Page 86 - Drumul_socialismului_1970_09

WH|gWHU.J» WJ*
B l
DRUMUL SOCIALISMULUI $ Nr. 4888 $ VINERI 25 SEPTEMBRIE 1910

•Flraie, In zllolo toamnei, Ca o noutate se înscrie şl du-se astfel experienţa acumu­
spectatori, vizitatorii ta In­ organizarea expoziţiilor de lata de câmlnele culturale din
el reoptă din nou spra aşeză­ adâ plastlcâ, tot In cadrul ca­ Geoagiu, Baia de Criş, Dobro
minte culturalo cu vădit In­ selor de culturâ. Şl aici, noul ţi Certej, In privinţa repertorii-
teres, cu speranţa îndreptăţită Oficiu pentru organizarea ex­ lor formaţiilor ortistice. acestea
că vor avea prilejul sâ vodă, poziţiilor de artâ plastici î$l vor fi imbogâţite, reîmprospă­
„mal multe* dedt In perioada va face simţită prezenţa prin tate, inslstîndu-se mai ales pe
„marilor vacanţe*, iâ*yl dă­ deschldereo unor expoziţii cu- prezenţa elementului local. Vor
ruiască aplauzele răsplătind prlnzînd lucrări ale artiştilor fl recrutaţi noi artişti amatori.
calitatea tl varietatea spec­ plastici oonsacraţl. Unlveriltâ- - Care vor fl manifestările Ora a începui, lecţia este foarte interesantă, iar noi slntem numai ochi fl urechi.. Polo i V. ONOIU
tacolelor, sâ fie martorii onor cultural-artlrtlce eore, prin am­ (Aspect de la clasa I a Şcolii generale Dr. Petru Croia din Deva).
însemnate aeţlonl fl evenimente ploarea lor, te vor Impune In
organizate pe plan local, lată actuala stagiune ?
ce ne-o dederat, fn această Interviu — Saptamîna culturalâ „Sor- „No de arm aţi exemplul I* —
privinţă, tovarăşa Marfa Creţu* mls" este evenimentul ee po- stigmatizează abaterile de la
vicepreşedinte al ComHetulul lorlzeaâ In Jurul sâu principala Fiecare minut fructificat cu vaioare dlsciplInB, aspecte negative ale
Judeţean pentru cultură flartfl t atenţie. El se coracterizeazâ comportBr!l atlt la docul da
— In stagiunea de toamnâ, ţfle populare Îşi vor mări nu- prlntr-on pronunţat caracter munefl cit şl tn cămine, acasB.
activitatea culta rclâ organ!zatd Ştiinţific, oonstfnd In simpozioa­ ( £ In societate. Acestor rubrici II
la nivel de judeţ va purta am­ mârul la 5 (In flecare casâ de ne, sesiuni de comunicări, i •e adaugB altele, curente —
cufturâ) conţi nu IrxJu-ie cola­
prenta apropierii marelui eve­ spectacole. In acest oadru, o- maximă pentru producţie „C ărţi noi*, „VB Informam" sl
niment din mai t971 - aniver­ borarea aproplatâ cu cele des­ nfversarea o 150 de onl de Io altele.
sarea a 30 de ar>f de la InfRn- chise In cadrul du burilor sin­ moartea Iul Ion Budol-Delea- AdunBrlle generale constitu­
dicatelor.
