Page 89 - Drumul_socialismului_1970_11
        P. 89
     ■t/nn/tn/ă                                              *
                                                                                                                                                                                          V                                                       5
                                                                                                                                                                                                                                                   \
                                                                                                                                                                                               H  Vizita delegaţiei de  partid
                                                                                                                                                                                                                                                    \
                                                                                                                                                                                               române  în  Belgia
                                                                                                                                                                                               g  0  nouă  contribuţie  con                       i
                                                                                                                                                                                               structivă a României  la O.N.U.
                                                                                                                                                                                               ai  Curier,  Atlas
        ANUL  XXI).  Nr.  4942                                            VINERI 27 NOIEMBRIE  1970                                                          4  PAGINI  -   30  BANI       ////////////A
        Consumul specific  de  cocs                                                                                         Decorări                                                                   la             Stat
             un  indicator  cu  rezonante                                                         Uzinei  „Victoria“  Caían  i  s-a  conferit  „Ordinul                                                               Muncii“  cl.  I
                                                                                                   Ln  Consiliul  de  Stnt,  n  nvut
            de  permanentă  actualitate                                                           loc.  joi  dimineaţa,  solemnita  activitate  desfăşurată  in  anii   înfiinţarea  Institutului  poli  meniu.  cu  prilejul  împlinirii   care.  mulţumind  pentru  pre
                                                                                                                                merite  deosebite  în  întreaga
                                                                                                                                                                                                                          ţuirea
                                                                                                                                                                                                                                 ncordalâ,  a  exprimat
                                                                                                                                                                                            vîrstei  de  70  de  ani.  Consi
                                                                                                                                                             tehnic  „Trainn  Vuia"  din  Ti
                                                                                                                                construcţiei  socialiste  a  ţârii
                                                                                                                                                                                                                          hotărîrea  cadrelor  didactice,  a
                                                                                                                           şi
                                                                                                  tea  conferirii  unor  titluri
                                                                                                                                                             mişoara,  o  fost  conferit  titlu)
                                                                                                                                                                                            liul  de  Stnt  a  conferit  ordinul
                                                                                                  ordine  ale  Republicii  Socia  şi  pentru  contribuţia   perso  de  „Om  de  ştiinţă  emerit  al   „Steaua  Republicii  Socialiste   studenţilor,  a  întregului  co
                                                                                                  liste  România.               nală  adusă  la  dezvoltarea  u  Republicii   Socialiste  Româ  România"  clasa  I.  tovarăşu  lectiv  de  mumă  de  ln  Institu
          Prin  rolul  hotârîtor  ce  îi   esle  evidentă  fiind  fundamenta  avaria  suferită  de  furnalul  nr.8   înaltele  distincţii  au   fost   zinei  „Victoria"  Călan  şi  la   nia"   profesorilor   Corîolan   lui  profesor   doctor  docent   tul  politehnic  „Traian  Vuia"
        revine  in  producţia  de  fontă,   tă  pe  măsurile  practice  ce  vor   in  primul  trimestru  al  anului.  înmînalc  de  tovarăşul  Nicolae   realizarea  an  de  an  a  sarci  Drâgulescu  şi  Pompiliu  Ni  Virgil  lanovici.  prim-adjunct   din  Timişoara,  de  o-şi  consa
        prin  ponderea  însemnată  pe   prinde  viată,  în  bună  parte   Este  adevărat  că.  începînd   Ceauşescu,  preşedintele  Con  nilor  de  plan.  la  diversifica  colau,  titlul  de  „Profesor  uni  al  ministrului  şi  şeful  Depar  cra  energiu,  priceperea  şi  pa
        care  o  are  Sn  preţul  de  cost   încă  în  cursul  acestui  an.  Re  din luna august, situaţia  n  în  siliului  de  Stal.  secretar  ge  rea  şi  îmbunătăţirea  calităţii   versitar  emerit  al  Republicii   tamentului  geologiei  din  ca  siunea  pentru   prosperitatea
        al  acesteia,  cocsul  s-a  impus   paraţia  capitală  a   furnalului   ceput  să  intre  pe  făgaşul  nor  neral  al  Partidului  Comunist   produselor.  Consiliul  de  Stat   Socialiste  România"  tovarăşi  drul   Ministerului  Industriei   României.
        cu  deosebită  pregnanţă  aten  nr.  1 şi construcţia  de noi  cnu-   mal,  fapt  oglindit  şi  în  consu  Român.     a  conferit'  titlul  de  „Erou  al   lor  Constantin  Avram,  Mihai   Miniere  şi  Geologiei.  A  luat  apoi  euvîntul  prof.
