abordare ştiinţifică a proble­ dc realizare cu mal mare efi­ Sub conducerea P.C.R., sta­
„Ludwig Feuerbach şi sflrşltul de vedere politic", scria Engels tă. fără clase, societate care fâurindu-şl un nou stat — su­ liste şl comuniste. Nici un alt maticii statului trebuie sâ la în cienţă a atribuţlunilor organe­ tul nostru socialist îşi perfec­
filozofiei clasice germane", dar in „Originea familiei..,“. Aces­ va organiza în chip nou pro­ perior şl radical deosebit atît organism social nu poate su­ considerare întreg ansamblul lor de stat. de perfecţionare a ţionează în permanenţă activi­
mai cu seamă în „Originea fa­ ta este statul, arăta Engels, a­ ducţia, pe baza asocierii libere prin esenţa socială, cît şl prin plini această menire, nu dis­ condiţiilor sociale, ştiut fiind organizării şl conducerii vieţii tatea, îndreptată consecvent
miliei, a proprietăţii private şi cesta este conţinutul, esenţa şi şi egale n producătorilor. „Cla­ formele şi conţinutul activităţii pune de puterea, mijloacele şi câ funcţiile şl formele sale de economice, culturale, ştiinţifice spre ridicarea nivelului de trai
a statului", pe care Lenln o a­ trăsăturile sale in toate orin- sele — scria Engels — vor dis­ sale de statele din orindulrilo capacităţile necesare edificării acţiune cît şi baza sa socia­ şi obşteşti, introducerea In ac­ materia! şl cultural al fiecărui
preciază ca pe „una din opere­ duîrile dc pină la soelahsm. pare tot aşa de Inevitabil pre­ precedente — clasa muncitoare noii orlnduiri Menţinerea sta­ lă se schimbă o dată cu modi­ tivitatea tuturor organelor de cetăţean, care sâ fie capabil
le fundamentale ale socialismu­ rare cunosc diferenţieri şi cum au luat fiinţă în trecut şi partidul său pot asigura ficările ce apar în dezvoltarea stat a principiilor democratice să-şî pună în valoare energiile,
lui contemporan", Engels dă o lupta de clasă. ..După cum sta­ O dală cn ele va dispare în triumful revoluţiei şi transfor­ tului socialist nu echivalează de conducere cum sînt : cen­ capacitatea şl forţa creatoare
interpretare materinlist-ştiinp- lul antic şi cel feudal an fost mod inevitabil şi statul". mării socialiste şi comuniste a însă cu menţinerea sa ca o societăţii. tralismul democratic, conduce­ în slujba înfloririi şi ridicării
fică problemelor genezei, esen­ organe de exploatare a sclavi­ Marx şi Engels au schiţai societăţii, iar viaţa popoarelor entitate imuabilă, neschimbă­ Departe de a-şi fi epuizai ro­ rea colectivă, legalitatea socia­ patriei pe culmi fot mai înal­
ţei. evoluţiei funcţiilor funda­ lor şi iobagilor, şi statul repre­ trăsăturile principale, conţinu­ poale fi ridicată pe trepte tot toare Rolul, esenţa şi carac­ lul şi misiunea sa istorică, sta­ listă. dezvoltarea şi adinei rea te ale progresului şi civiliza­
mentale ale statului, privite In zentanţilor moderni (stalul ca­ tul unu şi direcţiile de dcz.vol- mai înalte ale bunăstării, civi­ terul său, sarcinile şi direcţii­ tul sc va menţine încă multă continuă a democratismului so- ţiei.
raport cu dezvoltarea socie­ pitalist — nn) este« instru­ tnrc ale stalului socialist Ei lizaţiei şi cutlurii. le sale de activitate sini supusc vreme ca Instrument al făuri­ cialls', creşterea operativităţii
tăţii. precum şi perspectivele mentul exploatării muncii sala­ n-au afirmat însă niciodată Poporul nostru, condus cu unui proces de continuă prefa­ rii societăţii socialiste multila­ In stilul de muncă al organelor CONSTANTIN MUSTACILA
lui In societatea comunistă. riate de către capital". valabilitatea absolută a teze- înţelepciune de partidul comu­ cere. SUtul trebuie analizat in teral dezvoltate şl al pregătirii statului prin -Măturarea fono- asistent universitar