ţarea Partidului Comunist Ro­ nu ocupâ un loc aparte. Organizaţla U.T.C. de le I. M. punde Iniţiativei lansate, la secfle, la flecare loc de mun­ lizBrlf obiectivelor propuse are ie tot atltea p rile ju ri de a pune
mân, eveniment de cearnă Tn Un eveniment deosebit va In rest, se vor face Intense Barza cuprinde peste 1 800 de începutul anului, de către Co­ ca, felul In care tinerii se În­ mai mulle fatete : una — şl ea în discuite modul în care sînt
viaţa partidului, a poporului msnaofte activitatea Muzeului pregătiri pentru noua formu­ tineri. Dar nu mărimea numă­ mitetul Judeţean el U.T.C., cadrează 1n aceasta acţiune m ultiplicata — o constituie îndeplinite sarcinile de plan
fl naţiunii noastre aodalbte. In Judeţean din Deva, ce va fl la de dialog la distanţă al rului este cea care (impresio­ dfnd curs une| adevărate com­ menita sa contribuie, prin •an­ cele tre| qizete de perete „T i­ sau aspectele deficitare din
majoritatea lor, acţiunile se vor amplificata prin deschiderea formaţiilor corole, „PotHum nează d prezenţe lor. simţită petiţii a răspunderii profesio­ trenarea celor mal mari uni- neretul şj producţia", cu ru­ comportarea unor. tineri. De o
axa pe popularizarea realizări­ In clădirea centrala a expozi­ carmen* In compania forma­ activ In toate secţiile întreprin­ nale tn cadrul concursului „Fle­ latl Industriale, la ridicarea în­ bricile ingenios stabilite $i deo­ deosebita efioscltate se bucura
lor obţinute de poporul român ţiei arheologice permanente ţi ţiilor Judeţelor Ialomiţa sl Pia­ derii. Fără îndoiala, l i creş­ care minut fructificat cu va­ tregului potenţial economic al sebit de sugestive. „Tineri cu popularizarea unor probleme
In anii soolaUemirkrl* O mare a unei expoziţii temporare la tra N eam ţ; vor avea loc etape terea de 17,8 la sută a produc­ loare maxlmfi pentru produc- judeţului. Pentru noi, aceasta care ne mîndrim* este ru b ri­ leqate de producţie şi disci­
atenţie te va acorda proble­ secţia de ştiinţe naturale. Un preliminarii ale festivalului brf- tiv ită ţii mu/ncif de Ja În­ ţie“ . Eşalonat pe întreg anul, întrecere reprezintă preocupări ca permanenta în cadrul că­ plina prin ziarul de tuztnB
melor de cultură generolâ şl accent deosebit ie va pune si gărilor artistice de agitaţie ţi ceputul cincinalului sl Dlnfi a­ reia stnt evidenţiaţi periodic, „M uncitorul miner", oglindă
recreative. Se va merge, de pe achiziţionarea de noi o- festivalului căluşarilor din Ar­ cum, un rol Important l-a fruntaşii tn producţie, tinerii sBptamlnala a activităţii între­
prefertnţâ, pa linia extinderii bîecte pentru muzeele sâteftl deal. avut fl tineretul. Acelaşi aport care au o comportare exem­ gii Întreprinderi. Ş| tot prin­
acţiunilor educative de ml- din Pâuflş, Rtu Bflrbot, Tefluc Caravanele muzeistice, medi­ tineresc se resimte sl în rea­ Tineretul şi produefia plara în societate. La rubrica tre preocupările orqanlzaţiel
c rog rup, Tntrvdt acestea au eh fl pentru cele ee vor lua cale, culturale, se vor deplasa lizarea, in primele opt luni ale „Ce fac ei cînd absentează*, U.T.C. de la I. M. Barza se în­
dat cete mal bune rezultate. fiinţă la Bala de Crly şl fila. •anului, a producţiei de minereu prin cîteva caricaturi cu pasta scrie şl concursul desfăşurat
Ne preocupâ fmbogâţtneo, ex­ - Vor fl oreote premise In In continuare în sate sl comu­ In proporţie de J05.2 Ia suta. concursul înseamnă de fapt In plus pentru realizarea e. densa si versuri adecvate sînt pe meserii „Intre metronom sl
tinderea acţiunilor eotedor de vederea îmbogăţirii activităţii ne, pentru a susţine In faţa Iar a producţiei de metal în un complex de acţiuni ele or­ xemplarfl a planului, o atenţie criticaţi cel ce uita, uneori, în protecţia m uncii“. |a care sînt
culturâ, în scopul desfăşurării căminelor culturale f cetăţenilor expuneri, conferin­ proporţie de 100,7 la suta sau In ganizaţiilor U.TC. din între­ sporita acordata în g rijirii u ti­ fata unul pahar, ca la ora a­ straşl totl tinerii în faza de
anei actlvkâţt permanente. A­ — Fflrâ îndoiala.' Aid se va ţe, consultaţii etc. In general realizarea unor economii efec­ prinderi privind prezenţa ti­ lajelor şi sculelor. păstrării or­ ceea locul lor ar fi a)»ul. „Din masa, etnd verificările se fac
cest lucru va fl posibil, bine­ un program bogat variat spe­ tive evaluabile la milioane de nerilor la locul de munca — dinii şî curBJeniei la locul de experienţa noastrS“ propune periodic la locul de munca,
cific anotimpului $1 care, de­
înţeles, cu sprijinul Comitetului Insista fn continuate pe dez­ lei. o prezenta competentă. corec­ munca, creşterii numărului de un Interesant schimb de Idei urmate de fazele pe qrupe, sec­
de Slot pentru Culturâ $1 Artâ voltarea acţiunilor proprii. Pen­ sigur, va necesita o mal In­ Le preocupările sporite ale ta, disciplinata. tineri evidenţiat! luna de lu­ între salariaţii întreprinderii. ţii sl întreprindere.