        ţiei  colectivelor  de  furnalişti,   pere  vor  crea  noi  posibilităţi   murile  de  cocs  realizate.  In   La  solemnitate  au  luat  par  Muncii  Socialiste"  şi  medalia   Broşovan,  Victor  Gheorglun,.   A  luat  euvîntu]  Eroul  Mun  dr.  docent  Virgil  Tanovici  care
        orientîndu-le  preocupările spre   pentru  ridicarea  în  continuare   luna  august,  acesta  a  tosí  mai   le   tovarăşii  Emil  lîodnaraş,   de  aur  ..Secera  şi  Ciocanul"   Dan  Mateescu.  îoan  Vlădea.  cii  Socialiste  Adolf  Drueker,   a  mulţumit  călduros  pentru
        utilizarea  lui  raţională.  Baro  a  temperaturii  aerului  insuflat   mic  iată  de  nivelul  planificat   Gheorghe  Pauâ,  Virgil  Trofin,   tovarăşului  Adolf  Drueker,  di  ’ şi   ordinul  „Meritul  Ştiin  directorul  uzinei  „Victoria"   aprecierea  acordată  muncii  sa
        metrul  eficienţei   economice   şi  asigurarea  unui  regim  termic   cu  7.37  kg  pe  tona  de  fontă.  în   11ie  Verdcţ,  Dumitru  Popes-   rectorul  uzinei.  ţific"   clasa  I.   profesorului   —  Călan,  care  a  mulţumit  tn   le  de  aproape  cinci  decenii  în
        în  acest  sens  este,  în  ultimă   optimizat  In  funcţionarea  fur  septembrie  cu  19..38  kg  iar  in   cu.  Leonte  Râutu,   Vasile   Totodată,  au  fost  acordale   îoan  Anton.  De  asemenea,  au   numele   colectivului   uzinei   domeniul'  didactic  şl  ştiinţific
        instanţă,  consumul   specific   nalului.  Totodată  —  după  cum   octombrie  cu  5,26  kg,  reuşin-   Vîlcu,  Mihai  Mariuescu,   vi  „Ordinul  Muncii“  clasa   a   fost  distinşi  cu  „Ordinul  Mun  „Victoria"  Călan  şi  al  său   şi  de  peste  un  sfert  de  veac
        de  cocs  realizat  pe  tona  de   ne  informa  inginerul  losif  Ia-   du-se  astfel  să  sc  recupereze   cepreşedinte  al  Consiliului  de   If-a,  tovarăşului  Ion  Hodorog,   cii“ clasa a ii-a, tovarăşii:  îoan   personal  conducerii  de  partid   în  activitatea  geologică  prac
        fontă.  Modul  în  care  a  evo  cob,  şeful  serviciului   tehnic   în  cea  mai  mare  parte  din  coc  Miniştri,  Constantin  Slătescu,   maistru   principal  turnător,   Dcsabala  —  profesor.  Eugen   şi  de  stat  pentru  înalta  cinsti  tică:  .In  acest  timp  —  a  spus
        luat  acest  important  indica  din  uzină  —  la  acest  furnal  se                     secretarul  Consiliului  de  Stat,   precum  şi  „Ordinul  Muncii"   Pop  —  conferenţiar  şi  Gheor  re  ce  li  se  face,  pentru  distinc  vorbitorul  —  m-am  -străduit
        tor,  Sn  cursul  anului  1970,  la                         sul  consumai  suplimentar.   Nicolae  Agachj.  ministrul  in  clasa  a   TII-a  şi   ordinul   ghe  Savii  —  profesor,  iar  cu   ţiile acordate.  »Vă  asigurăm cu   să  contribui  ta  realizările  geo
        furnalele  de  la  Călan  şi  Hu                             „Mergînd  pe  linia  pozitivă   dustriei  metalurgice.   Bujor   „Steaua  Republicii  Socialiste   „Ordinul  Muncii"  clasa   a   acest  prilej  pe  dumneavoastră   logiei  româneşti  şi  vă  asigur
        nedoara.  evidenţiază   aceste                              a  ultimelor  luni  —  ne  spunea   Almâşan.  ministrul  industriei   România"  clasele  a  IV-o  şi  a   Hl-a  şi   ordinul   „Meritul   tovarăşe  Nicolae  Ceauşescu  —   câ  voi  munci  cu  aceeaşi  dă
        realizări,  dar  şi  unele  învăţă                         tovarăşul  Oleg  Bublic,  inginer   miniere  şi  geologiei,  şi  Mir-   V-a.  unui  număr  de  18  mun  Ştiinţific"  clasa  a  Ilf-a   un   a  spus  vorbitorul  —  că  nu   ruire  pentru  e  corespunde  în
        minte  care  se  impun  atenţiei   La  furnalele  de  la    şef  în  sectorul  furnale-aglome-,   cea  Malita.  ministrul  învăţă-   citori,  maiştri,  ingineri  şi  teh  număr  de  22  cadre  didactice   vom  precupeţi  nîci  un  efort   crederii  ce  mi  se  arată“.
        de  viitor.                                                 ratoarc  —  pînă  la  sfirşitul  anu  mîntului.            nicieni  ai  uzinei.          şi  alţi   lucrători  ai  aces  pentru  realizarea  sarcinilor  ce
                                                                    lui  sînlem  hotărî ti  —  şi  vom   A  fost   conferit  ..Ordinul                        tui  institut.  De  asemenea,                                 A  luat  apoi  euvîntul  tova
         Lo  furnalele  Uzinei  „Victo                                                           Muncii“  clasa  I  uzinei  „Vic  Prin  acelaşi  decret  s-a  con                        revin  uzinei  noastre  în  anii   răşul  NlCOLAi:  CEAUŞESCU.
