Page 85 - Drumul_socialismului_1970_09

► v / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / s w w / / / / w / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / y / / / / / / / y / / r 4
0
M U ,
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UN IŢI-V A |
I i

■ Aparatul de revenire al

statiei automate „Luna-16“

ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA AL P.C.R. Şl AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN

ANUL XXII. Nr. 4880 VINERI 25 SEPTEMBRIE 1970 4 PAGINI - 30 BANI

Vizita preşedintelui Consiliului LA FIECARE MIE DE

de Stat al Republicii Socialiste LEI FONDURI FIXE

un volum sporit de

România, m ih l CimiSCII,

producţie industriele

Austria

In cadrul procesului de dezvoltare complexă si e-
chlHbrată a economiei naţionale, creşterea elicienţei
fondurilor fixe capătă o importanţă din ce în ce mai
Cea de-a palra rl a vizitei le. M ulţum ind, tovarăşul va lnauqnra o „Săptămtnă specialitate din ţara noastră mare. In calitatea lor de element fundamental al avu­
în Austria a preşedintelui Ceauşescu a rugat să se trans­ culturală românească". şi din multe alte ţări. ţiei naţionale — fondurile fixe deţin ponderea principală
Consiliului de Stat, Nicolae mită populaţiei din landul şi Din qara principală a ora­ Trenul prezidenţial se o­ în mijloacele de producţie şi prin urmare folosirea lor
Ceauşescu, a soţiei sale, Elena oraşul Salzburq cele mai bune şului Salzburq, in sunetele preşte chiar In incinta uzine­ intensivă şi extensivă asiqură realizarea unor sporuri
Ceauşescu, a persoanelor o fi­ urSrj de prosperitate şi pace. fanfarei, in aplauzele localni­ lor ,,Voesr, unde are loc p ri­ Importante de producţie, randamente superioare pentru
ciale care Si însoţesc, a Înce­ De la Palatul Klesheim. co­ cilor veniţi să-i salute la ple­ mirea oficială a şefului sta­ flecare salariat. Faptul că aceste creşteri se realizează
put la Salzburq. La Palatul loana maşinilor oficiale a pă­ care, oaspeţii români, înso­ lului român In landul Austria prin mobilizarea unor rezerve interne, fără a se apela
Klesheim — monument de a r­ truns din nou pe străzile ora­ ţiţi de ministrul afacerilor ex­ Superioară* Au venit să-i sa­ la fonduri de Investiţii, constituie o sursă importantă
hitectură barocă de la înce­ şului de pe Salzach unde, cu terne al Austriei, Rudolf lute pe ipreşedintete Nicolae de ridicare a eficienţei economice ţn toate întreprinde­
putul secolului al XVI!I-lea, o seară înainte mii şi mii de Kirchschlaqer. şi m inistrul Ceauşescu. pe soţia sa şi pe rile.
situat 3n apropierea oraşului localnici au făcut o prim ire transporturilor şi encrqiei, Er­ ceilalţi oaspeţi români. pre­ Datorita acestor cauze, începind din primul an al
şi rezervai ca reşedinţă oas­ plină de căldură şefului sta­ win Fruhbauer, se îndreaptă şedintele consiliului de admi­ viito ru lui cincinal 1n fila de plan unităţilor economice
peţilor români, preşedintelui tului nostru. Pe tot parcursul spre Linz. nistraţie al uzinelor, Olhmar Calitatea pieselor depinde in mare mâsurâ de priceperea s-a Introdus Indicatorul „producţie globală la 1 OHO de
Nicolae Ceauşcscu şi soţiei am retntîl.nft manifestările de Oraş preponderent indut- Seefeldner. directorul qeneral. şi dăruirea celui care le execută, latâ-l in imaginea de faţă pe lei fonduri fixe“ . Deşi acest Indicator exprimă doar la­
sale li s-au oferit daruri din caldă simpatie care au carac­ trial, Linz-ul reşedinţa landu­ Herbert Koller, alţi membri ai tura cantitativă a eficienţei economice — ştiut fiind fap­