tensa mobilizare a activiştilor
oare, prin Agenţia Românâ de tru aceasta se var organiza culturali |l va da satisfacţii de­ colectivului, ale specialiştilor şl „La întreprinderea noastră na. ridicării calificării, spri­ ..Răspuns la întrebare* vine sa Faptul de a avea, fn acest
Impresariat Artistic, va com­ formaţii permanente r brigăzi pline artiştilor amatori. conduceri! întreprinderii pri­ — ne spunea Nlcolae Stoica, jin irii Inovatorilor, m ilita rii e- lămurească probleme de cea an. pe întreprindere, mal puţine
ab­
flcace pentru eliminarea
mal diferita tematica, preocu­
pleta ou spectacole, periodic «tHnţfflce, colective de confe­ vind sporirea In mal mare mă­ secretarul comitetului coordo­ sentelor nemotjvate sl a înttr- pări ale tineretului din între­ absenţe dedt în toţi anii, consti­
tuie o verificare a eficienţei
nator al U.T.C. de la I. M. Bar­
planificate, agenda culturala a renţiari care «a se deplaseze In Interviu consemnat de sură a productivităţii mund| se za — tinerilor le-a fost prelu­ zierilor, reducerii abaterilor masurilor prompte, venite să
(ocaMtfiţtlor urbane. satele oparţlnâtoare, extinzln- M. BODEA raliază /aportul practic dat crat IncB de la începutul anu­ de la disciplina, a fluctuaţiei prindere. ..Calitatea acuza" răs­ preîmtîmplne abaterile de orice
de organizaţia U.T.C., de a răs­ punde unu iî din obiectivele
lui statutul concursului, ur- din sectoare*. fel de la disciplina, să aslqitre
mtnd ca. periodic, organizaţia Oglinda acţiunilor întreprin­ constante ale organizaţiei — tineretului locul pe care tre­
U.T.C. sB verifice. în flecare se de organizaţie In scopul rea- ridicarea caîltatil produselor. buie să-l ocupe În procesul de
producţie.
— ,,Şi la noi, la Uzina de pre­
parare — Intervine Nlcolae O-
vidiu Mo|, secretarul organi­
zaţiei U.T.C. de aici. tinerii în-
telea. practic, ca fiecare vsqo-
net de concentrat înseamnă un
plus ce se adauga venitului na­
ţional. Înţeleg Importanta e-
pnrtulul fiecăruia Ia locul Său
U n i M i - i i u.>!
de munca. Cu oricare ai sta
DIALOGUL ARTIŞTILOR A M O R / de vorba, cu electricienii loan
Cfucbn sau Sabin Cazan,
cu
laboranta Ana Fodor. cu lă­
cătuşii foan Vess, Eugen M o­
Ne obişnolserom Intr-un timp reuşit monta] al baladei „K&- leclrlce „Sonor* şl solistul Ma- rar sl alţff. fiecare tî-ar spun<»
cu spectacolele „Ştafetei fol- muves Kellemmenne", varian­ rlus Vîntilă. fn felul Iul c8 ceea ce trebuie
dorice” care prltejulou dialo­ tă maghiară a „Meşterului Ma­ Programul căminului cultu­ să caracterizeze în prim ul rlnd
guri artistice pe aceeaşi sce­ nele". In aceeaşi notă s-a des­ ral din Crlştur s-a dovedit mult acţiunile tinerilor * înaltul
nă şl care s-au dovedit extrem făşurat si şezătoarea folclorică mol bogat Artiştii localnici ou simţ a! răspunderii. O auto­
de câutato de către public a cărei tematică locală s-a do­ adus pe scenă atît melodii exigenţă sporita, in ilia tivc nrn-
deoarece aduceau pe scenă vedit deosebit de Interesantă. de muzică populară (Dumitru prll. Aici. prin fiecare minut
tot ce avea mal reprezentativ Pe scenă au apărut apoi soliş­ Pop, Dody Zăvălaj. Hermina fructificat cu eficientă maximă,
viaţa culturalâ a unor locali­ tii de muzică populorâ $1 u- Ghilea, Ana Ralay) sl muzică noi. tinerii. înţelegem s3 fim
tăţi. latâ câ sl Festivalul cul­ Soarâ. O evoluţie aplaudată uşoară (Aghl Popa) cit sl orleînd acolo unde e nevoie de
tural-artistic „Sormls" ne-a o- s-a dovedit aceea o Iul Zolton evoluţiile tarafului şl orchestrei noi, bineînţeles, ru întreana
ferlt miercuri seara, la Cristur. Balasz cotat ca cel mal tinăr de muzică uşoară, formaţiei răspundere profesionala ceru­
o nouă Intîlnire cu două for­ interpret de muzică populară de dansuri populare yl solişti­ ta*.