        ria"  Călan  producţia  de  fon  Călan şi Hunedoara        reuşi  cu  siguranţă  —  să  recu  toria"  Călan,  în  semn  de  a-   ferit  „Medalia  Muncii“  ţi  s-a  conferit  „Medalia  Mun  viitorului  cincinal.  Prin  aceas
        tă  realizată  în  primele   zece                           perăm  toată  pierderea  suferită   precicrc  deosebită  a  contribu  nui  număr  dc  34  de  munci  cii  şi  medalia  „Meritul  Ştiin  ta  vom  dovedi  ră  uzina  „Vic  La  sfirşitul  festivităţii,  to
        luni  ale  anului  a  fost  înso                           la  cocs.  Şi  aceasta,  cu  atît mai   ţiei  aduse  de  această  între  tori.  maiştri,  tehnicieni   şi   ţific"  unui  număr  de  11  ca  toria"  Călan  merită  apreci  varăşul  Nicolae  Ceauşescu  şl
        ţită,  consecvent,  de  reducerea                           mult  cu  cît  anul  viitor  ne  pune   prindere  la  opera  de   con  funcţionari  ai  uzinei.  dre  didactice.       erea  făcută  cu  prilejul  festi  ceilalţi  conducători  de  partid
        consumului  de  cocs,  în  me                              Sn  iată  probleme  cu  mult  mai   strucţie  a  socialismului   în   In  cadrul  aceleiaşi  solemni  Pentru  contribuţia  deosebi  vităţii  de  astăzi“.  şi  de  stnt  s-au  întreţinut  In
        die  rezultind  in  această  pe  va  trece  la  experimentarea  uti  pretenţioase,  consumul  speci  patria   noastră,  cu   prilejul   tăţi,  pentru  îndelungată   şi   tă  la  dezvoltarea  cercetărilor   In  numele  celor  decoraţi  de   tr-o  atmosferă  caldă,  tovără
        rioadă  o  economie  de   circa   lizării  bigazului  pentru  încâl-   fic  fiind  micşorat  prin  plan  cu   aniversării  a  100  de  ani  de   rodnică  activitate  didactică  şi   geologice,  pentru  îndelungata   la  Institutul  politehnic  „Tra-   şească,  cu  persoanele  care  au
        6  kg  cocs  pe  fiecare  tonă  de   zirea  cauperelor.  In  paralel  sc   12  kg  fată  de  normele  din  1970.   la  înfiinţarea  sa.  tehnîco-ştiinţifică,  cu  prilejul   şi  rodnica  activitate   didac    primit  decoraţii  şi  distincţii.
        fontă  produsă.  Evident,  acest   preconizează  aplicarea   unei   Hotărîrea  noastră  are  temeiuri   Cu   acelaşi  prilej,  pentru  aniversării  a  50  de  ani  de  la  tică.  ştiinţifică  şi  organizato  îan  Vuia"  din  Timişoara  a  lu
        rezultat  încorporează   munca   măsuri  de  tehnică  nouă,  care   viabile". îndeosebi  intrarea  în                                                 rică  desfăşurată  în  acest  do-  at  cuvţntul  prof.  Ion  Anton,-        (Agerpres)
        şi   preocupările  permanente   constă  in  oreîncălzirea  gazului   funcţiune  a  noii  statii  de  con-
        ale   furnoliştilor,   căutările   metan  insuflat  în  lumal  cu   casare-sortare  a  minereurilor
        asidue  subordonate  asigurării   ajutorul  unei  instalaţii,  al  că  din  combinat,  va  conduce  Ia  o
        unui  proces  tehnologic  cu  cît   rei  prototip  se  realizează  în   scădere  a  consumului  de  cocs   CUVINTUL  TOVARĂŞULUI  NICOLAE  CEAUŞESCU
        mai  mici  oscilaţii  de  la  traseul   cadrul  uzinei.  Aceste  măsuri,   cu  circa  5-10  kg  pe  tona  de
        norma).  „In  activitatea  noastră   la  care  se  adaugă  efectul  in  fontă.  Sînt  şl  alte  măsuri  pre
        —  arăta  ing.  Coloman  Fuhr  trării  în  funcţiune  a  noii  staţii   conizate  De  pildă,  avem  în  ve
        mann,  şei  adjunct  al  secţiei   de  concasare-sortare  a  mine  dere  experimentarea  şl  apoi   Sfimati  tovarăşi,  pentru  rez.ultalelc  obţinute  în   dorinţele  şi  cu  atît  mai  mult   cu  dezvoltarea  rapidă  a  ştiin  semnat  in  cercetarea  solului
        furnale  —  primează  cu  consec  reurilor,  alcătuiesc  principalele   aplicarea  —  pentru  prima  dată   In  numele  Comitetului  Cen  activitatea  de  pînâ  acum,  pen  va  trebui  să  ne  perfecţionăm   ţei  şî  tehnicii  pe  plan  inter  şi  subsolului  românesc,   în
        ventă  grija  pentru  asigurarea   căi  pe  care  furnalişlii  Călanu-   în  tară  —  a  unei  tehnologii   tral  al  partidului,  a|  Consiliu  tru  munca  pe care  fiecare  din  activitatea.  îmi  exprim  con  naţional.  Construcţia  socialis  descoperirea   multor  resurse