partea quvernului landului şl terizat atmosfera întreqii vizi­ lui Austria Superioară, este consiliului de administraţie, muncitorul Gheorghe Vesa de la F.C. Orâştie executind lucrări tul că volum ul producţiei globale nu oglindeşte în tota­
a prim ăriei municipale » un te, oqllndlnd d t se poate de considerat In ordinea m ări­ deputatul f. Brauneis, preşe­ de mare precizie la o maşină de găurit modernă. litate efortul propriu al întreprinderilor — cu ajutorul
frumos v\as de cristal pe care elocvemt prestigiul şi stima de mii, cea de-a treia aşezare ur- dintele consiliului central sin­ ! ‘ tui comitetele de direcţie şl organizaţiile de partid au
a fost gravată Inscripţia ..Pre­ care se bucură ţara noastră şi !>anâ a Austriei, urmînd du­ dical din întreprindere, pre­ posibilitatea «ă analizeze în ce măsură mijloacele fixe
şedintelui Consiliului de Stat personalitalea preşedintelui pă Viena şi Graz. Aici işl cum şi alţi conducători sindi­ îş! aduc aportul la realizarea producţiei materiale. Tn
al Republicii Soclallsle Româ­ Ceauşescu 1r» Austria. Prezen­ desfăşoară activitatea marile cali. Oaspeţii coboară djn acelaşi timp ele poţ să orienteze cheltuirea fondurilor
nia, Nicolae Ceauşescu", o ţele româneşti In Salzburq uzine siderurgice „V oesl", de Investiţii pentru obiective cu un înalt qrad de e-
statuetă, re.prezentlnd o ale- sînt evidente. In qrădina M i­ precum şi un combinai chimic, flcîenţă, să stabilească proporţii optime între mijloacele
qorle mozartlană şî albume rabell, în aceste zile se află unităţi industriale care între­ (Continuare tn pag. ga 4 a)
jubiliare cu im<aqini ale ora­ o expoziţie românească de ţin leqături de cooperare si Cu planul pe trei trimestre îndeplinit fixe productive şi cele neproductive.
şului din ultim ele cinci seco­ cărţi şl folclor, iar mîlne se schimburi cu întreprinderi de Pe ansamblul Industriei Judeţului, valoarea fonduri­
lor fixe totalizează peste 19 miliarde lei. La fiecare l 000
îef fonduri fixe se realizează în .acest an 798 Iei produc­
ţie globală. Deşi ţn ultim ii ani au fost luate o seamă d*
Recepţia de gală oferită Dineu de gală oferit de Mina măsuri pentru folosirea cit mai completă a capacităţilor
de producţie, readucerea în circuitul economic a tutu­
ror m ijloacelor fixe nefoloslle. perfecţionarea continuă
de preşedinteie preşedintele Consiliului M inerii Lupenlului vin să planului pe trei trimestre. g proceselor tehnologice şi organizarea superioară a
producţiei şl a munci),
trebuie 6ă precizăm din capul
locului că rezultatele obţinute în unele întreprinderi
dato­
Este
un
succes
pe această linte nu sînt pe măsura posibilităţilor. Faptul
Nicolae Ceauşescu confirme la încheierea ce­ cordanţe Juste între nivelul că unele întreprinderi îs! realizează Indicatorii de plan
rat în prim ul rînd unei con­
lor trei trimestre din aces-t
an noi succese de prestigiu.
de Stat, Diaqrama realizărilor tin ­ de orqanlzare al fiecărui în condiţiile ţn care o parte din maşini şj utilaje sînt
Josephplatz e cea mal fru- Naţional şi ai Camerei Lan­ zi nd spre cote tot mai înal­ loc de muncă cu gradul de scoase complet din circuitul productiv sau lucrează cu
o capacitate redusă evidenţiază cit se poate de clar
moaşă piaţă din Viena. In faţa durilor, conducători al p arti­ te se reflectă acum In pe­ dotare tehnică care numai marile rezerve de care mal dispune induslrla judeţului
•i se ridică edificiul bisecular, delor politice din Austria, e- Nicolae Ceauşescu ste 37 500 tone de cărbune în acest an a atins <nol pa­ nostru pentru sporirea volum ului de producţie ş! creş­