maţii de artişti amatori apar- din cadru! ,/dialogului". Ală­ lor dansatori loslf Ploscaru yl •..Cu întreaga răspundere
ţlrtlnd căminelor culturale din turi de el s-au mol perindat loan Kovocs. O menţiune spe­ profesionala — un deziderat
final, care primeşte ale! forme
Omagiu Iul localitate sl din Deva. pe scenă eintăreţii Emo Ber- cială pentru Aladar Horvath - concrete, vil, fn munca p o liti­
Programul artiştilor omotorl
talan ţl Pista Kaszlon. O reve­
Ion Budai-Deleanu din Deva s-a deschis cu un laţie — orchestra de chitare e- Interpret yl compozitor. ca desfăşurata cu consecven­
ta pentru mobilizarea tinerilor
In cadrul marilor aniversari 1>a îndeplinirea exemplara a
culturale UNESCO ale anului sarcinilor de producţie.
1970, Consiliul judeţeon Hu­ Concertul orchestrelor de muzică uşoară f, LASCU
nedoara al Frontului Unitâţii
Socialiste, Uniunea Scriitori­
lor din Republica Socialista
România şi Comisia Naţională La ooncertul de muzică u- Înregistrat un deosebit suc­ o baterie, plus tehnica elec­ Deficitul de nutreţuri
a Republicii Socialiste Româ­ şoarB da m arţi seara, organi­ ces cu melodia „Liza cu ochi tronica n-au reuşit să aducă Cămin cultural i
nia pentru UNESCO- organi­ zat la sala „A rta " din Deva. albaştri". Solistul a fost *• pe scenB decît vacarm. In
zează azi, la ora 18, în sala au fost Invitate sâ participe plaudst minute in şir. Promi­ plus. o Impresie dezagreabi­ nou la Boş I
„Arta* din Deva o adunare cunoscuta form aţii da muzica ţător a evoluat şl solistul Tra­ la. Intr-o îndoielnică ţinuta Sa fie oare acesta un succes greu de conceput ca de pe n i
comemorativă închinată cin­ uşosrB din Judeţ. Ca de o- ían Craduneac. de strada, „m uşdnd* ritm ic deosebit atît-s timp cit canti­ mal 27 de hectare ocupate
blcel, le flecara spectacol de microfonul, jndiclndu-se re­ tatea respectiva echivalează cu
stirii marelui cărturar român, Orchestra Clubului din Că­ nutreţuri cultivate să se asiqi:
Ion Budai-Deleanu, fiu al acest gen, publicul (In spe­ lin condusa de maestrul E- ciproc pentru a canaliza -v Pentru locuitorii satului mai puţin de 33 la sută din re finul de trlfoliene si siloî
meleagurilor hunedorene, una cial tinerii) umple sale pînB merlch Hummei râmîne în plauzele, tinerii de la chitara Boş, ziua da 20 septembrie cerea unltatil ridica cu senină­ prevederile planului anual 7 Un pentru aproape 480 bovine •
dintre cele mai luminate minţi la refuz. Lucru firesc, daca continuare cea mal pregătită ne-au făcut s3 tragem con­ a.c. va rămlne Înscrisă cu tate la rang de „cauze obiecti­ calcul simplu dovedeşte efl lo 537 ovine existente ţn efect
ale vremii sale. ne gtndlm că fiecare fşţ face formaţie din judeţ, Iar Zola cluzia ca Împreuna cu Instruc­ majuscule tn cronica so- ve" deficientele de ordin orga­ C.A.P. Rţu Alb pe anul In curs îmbunătăţirea radloslă a <»r-
Adunarea omaglalâ, ce se un „Ideal* din aollslul prefe­ Tudoran ş| Tanla Peteu. de torul lor mal au da lucrat şl clal-culituailă a localităţii nizatoric. contractul la producţia da K vltaţîl in sectorul zootehnic
înscrie în suita de manifestări rat sl m elodiile Iul, trăieşte departe, cele ma| bune Inter­ la capitolul educaţie. Cu dini, Iar. El au avut p rile ju l să Din neajunsurile semnalate lapte se realizează abia In 24 este o necesitate de prim ord