        unei  temperaturi  ridicate  a  ae  lul  vor  reuşi  să  Iacă  fată  mari  moderne  care  constă  Sn  utili  lui  de  Stat  şi  al  guvernului,   tre  dv.  aţi  depus-o  şi  o  depu  vingerea  că  şi  colectivul  uzi  mului,  progresul  multilateral   mineraliere,  care  au  contri
        rului  insuflat  în  furnale,  utili  lor  obligaţii  ce  le  revin  tn  do  zarea  oxigenului  la  furnalul   adresez  calde  felicitări  colec-   neţi  în  vederea  realizării  mâ-   nei  „Victoria“  —  Călan  va  Şli   al  patriei  noastre  sînt  strîns   buit  la  realizările  de  pină  a-
        zarea  tn  mal  mare  proporţie   meniul  producţiei  de  fontă  şi   nr.  5.  Scontăm  ca  prin  inter  tiwiur’ Lizîhei  '„'Vieroi-ra*“’  —   ,-j  v  Nuiuiii  elaborate   de -   să  îndeplinească’cu  cinste  sar  legate  de  dezvoltarea  ştiinţei   cuni  ale   inlustriei  noastre.
        c  gazului  metan  prin  gurile  de   al  reducerii  consumului  speci  mediul  acestui  nou  procedeu   Călan,  pentru  decorarea   cu   congresul  partidului,  de  Co  cinile  care  îi  vor  reveni.  VA   şi  culturii,  lată  de  ce  parti  Apreciez  în  mod  deosebit  ac
        vini,  menţinerea  unei  tempera  fic  de  cocs  ln  anul  viitor.  să  ajungem   la  ’economisirea   Ordinul  Muncii  clasa  I, cu  pri  mitetul  Central,  pentru  dez  urez  dv.,  întregului  colectiv,   dul,  Comitetul  Central,  aşteap  tivitatea  pe  care  tov.  Tano-
        turi  optime  la  gîtul  furnalelor.   In  mod  aproape  analog  s-a   a  circo  40  kg  cocs  pe  tona  de   lejul  împlinirii  a  100  de  ani   voltarea  multilaterală,  pe  ca  succese  în  activitatea  de  vii  tă  de  Ia  învătămîntul  superi  vici  a  depus-o  în  direcţia  a
                                                                                                                                                     patriei
                                                                                                                                lea  socialismului,  a
        Reducerea  consumului  specific   acţionat,  am  putea  spune,  $i   fontă  produsă  la  acest  agregat.   de  existenţă.                             tor.                          or  o  contribuţie  şî  mai   va  ceasta  şi  consider  că  are  încă
        ie  coos  a  fost  influenţată  de   la  furnalele!  Hunedoor-ei.  Şi   Determinante  in  acest  sens  vor   De  asemenea,  doresc  să  fe  noastre.   In  ce  priveşte  Institutul  po  loroasă  în  formarea  cadrelor,   vâsle  posibilităţi,  datorită  cu
        asemenea  prin  îmbunătăţirea   aici  au  existat  preocupări  pen  fi.  de  asemenea,  reparaţiile  ca  licit  pe  directorul  uzinei,  pre  Uzina  „Victoria"  —  Călan,   litehnic  din  Timişoara,  într-a  în  cercetarea  ştiinţifică,  în  e  noştinţelor  şi  experienţei  sale,
        Încărcăturii  furnalelor  şi  sul)   tru  stimularea  factorilor  esen  pitale  planificate  la  furnalul  nr.   cum  şi  pe  inginerii,  tehnicie  ca  şi  celelalte  uzine  metalur  devâr,  în  cei  50  de  ani  de  ac  dificarea  socialismului  în  pa  să  contribuie  şi  în  viitor  la
        sspect  granulometric,  f-apt  ce   ţiali  care  influenţează  scăderea   7.  La  fabrica  nr  2  de  aglomera  nii  şi  muncitorii  care  au  fost   gice  ale  noastre,  are  rezulta  tivitate  —  şi  mai  cu  seamă  în   tria  noastră.  Sînt  convins  că,   dezvoltarea  geologiei  în  pa
        «  stimulat  mersul  uniform  al   consumului  de  cocs,  reflectate   re  a  minereurilor,  la  cîle  un   distinşi  astăzi  cu  ordine  ale   te  bune  în  acest  cincinal,  dar   anii  socialismului  —  e]  a  a  bazat  pe  experienţa  de  pînâ   tria  noastră.  Partidul  şî  gu
        agregatelor. .                pozitiv  în  realizările  bune  din   cauper  de  la  furnalele  nr.  5.   Republicii  Socialiste  România.   mai  cu  seamă  are  un  program   dus  o  preţioasă  contribuţie  la   acum.  valorosul  corp  didactic   vernul  aşteaptă  mult  încă  de
                                      primele  luni  ale  anului.  Din                                                          mare  în  perspectivă.  Colec  formarea  specialiştilor  nece  de  la  Institutul  politehnic  din   la  geologia  românească.