:onstruit în stil clasic, al pa­ mlnenţi savanţi, oameni da date peste sarcinile de plan rametri. De asemenea, ex­ terea eficienţei economice.
latului Pallaviclnl. Sălile somp­ ou/ltură şl artişti vlenezi, re­ de la începutul anului tinderea metodelor moderne
tuoase ale aceslui monument prezentanţi de frunte al cercu­ G000 ţone fiind scoase la de exploatare şi susţinere CONSTANTIN MARACU
arhitectonic vienez. au găzduit rilo r economice, generali ş! Preşedintele Consiliului de alţi membri ai guvernului. lumină suplimentar numai a dus la obţinerea unor octlvist oj Comitetului jude(ean
multe reuniuni şi conferinţe ofiţeri superiori ai armatei Stat al Republicii Socialiste Au participat, de asemenea, în această lună. Cu aceas­ randamente ce depăşesc cu de partid
inlrrnaţionale. Joi seara, Jo­ austriece. Erau prezenţi, de România, Nicolae Ceauşescu, losif Banc, vicepreşedinte al ta E.M. Lttpenî raportează 40 Im sută pe acelea obţinu­
sephplatz şi faţada palatului e­ asemenea şefi ai m isiunilor Consiliului de M inişlri, Corne­ îndeplinirea cu (iproape o
rau feeric luminate. Preşedin­ diplomatice acreditaţi la V ie­ şi solia, Elena Ceauşescu, au lul Mânescu, ministrul afaceri săptâmînă mai devreme a te la vechile metode. (Cogtinuoie in pag. a 2-a)
tele Consiliului de Slat al Re­ na. oferit, !a palatul Pallavicini, un
publicii Socialiste România, Au luat parte persoanele o­ dineu de gală în onoarea pre­ lor externe, Cornel Burtică, J
Nicolae Ceauşescu, şi soţia sa ficiale care il însoţesc pe şe­ şedintelui federal al Republicii ministrul comerţului exterior,
Elena Ceauşescu. au oferii, In ful statului nostru, membri ai şi alte persoane oficiale româ­
sala oqlinzilor din palatul Pal- Ambiasadel României în capi­ Austria, Franz Jonas, şi a so­ ne.
lavicini. o recepţie de gală în tala Austriei. ţiei sale, Grele Jonas. e. cum începi urcuşul Seara, In tim pul liber, pleacă pentru tractoare In acest oameni n-am f i reuşit să ne
onoarea preşedintelui federal al Recepţia s-a desfăşurat în- Au luat parte cancelarul fe­ In timpul dineului, caro s-a D de la Conteşti sau B li­ la parchetele „Rudele", „De- fel, la rampa de încărcare în refacem fntr-un tim p aşa de
Republicii Austria, Franz Jonns, tr-o atmosferă de caldă cor­ deral. Bruno Kreisky, preşedin­ desfăşurat înlr-o atmosferă cor­ darii spre Grădişte, l uf" sau in altă parte să-şi vagoane sosesc suplim entar scurt. Acum dăm bătălia
şi a soţiei sale, Grele Jonas dialitate încununînd astfel dială, preşedintele Consiliului m u n ţii şi pădurile cit vezi cu ajute ortacii mai tin e ri peste 50 mc de buşteni pe pentru recuperarea buşteni­
La recepţie au participat rea de-a patra zi o vîzilH în tele Parlamentului, Alfred Ma­ de Stat şi preşedintele federal ochii îşi etalează „a u ru l ver­ Nicolae Stoicoi lucrează la zi. Apoi l-am văzut pe mais­ lor de fag cu care am rămas
cancelarul federal, Bruno Austria a preşedintelui Con­ leta, vicecancelarul Rudolf au rostit toasturi. de" cu foaie caratele izvorite sortorea lem nului aproape de tru l M ihăilă Vapit, cel ca- restanţlerl. La ora actuală
Kreisky. membri ai quvernu­ siliului de Stat al României Hauser, m inlslrul afacerilor din rădăcinile brazilor, steja­ fiecare brigadă recuperează
lui austriac ai Consiliului socialiste. externe, Rudolf Kirchschläger. (Agerpres) rilo r, fagilor ca şi cînd şi-ar iu n a r peste două sute de me­
trage seva din comoara tă i­ tr i cttbi de buşteni. Asta mă
nuită a dacilor. face să fiu convins că La
A ici, in inim a m unţilor sfîrşitu l anului vom raporta