ale Festivalului cufturol-artistic alături de al aceleaşi emo­ prete de muzică uşoară. dini, dini $1 fiş, 5$, a$ nu se trăiască clipe de satisfacţie In anii trecuţi la C.A.P. Rîu de luni (?). Despre ce eficienta daca ţinem seama de faptul *
„Sarmis", va fi urmatâ de un ţii. Am avut tn schimb st pri­ face muzica. Şi o predzsre : $1 bucurie prilejuite de I- Alb, privind «asigurarea bazei poate fl vorba cînd, tn medie, fn cincinalul următor fern/»
recital do versuri din „Ţiga- Şl Intr-adevăr ©ubllcu] a lejul, mal puţin fericit, de a dnd se Imita orchestra inaugurarea noului c3m1n furajere, nn s-au tras de loc producţia de lapte marfa pe tşl va mări efectivul la 800 ca
moda" yi „Trei viteji“ , susţinut •svut prile jul să-l relntllneas- asculta muzica de tip „Reci­ „M ondial- ş| melodiile Iul cultural. Construcţiei a fost învăţăminte. Deşi crearea fer­ cap de vacfl nu ajunge decît pete bovine, din care 400 v r
de actori ai Teatrului de stat c3 pe Dorin Florescu sl or­ tal* (Casa de cultura din Romeo Vanica trebuie păstra­ ridicată prin contribuţia mei zootehnice cu gestiune la 300-400 I pe an ? lata Între­ fi vaci cu lapte. Cunoscînd c \
din Petroşani. chestra Clubului sindicatelor Hunedoara). Trei chitare şl tă cel puţin minima decenta... bănească a cetăţenilor sa­ economica Interna este o mă­ bări os re. cel puţin asa arata înfăptuirea unei asemenea ssr-
"ir din Deva, condusa de Adrian ţului la care s-ani adăugat sură menita s3 determine o e- faptele, nu-l alarmează cîtuşl cini este condiţionala ‘ de m v
Toi azi, la casele de cultură Greavu. Cu o voce timbrală, numeroase ore de muncă fidenţă ridicata a activităţii In de puţin n id pe specialiştii de surlle care se Iau Înc3 din a-
din oraşele Brad şi Haţeg, bine pusa la punct, Interpre* voluntar-patrtallcă a căror sectorul de creştere a animale­ la Direcţia agricola Judeţeană. <*esf an In privinţa valorificării
vafoade se ridică Ia 15 mit
precum şi Io câminul cultura! tind melodii adecvate, solis­ Spectacole de muzică uşoară Jet. In contrast cu vechiul lor, doar simpla schimbare a Desigur, cauzele rezultatelor depline a potenţialului produ
din Hia se va desfăşura (ora tul a cucerit simpatia celor cămin care avea doar o firmei nu conduce automat l-s total nesatlsfăcătoare f$1 au ră­ lîv al animalelor deosebit da
18) simpozionul „Coordonate prezenţi. singură sală oel recent îmbunătăţirea rezultatelor în dăcinile adţnc înfipte tn super­ important este ca toate efer
contemporane ale judeţului Solistul serii a rămas InsB Formaţia ritm ică „C olor", tşl dau concursul — clşll- deschis (construit de către producţie. In rîndul conducerii ficialitatea $1 pasivitatea cu •urile şl priceperea conduce
Hunedoara“ , însoţit de filmo tlnărul CorneJlu Sava (Clubul a Casei de cultură dtn Pe­ gătoerea Cerbului de argint I.C.S.H.) dispune de o sală fermei ş|-a făcut loc automul- care conducerea C.A.P. sl şeful C.AJ5., *le cadrelor tehnice r
documentare. troşani, întreprinde zilele ia ultim a ediţie a Festiva­ tumirea. credinţa falsă ca tre­ fermei din Rtu A lb privesc re­ cooperatorilor din Rlu A lb • a
sindicatelor Slmerta), osre a acestea un turneu prin mal lului internaţional de muzi­ mare de spectacole sl cine­ zolvarea problemelor chele ale fie concentrate spre aslqur.^
multe Judeţe. In data de 21 că uşoară de la Braşov — matograf, o bibliotecă cn burile merq bine. lată unul din­ dezvoltării sectorului zootehnic. rea unor condiţii cit ma| bu fe