          Comparativ  cu  nivelul  adu                             7  şi  8".                    De asemenea, doresc încă o  da  tivul  de  la  „Victoria"  —  Câ-   sari  economiei  româneşti.  Du
        şi  pentru  primul  an  al  viitoru  păcate,  acest  început  bun  nu   Hotărîrea  fermă  de  a  recu  tă  să  adresez  felicitări  Institu  lan  va  trebui  să  depună  efor  pă  cum  ştiţi.  Comitetul  Cen  Timişoara  va  aduce  în  viitor  o   Avem  convingerea  cA  Dâ-
        lui  cincinal  la  furnalele  Câla-   a  avut  continuitate.  Evidenta   pera  pînă  la  finele  anului  pier  tului  politehnic  „Traian  Vu  turi  neslâbite  pentru  realiza  tra)  a  dat  nu  o  dată  aprecieri   contribuţie  şi  mai  însemnată   mîntul  românesc  dispune  încă
        nului  este  planificat  un  con  primelor  zece  luni  de  activitate   derile  la  cocs  exprimă  optimis  ia"  din  Timişoara  cu  prilejul   rea  lui.  îndeosebi  trebuie  acor  înalte  activităţii  depuse   de   in  îndeplinirea  sarcinilor  tra  de  multe  bocălîi  necunoscute,
        sum  de  cocs  mai  mic  cu  circa   din  sectorul  furnale  al  Hune  mul  specific  al  iurnaliştilor  hu-   împlinirii  a  50  de  ani  de  exis  dată  mai  multă  atenţie  orien  cadrele  din  învâţâmîntul  su  sate  de  partid.  aflate  Ia  adinr.lmî  mai  mari
                                                                                                                                                                                              Doresc  să  vă  urgz,  dv..  tutu
        58  kg.  LuJnd  ln  considerare   doarei  înregistrează  o  depăşire                      tenţă,  să  felicit  pe  rectorul  po  tării  stabilite  de  Congresul  al   perior.  deci  şi  cadrelor   din   ror  cadrelor  didactice  şi  tutu  şi  mai  mici  :  avem  convinge
        media  reducerii  consumului  re  a  consumului   planificat   cu   nerioreni  care  de  obicei   îşi   litehnicii  şi  pe  toţi  ceilalţi  pro  X-Iea  al  partidului,  de  către   înyăţâmîntul  superior  dîn  Ti  ror  studenţilor  din  institutul   rea  câ  nu  ne  cunoaştem  încă
        alizată  în  acest  an  rezultă   5,55 kg de cocs pe  tona  de fon  calculează  cu  multă  chibzuinţă   fesori  şi  cadre  ale  institutu  Comitetul   Central,   privind   mişoara.  deci  şi celor  din Inşii,   politehnic  din  Timişoara,  suc  de  ajuns  solul.  Există  astăzi
        că  sarcina  ce  le  revine  iurna                         şansele  atunci  cînd  se angajea  lui  care  au  fost  distinşi  astăzi   dezvoltarea  cu  prioritate  a  fa  tutui  politehnic  şi.  în  acelaşi   cese  tot  mai  mari  pe  această   mijloace  moderne  de  investi
                                                                                                                                                                                                                          gaţie.  Avem oameni pregătiţi  în
        liştilor  în  1971  nu  este  de  loc   tă.  Cauzele  acestei  activităţi   ză  înlr-o  acţiune  pretenţioasă.  cu  ordine  ale  Republicii  Socia  bricării  oţelurilor  speciale  şi   timp.  a  pus  în  fata  învâţă-   cale.  stare să facă aceste  Investiga
        uşoară.   Cu   toate   acestea,   neeconomicoase sînt  mai  multe                          liste  România.               ridicarea  nivelului' calitativ  al   mîntului  superior  sarcini  deo  Am  lăsat  la  sfîrşit  geolo  ţii.  Sperăm  câ  geologia  româ
        încrederea  deplină  tn  reuşită  dar,  în  esenţă,  se  Identifică  cu   S.  OLTEANU       Adresez  felicitări   cordiale   întregii  producţii.  Considerăm   sebit  de  mari.    gia.  deşi  ea  contribuie  direct
                                                                                                   tovarăşului  lanovici  cu  prile  că  mai  are  multe  de  făcut  în   Pentru  realizarea   progra                   nească  vo  aduce  o  contribu
                                                                                                   jul  împlinirii  a  70  de  ani  —   direcţia  aceasta  —  cu  toate   mului  de  dezvoltare  a  Româ  la  dezvoltarea  economici  asi-   ie   mai  însemnată  în  dece
                                                                                                                                                                                                                           niul  în  care  intrăm,  la  asi
           mm                                                                         W SKÊ        o  vîrstă  încă  tînârâ  —  şi  cu   succesele  obţinute  —  şi  uzina   niei  în  deceniul  următor,  pro  gvirind  baza  de  materii  pri  gurarea  economiei  cu  materii
                                                                                                                                                                                            me.  Ieri.  în  şedinţa  Comite
                                                                                                   prilejul  acordării  înaltei  dis
                                                                                                                                 „Victoria"  —  Călan.  De  alt
                                                                                                                                                              blema  cadrelor  capătă  o  im
                                                                                                                                                                                            tului  Executiv  şi  a  guvernu
                                                                                                                                                                                                                          prime.  Rezultatele  dîn  ultima
                                                                                      mm           tincţii  din  pai’tea  conducerii   fel,  cred  că  niciodată  nu  vom   portanţă  şi  mai  mare  Fără  a   lui.  am  discutat  despre  pro  oenslâ  speranţă  este  îndreptă
                                                                                                                                                                                                                                                   a-
                                                                                                                                                                                                                           vreme  deVnonstreazâ  că
                                                                                                   de  partid  şi  de  stat.