străjuiţi, de fruntea piscului unea de „o zi îndeplinirea planului fără
La C. A. P, R îu ____ C.odeanu, muncesc pe distan­ nici o restanţă.
Dacă mergeţi Ia (Grădişte
La posturile de ţa de ,,zi lum ină", la hue sqh să viz ita ţi vatra cetăţii lui
la corhănitul buştenilor, oa­
si iumină“
Optimismul exagerat al specialiştilor: radio şl televiziune m eni pentru care fierăstrăul clipă pe la aceşti oameni. Sint
Decebal, abateţi-vă pentru o
reprezintă punctul
•mecanic
de îngemănare între ei
ospitalieri şi veseli, capabili
frumuseţea sălbatică a pă­ să povestească pasionant cum
d u rii. au văzut în „ Valea Zăcăto-
Vineri, 25 septembrie — „De 21 de ani lucrez In r ii" un cerb cu nişte coarne...
„Necesarul de furaje este satisfăcut" 1970, în jurul orei 11, pos­ V .E .I.Îj. Orăştie, mărturisea ..uite-aşa !", sau s ţ arate unde
turile noastre de radio şi
cînd se ştie. Şl ca ei
M-am
parchetului „Ceata".
televiziune vor transmite, M ihăilă Rogdan l, m aistrul to ţi oamenii noştri. sînt re la „ Valea Largăn a re­ au găsit „ berbecii" cu care,
probabil, rom anii au spart
făcut o rampă distrusă, de
astea
obişnuit cu locurile
porţile cetăţii Dar acolo în
Realitatea dată de balanţa furajeră : direct de la Viena, vi­ n ii cu care lucrez. Sînt oa­ marea fam ilie de tăietori ca­ torenţi In num ai cîteva zile. parchete sînt fa ln ici în hotărî-
Intre „oam enii noştri" —
şi-m i slnt dragi ca şi oame­
zita tovarăşului
— De la începutul prim ă­
Nicolae
Ceauşescu, preşedintele meni unul şl unul, care mî- re stăpîneşte m unţii Orăştiei ve rii şi pînă la m ijlocu l lu n ii vea şi dirzenia cu care m un­
M îinile lor de
aur
cesc.
Consiliului de Slat al Re­ nuiesc cu pricepere fierăs- — l-am văzut şi pe şeful de august, spunea inginerul şef fasonează şt fac să se scurgă
calam ităţile
NSpar,
loan
brigadă Ştefan Coman, un
traiele mecanice, funicula-
„Deficit de peste 360 tune de nutreţuri“ publicii Socialiste Româ­ rele, tractoarele. Mecanicul oamenii săi s-a apucat mai ne-au provocat pierderi la spre vale torente din „aurul
bărbat vinjos şi energic. Cu
nia, Ia Agenţia Internaţio­
în
instalaţiile tle transport
verde" nl m unţilor.
de funicular lo sif Paşca. de
nala pentru Energia A­ pildă, cit îl ziua de mare deunăzi să amenajeze din valoare de peste trei m ilioa­
tomică (A.LE.A.). nu-şl opreşte fu n lcu la ru l proprie in iţia tiv ă un drum ne lei. Fără hărnicia acestor ILIE COJOCARI)
Toamna intră ioţ mai mult broase, faţă de necesarul de ce situaţia precară a furajelor
Im drepturile ci depline ceea 055 tone, se înreqîstreoză un nu constituie un m ollv de în ­
11 în mod firesc, îi obliqă pe plus de circa 45 tone fînurî. grijorare pentru conducerea
• - cscolorii de animale să-şi in- Excedentul este însă numai a­ C.A.P. Rlu Alb.
rl epte întreaga atenţie spre parent, deoarece el nu 'acoperă — Toată nădejdea şî salva­
• nalizarea măsurilor care pri­ nici pe departe deficitul de pe­ rea noastră o constituie lin u ­
vesc încheiere o qrabnică o ste 360 tone existent la sucu­ rile a încercat să ne convingă Aprovizionarea pentru iarnă
pieqălirilor penlm trecerea lente şi grosiere. Să nu mai inqinerul şef al unităţii.
soptelului în perioada de sta- vorbim despre concentrate, Dar, etnd pcslc 400 ţone de
bnlaţic. Asemenea probleme se unde — folosind expresia şe­ fibroase se mai găsesc ne­
ptiu cu acuitate $î în faţa or­ fului fermei — sînt mari sem­ transportate din cîmp sînt puţi
ganizaţiei de partid, a consiliu­ ne de întrebare. ne motive să credem că măcar a localităţilor îndepărtate