septembrie formaţia a sus­ Angeln Shnllea, Nlcolae Su- sală de lectură, birouri $1 tre exemple : Cu toate c3 fenmel | s-au atri­ de hranlre a animalelor. Strîn-
ţinui primele două specta­ clu — unul dintre clşttgă- dependinţe. De acum înain­ — Notaţi un fapt pozitiv. buit peste 760 hectare de teren gerea fără pierderi şî gosporfv
cole la Caransebeş şl Oţe­ torll Stelei făr3 nume, te, localnicii vo»r ave«a Ia Insista medicul veterinar Ion rlrea cu moxlmum de chlhz**!»-
tit Roşu, Iar Ieri a fost oas­ Johny D lm ltrlu şl Horia dispoziţie un lăcaş modem Pascu. In primele 8 luni ale -s- pentru producerea nutreţurilor ţ3 a resurselor de n n lre ftirl
petele spectatorilor din V u l­ Şerbănescu. de cultură. cestul an am livrat la fondul necesare în perioada de stabu-
can şl Lupenl. de stat 260 hi lapte, ceea ce laţle, nu s-a Întreprins m-sl existente trebuie să constituir
l-a reuşita spectacolului M. CHIOREANU N. CHIRICA reprezintă producţia pe în­ nimic pentru creşterea produc­ deci, preocuparea da căpetenU
a factorilor răspunzători dr
treg anul trecut. ţiei la unitatea de suprafaţa. E soaria producţiei animaliere.

Un volum sporit de producţie
(Orvnore din pag. t) să (a cele mal potrivite măsuri
tehnice şl organizatorice, a«tr»l
îneît capacităţile de produ tie
active sa fie folosite la par*
O asemenea situaţie nu mobi­ metrii nominali.
lizează comitetele de direcţie, Sporirea eficacităţii fond^r
cadrele tehnice de specialişti lor Axe trebuie să se facă f
la o activitate permanenta şi lioane de lei nu «r sta nefo­ Insă explicaţia 1n faptul c3 ţile cu pondere mare în In­ nem Insa se-oma că In 1970 tn prin dimensionarea obiectivelor
eficace pentru descoperire® şi losite sau dscă s-ar reglementa multe maşini sl instalaţii de va­ dustria judeţului se desprinde fondurile fixe ale acesţor în­ ce ee construiesc ţn viito r jp
punerea In valoare a noj re­ situaţia la o seama de fonduri lori mari, unele aduse din im­ ci situaţie negativa. treprinderi sînt Incluse ma­ strictă concordanţa cu cerlrf.-.
zerve interne de creştere can- fixe, care du au nici o legătura port. stau nelolosite sau sînt Astfel la unităţile miniere şini, utilaje şl Instalaţii care >e şl specificul fiecărei ramuri
lilstlvă si calitativa a Întregit n i activitatea combinatului. utilizate incomplet. O situaţie din Valea Jiului se prevede ca nu funcţionează, sau stnt folo­ Executarea de construcţii □­
«ctivitafi. Ba dim potrivă se N ivelul relativ scBzut al asemănătoare se intllneşte şi volumul producţiei qlobale în site sub nivelul parametrilor soare economice, comasînd rJa-
formează o automulţumire, fal­ producţiei qlobate la 1 000 lei In unităţile forestiere şi alte 1975 sa crească camparativ cu proiectaţi rezulta ca planul la dirlle şt amplasînd Instalaim»
să de altfel, şl o stagnare im i­ fonduri fixe pe ansamblul ju­ unităţi economice din judeţ. 1970 cu 32 la suia în timp ce acest Indicator de eficienţa e- In aer liber ori de cîte ori <*sle
nenta. deţului este influentst si de si­ Corelaţiei dintre dinamica de fondurile fixe cu 41.5 la suta, conomlcă nu este suficient de posibil, alegerea de a m p lii*-
AnaUzInd gradul de folosire tuaţia necorespunzătoare în creştere a fondurilor fixe şi la Centrala minereurilor nefe­ mobilizator $1 no reflecta ade­ mente care sfi nu ImpunB c o n ­
a capacităţilor de producţie cu rare sînt folosite capacităţile volumul producţiei globale în roase Deva producţia scade cu văratele potente de care dis­ solidări de terenuri, folosire<i