                                                                                                                                 putea  —  şi  nu  va  trebui  —  să
                                                                                                                                                              asigura  in  toate  sectoarele  de
                                                                                                                                                                                            blema  aceasta  şî  am  arătat
                                                                                                     Aceste  distincţii  oglindesc
                                                                                                                                                               toarele  tehnice,  cadre  de  spe
                                                                                                                                 realizat.  Cu  cît  vom  realiza
                                                                                                   într-adevâr  o  apreciere  deose  fim  satisfăcuţi  cu  ceea  cc  am   activitate  şi.  îndeosebi.  în  sec  că  este  greu  să  asigurăm  un   ţită.
                ¿ . w,.                                                                                                                                                                     progres  rapid  nl  patriei  noas  Aş  dori  să  urez  tovarăşului
                                                                                                   bită  din  partea  organelor  cen  mai  mult  cu  cît  vom  ridica   cialişti  cu  o  înaltă  calificare,   tre  fără  dezvoltarea  acestui   înnovîcl,   tuturor  geologilor
                                                                                                   trale  de  partid  şi  de  stat  la  a  pe  o  treaptă  mai  înaltă  mun  nu  am  putea  realiza  progra  sector   Tovarăşul   îanovici.   noi  s'iccese  în  muncă.  fCu-
                                                                                                   dresa  colectivelor   dumnea  ca  noastră,  în  toate  domeniile,   mul  elaborat  de  Congresul  al   împreună  m  alţi   eminenţi   vîntnrea  a  fost  subliniată  de
                                                                                                   voastră.  a  fiecăruia  dintre  dv.,  cu  atît  vom  creşte  pretenţiile.  X-lea,  nu  am  putea  ţine  pasul  geoloci.  a  adus  un  aport  în-  repetate  aplauze}.
                                                                                                           In  pagina  a-H-a                                     Forestierii  pregă
                                                                                                                                                          jj       tesc  producţia                      lucrările Plenarei
                                                                                                       150  de  ani  de  la  naşterea  ['
                                                                                                                                                                    anului  viitor
                                                                                                              lui  Friedrich  Engels                              Unităţile  forestiere   din            C.C.  al U. I. li.
                                                                                                                                                                Judeţul  nostru   cunosc  a-
                                                                                                                                                                cuni la confluenta  celor  do
                                                                                                                                                                                               In  ziua  de  26  noiembrie  a
                                                                                                      TEORIA  DESPRE  GENEZA,  ESENJA  Şl  EVOLUJIA             uă  cincinale  o  activitate  e-   avut  loc  Plenara  Comitetului   După dezbateri, plenara a a
                                                                                                                                                                fervesccntă.  In  timp  cţ  se                             probat Pi oiecluI  Statutului  U-
                  întreprinderea  de  Industrie  locala  Deva  îşi  extinde  coope rarea  cu  industria  republicană,   FUNCŢIILOR  STATULUI  -   CONCEPJIE  ŞTIINŢIFICA,   lucrează  intens  la  îndepli  Central  a)  Uniunii  Tineretu  niunîi  Tinerelului  Comunist,
             realiiînd  pentru  aceasta  cantităţi  sporite  de  piese  repere,  subonsamble  şi  confecţii  metalice.  In                                      nirea  sarcinilor  de  plan  pe  \   lui  Comunist  cu  următoarea   care va  fi  supus   dezbaterii
             acest  scop  s-a  construit  şi  pus  jn  funcţiune  un  nou  atelier  mecanic,  cu  o  capacitate  de  pro  UNITARA  Şl  ÎNCHEGATA               11)70,  lucrătorii  forestieri  f   ordine  de  zi:  Informarea  pri  membrilor organizaţiei,  precum
             ducţie  de  5  ori  mai  mare  deci!  cea  anterioară.                                                                                             pregătesc  şi  demararea  în  i   vind  măsurile  întreprinse  în   şi măsurile  privind  pregătirea
                                                                           Foto  :  N.  GHENA                                                                   condiţii  bune  a  producţiei   vederea  pregătirii  şî  desfăşu  şi   desfăşurarea  celui  d?-nl
                                                                                                                                                              I  anului  viitor.  Măsurile  lua  rării  Congresului  al  IX-lea  al   TX-Ien  Congres  ai  Uniunii  Ti
                                                                                                                                                                te  şi  realizările  obţinute pi-   Uniunii  Tineretului   Comu  neretului  Comunist,  care  va
                                                                                                                                                                nă  acum  pe  această  linie   nist ;  Dezbaterea  proiectului   avea  loc  în  perioada  18-22  fe
                                                                                                                                                                sînt  concludente.           de  statut  al  Uniunii  Tinere  bruarie  1971.