lui de conducere cadrelor teh­ 'Este o qravă eroare a consi­ plusul de 45 tone estimat va
nice $i a cooperatorilor din dera eă înî.r-o aslfe] de situaţie fi realmente asîqurat. In ceea
Rin Alb. Deoarece furajele re- balanţa furajeră se prezintă ce priveşte suculentele, pînă Deşi pînă la venirea zăpe­ . băuturi, compoturi şl altele.
i ezintă factorul hotărîtor care fără goluri. Iluzia falsă a celor acum nu s a schiţai nici un zii şl înrăutăţirea condiţiilor In accsle zile a început ac­
i jnditioneav.ă realizarea efecti­ doi specialişti în leqătură cu qesl pentru însîlozarea nutre­ de transport în localităţile în­ ţiunea de colectare a cartoîl-
velor. nivelul producţiei şi al nslqurarea hranei pentru ani­ ţurilor. Din cauza qrămezilor depărtate, supuse Izolării, mai lor contractaţi, urmind ca o
ve n iliirilo r planificate, a se nb- male apare şi mai evidentă de gunoi de grajd adunate a este încă timp, Uniunea ju ­ parte din necesar să ile
ţ ne din sectorul zootehnic, dis- dacă analizăm conţinutul ra­ fosl barată intrarea spre qroapi deţeană a cooperativelor de acoperită din achiziţii direc-
• iţia purtată cu inqinanil şef ţiilo r stabilite sub aspectul va­ de siloz. Zilele trecute înqrăsă- consum a luai măsuri pentru Ic. Cu toate că ne ailăm abia
»1 un-itilii Nicolae Şorop şi lorii lor nutritive. Astfel ţn minlele s-au transportai in ca acestea să fie aprovizio­ la .sîirşîlul lunii septembrie —
• u şclul fermei zootehnice cu medie, pentru fiecare vacă rn cinip dar începerea acţiunii d<- nate cil produsele necesare pe termenul scadrnt pentru ter­
M.'sliunc economico internii, lapte revin abia 4 5-5 unităli însilozare întîrzie din cauză că ţoală perioada sezonului rece. minarea aprovizionării de
rrlicu] veterinar Ion Pascu, nutritive aceasta eehîvalînd se aşteaplă sosirea unei com­ S-au stabilit în acest sens ne­ iarnă a localităţilor supuse
' nvm. ca temă modul cum s-a doar cu ceva mai mult decîl bine pentru primirea căreia nici cesarele de produse alimen­ Izolării flînd 20 noiembrie —
¡iqura' hrănirca animalelor pe raţia dP întreţinere a fun rţiilor nu s-i făr.ut comandă la I.M.A. tare — zahăr, orez, sare, în unităţile din zonele Orăş-
cerioacla de iarnă. vitale ale organismului anima Haţeq. Astfel pe măsură făinuri, marmeladă, oţet — tie, Brad, Bălţa, îndeosebi
— Să şl'Ii nc au dai. nsiqu- Irlor. Se mai poale pretinde şl neallmenlare, necesare in cele din parchetele forestie­
iri optimiste interlocutorii că atunci să se oblină producţii ce timpul înaintează, nutreţuri populaţiei din aceste Incali- re a început deja transportul
N unitatea noastră, fată de cit dr cit sal isfăcăloare de le suculenle işi pierd din cali­ lăţi precum şi lucrălorjlor din produselor pentru iarnă O
plan necesarul de furaje e.ste lapte dacă pentru fiecare litru tăţile lor nulrilive iar condu- parchetele forestiere. comisie specială s a deplasat
itisfăcul. trebuie să se consume cel pu­ Pe linqă acestea, depozite­ la lunca Cernii în vederea
De ..temeinicia11 afirmaţiei (mai ţin cîle o unitate nutritivă? le au fosl aprovizionale cu stabilirii necesarului de ali­
exact de qraluilaloa e.i) ne am Asemenea cerinţe au fosl scă­ cantităţile necesare de con
i 'învins in urma cunoaşterii pate, probabil din vedere la Fertilizarea solului cu in mente şî a posibilităţilor de
ructuviî sortimentelor de nu­ (Çomuvaarç in pjog • X a) zilei pentru lucrătorii ogoarelor. serve de legume şl carne, depozitare.
' eţuri şî a cantităţilor posibil întocmirea balanţei furaje­
de asigurat. La sortimentul fi­ re (I). Numai aşa a« explică da