ajutorul indicatorului produc­ de producţie din sectorul m i­ viitorul cincinal în multe uni­ 7.2 la suta, în schimb vsloarea pun. unităţilor în cooperare cu alte
ţia qlobala la 1 000 le| fonduri nier. La minele din Valea Jiu­ tăţi industriale se îmbunătăţeş­ mijloacelor lixe creşte cu 2.7 Din capul locului se Impune unităţi din zonele în v e c in i’i
fixe trebuie să tratam ca în lui cu l 000 lei fonduri fixe se te. Astfel, la întreprinderea elec- la suta. Iar la Uzina „V icto ria “ cu acuitate inventarierea şi .ş- Să se evite efectuarea dc n
majoritatea întreprinderilor In­ obţine o producţie qlobala de troccntrale Deva In 1975 com­ Colan 40.8 la suta fata do naliza fiecărui fond fix ce figu­ vestiţii noi acolo unde se pnţ
dustriale din Judeţ sînt încă numai 559 lei. la I. M. Hune­ parativ cu 1970 producţia glo­ 115.8 la sută. Desigur această rează tn patrim oniul întreprin­ »bţine rezultate sim ilar^ crin
mari rezerve. La Combinatul doara valoarea acesteia este bală va creşte cu 58,9 la sută situaţie se explica tn buna mă­ derilor. O data identificat şi morqanizarea proceselor rr
siderurqic Hunedoara, care de­ de 424 lei. Iar îs I. M. Barza .n timp ce fondurile fixe cu sură prin faptul că atunci clnd stabilit rolul în f!ux,ul tehnolo­ producţie, amplasarea de u?i-
ţine ponderea principala în e- 207 lei. Desigur nivelul aces­ 57,5 )a sulă. la Fabrica chim i­ o unitate economica cunoaşte gic sâ se treacă la casarea ce­ • aje moderne în spaţii oi i-
ronomîa Judeţului atît in ceea tui indicator variază dc la o ca Orăslie raportul este de 84 un proces Intens de dotsre şl lor uzate. Ia redistribuirea ce­ Ionic şl eliminarea locurilor i
ce priveşte fondurile fixe cit ramură economica la alia şi la sulă la 82 la suta. la în­ modernizare tehnică în mod lor fără întrebuinţare la qusţp. Ţoale acestea constilut»
So prcgâteyte un nou lot de epruvete destinate încer­ şi producţia qlobala. acest In­ rhiar In cadrul întreprinderilor tre p rin d e m de prefabricate justificat londurile fixe înre­ alte uniiati economice unde posibilităţi reale dc îmbun,
cărilor mecanice efectuate la Laboratorul de probe fizice din d ic ilo r ar putea fl cu mult îm­ similare, in funcţie de condiţii­ din beton 83.8 la sută la ,3,7 la gistrează într-o anumita peri­ îcestca sînt necesare. Du­ lăţire a gradului dc u liliza rr ^
cadru! C.S.H. Operaţiunea de strunjire a acestora este reali- bunătăţii dacă cele două la ­ le reale in care {şi desfăşoară suta. la întreprindere5 ..Vidra" oada o dinamică mai pronun­ pă această ..curăţire". co­ mijloacelor fixe. posibilităţi n»
2otâ cu multă pricepere de strungarul Ştefan Rotaru. minoare hlumimi ar fi încărca­ activitatea. Producţia relativ Oraşlîe 49 la suta la 18,2 la ţată decît volumul produc- mitetele de direcţie, împreună oare comitetele de direcţie l
te la rapacitatea proiectata, scăzută si variata în raport cu sută. Analizînd insa cu alentie liei. raportul între e]e urmînd cu cadrele de specia­ bule să le exploreze şi sa m
Foto : N. GHENA dacă u-nele obiective pentru gradul de dotare cu mijloace pficienţa economica exprimata să se îmbunătăţească după ter­ lişti sub conducerea organiza­ valorifice ru răspundere «i rr t\
care s-au cheltuit zeci de mi- fixe a sectorului minier îşi are prin acest indicator la unită­ minarea investiţiilor. Daca ţi­ ţiilo r dc p irtid 6înt chemate oelenţa.