                                                                                                                                                                                             tului  Comunist  şî  Informare
                                                                                                                                                                                                                             In  încheierea  lucrărilor  ple
                                                                                                                                                                  Dotările  de  care  au  bene
         ARÂÎIIBilE PE TOM să se erate piuă la ultima brazdă!                                                                                                   ficiat  în  ultimul  timp  uni  asupra   activităţii  delegaţiei   narei,  a  luat  euvîntul  tovară
                                                                                                                                                                                                                  Comu
                                                                                                                                                                                             Uniunii  Tineretului
                                                                                                                                                                                                                           şul  Ion  Iliescu,  priin-secretnr
                                                                                                                                                                tăţile  aparţinătoare  combi
                                                                                                                                                                                                                                       U.T.C.,  ministru
                                                                                                                                                                                                                           al  C.C.  al
                                                                                                                                                                                             nist  la  cel  de-al  VlII-lea  Con
                                                                                                                                                                natului  de  exploatare  şî  in
                                                                                                                                                                dustrializare a lemnului  De  gres  al  F.M.T.D.          pentru  problemele  tineretului.
                                                                                                                                                                va  au  îmbogăţit  parcul  de
           Pregătirea  unor  baze  solide   rativele  agricole  din  Sâlişte,   spre  exemplu,  se  găsesc  co  rilor  front  de  lucru  corespun  că  unităţile  respective  au  te  maşini  şi  utilaje  al  acesto
                                                                                                                                                                ra  cu  peste  130  autocamioa
                                                                                                                                 renuri  grele,  pe  o  parte  din
         recoltei  viitoare,  prin  fertili  Cigmău,  Dîncu  Mare,  Bejan,   masate  11  tractoare  zător.  Evident,  in  asemenea   suprafeţe  gâsindu-se  şi  în  pre  ne,  tractoare  rutiere,  fieră
         za rea  terenului  şi  executarea   Orâşlie.  Bobîina  etc.  Din  analiza  situaţiei  la  zi   condiţii  se  pune  întrebarea  :   zent  apă,  dar  sub  nici  un  mo  straie  mecanice,  despicătoa-
         arăturilor  pe  toate  suprafeţe  Era  posibil  însă  ca  1a  data   reiese  însă  că  sînt  cooperati  preşedinţii  şi   inginerii  uni  tiv  nu  se  admite  ca  executa  re,  funîculare  şi  altele.  A   In  legătură  cu  vizita  delegaţiei  de
         le  ce  urmează  a  se  însămînţo   actuală  efectuarea  arăturilor   ve  agricole  unde  executarea   tăţilor  respective  nu  sînt  con  rea  ogoarelor  să  fie  amînatâ   crescut  astfel  indicele   de
         in  primăvara  anului  1971,  con  să  nu  mai  ridice  probleme  în   arăturilor  de  toamnă  creează   vinşi  încă  de  rolul  şi  necesi  pînâ  în  primăvară.  Intîrzie-   mecanizare  a  lucrărilor  de
                                                                                                   tatea  executării  arăturilor  dc
         tinuă  să  ocupe  un  loc  de  sea  nici  o  unitate,  avind  în  vede  serioase  motive  de  reflecţii  şi           rea  semnalată  la  cooperativa   bază,  reprezentând  în  pre  partid  şi  de  stat  a  Republicii  Demo
         mă  pe  agenda  cooperatorilor   re  că  au   existat  suficiente   îngrijorare.          toamnă ?                     agricolă  din  Sâlciva  nu  sc  da-   zent  97  la  sută  la  doborît.
         şi  mecanizatorilor.          tractoare  puse   la  dispoziţia   Este  vorba  în  primul  rînd   Suprafeţe  apreciabile  ne-   toreşte  insă  în  exclusivitate   5.3.2  la  sută  (a  scos-apropi-
           Unele  unităţi  cooperatiste,   C.A P.  Cu  toate  acestea,  în   despre  C.A.P  Geoagiu,  unita  ogorite  se  găsesc  şi  la  coope  condiţiilor  grele  de  lucru,  ci   at  şi  66.4  la  sută  la  încăr  crate  Germane  în  Republica  Socialistă
         unde  s-n  acordat  atenţie  spo  raza  de  activitate  a  I.M.A.  O-   te  care  mai  are  de  ogorît  pe  rativele  agricole  din  Vaidei.   şi  unor  deficienţe  organizato  cat.
         rită  eliberării  terenului  şi  fo  răştie  mai  sînt  dc  arat  peste   ste  100  de  hectare.  Dc  aseme  Aurel  Vlaicu,  Pişehinţi,  Sîn-   rice  privind  eliberarea   la   Lucrările  de  pregătire  a  E
         losirii  tractoarelor  cu  întreaga   600  de  hectare  din  cele  aproa  nea,  în  alte  unităţi,  deşi  su  landrei  şi  altele,  unde  se  im  timp  a  terenului  de  coceni   producţiei  anului  viitor  vi-  j   România
         capacitate,  an  încheiat  acţiu  pe  4 450  stabilite.-   Deoarece   prafeţele  ncarate   însumează   pune  ca  tractoarele  să  se  u-   îndeplinirea  integrală  a  pla  zează  totodată  valorificarea  I
         nea  pe  toate  suprafeţele  sta  zilnic  se  lucrează.  în  medie,   cîte  40-50  de  hectare,  sînt  pu  lilizeze  cu  randament  maxim   nului  la  arăturile  dc  toamnă   superioară.   cu   eficien-  |   Comitetul  Central  al  Parti
         bilite.  Se  drtaşcază  in  aceas  cu  150-165  de  tractoare  la  a-   ţine  şanse  ca  lucrarea  să  se   pînâ  la   tragerea   ultimelor   necesită  maximum   de  efort   tă  economică  sporită  a  po-  |   le  Germane,  prevăzută  pen
         tă pri' iută  cr:ctt'-)lolc  ooziti-   râturi. s-ar putea ca în 2-3  zile   termine  în  cursul  acestei  săp-   brazde.  din  partea  cooperatorilor  şi   tenţialuluî  forestier   Volu-  j   dului  Comunist  Român,  Co  tru  începutul  lunii  decembrie
         vrr  oferite  de  C A R  Bcriu.   acţiunea  să  fie  încheiată  pînâ   lâmîni.  Aprecierea  se  referă   Unele  rămîncri  în  urmă  se   mecanizatorilor,  folosirea  din   mu)  de  masă  lemnoasă  pre  mitetul  Central  al  Partidului   a c.
         Turd;-;ş.  Dineu  Mare.  Foit,  Si-                         îndeosebi  la  cooperativele  a-   constată  şi  Sn  cooperativele  a  plin  a  timpului  favorabil  şi  a   văzut  a  se  exploata  in  1971   Socialist  Unit  dîn  Germania   Dala  vizitei  oficiale  de  prie-
         meria.  Brîznic,  Deva.  Brad.   Li  ultima  brazdă.  In  vederea   grîeole  din  Câstâu  şi  Cristur.   gricole  din  raza  de  activitate   tractoarelor  destinate  lucrării   urmează  să  aibă  o  valoare   şî  guvernele  celor  două  ţâri   'enîe  a  delegaţiei  de  partid  şi
         Ribita  .şa.  Totodată  se  evi  intensificării  ritmului  de  lu  ale  căror  conduceri  nu  se  gră  a  I.M.A.  Ilia.  Restanţele  cele   respective  Se  va  reuşi  astfel   mai  mare  cu  peste  10  lei  pe
                                                                     besc  să  ia  măsuri  energice
         denţiază  preocuparea  susţinu  cru  s-a  făcut  o  concentrare   pentru  eliberarea  dc  coceni  a   maî  mari  —  cîte  40—100  de   ca  încă  de  pe  acum  să  se  a-   mc  faţă  de  cca  realizată  in   au  convenit  să  amine  vizita   de  stat  a  Republicii  Demácra
                                                                                                                                                                                                                           te  Germane  în  Republica  So
         tă  pentru  fertilizarea  cu  îngră  masivă  de  forţe  în  unităţile   tuturor  suprafeţelor  ce  urmea  hectare  —  se  înregistrează  la   sîgure  o  temelie  trainică  re  acest  an.  în  Republica  Socialistă  Româ  cialistă  România  va  fi  stabi
                                                                                                                                                                                            nia  a  delegaţiei  de  partid  şi
         şăminte  organice  a  unor  în  râmase  în  urmă  cu  realizarea   ză  a  se  însâmînţa  Sn  primăva  C.AP.  Sâlciva,  Burjuc,  Ilia,   coltei  primului  an  al  cincina       de  stat  a  Republicii  Democra-  lită  ulterior.
         semnate  suprafeţe  la  eoope-  ogoarelor.  La  C.A.P.  Pricaz,  ră  şi  nu  asigură  mecanizato-  Slrbi  şi  Lăsâu  Este  adevărat  lului  următor.
     	
