Page 90 - Drumul_socialismului_1970_09

DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 4889 © SIMBATA 26 SEPTEMBRIE 1910

Fosi l u l cu ^turabartíistic „Sarmis“ 70

Legăturile culturale Azi-expoziţii, simpozioa­

ne. recitaluri de versuri
ale Orăştiei cu „Societatea „T ip ă ritu ri fi publicaţii hu- sif Pervain — profesor univer­

nedorene" — se intitulează ex­ sitar la Facultatea de filologie
poziţia ce se va deschide azi, o Universităţii „Babcş-Bolyal"
OluJ,
Romul
Muntea-
la ora 10. în salo de lecturi a
din
pentru fond de teatru român“ Bibliotecii municipale Deva. Tot Bucureşti, precum sl profesorii
nu — profesor universitar din
azi, fn sala
de conferinţe o
Muzeului judeţean are loc sim­ Victor Isac (Hunedoara), Ion
pozionul „T ra d iţii ale activită­ Dumitru fl Petre Baciu (O riş-
ţii bibliotecilor judeţului Hu­ tle).
Orâştlo ultimelor decenii din conferinţa Iul H, Petra Petrescu, fetar, Roma Lucaclu In rolul Zo- nedoara" (ora 11). Seara, cu După deschiderea expoziţiei
veocu! trecut sl primelor dîn se­ Intitulată „Poetul P, Cerna* tn Iţei ; R. Dobo de Ruszko, Vetu- Începere de la ora 18, cititorii de fotografii „Oameni sl locuri
colul nostru, deşi cu o populaţie nr, 23 din 1913. rio Vlad, Luereţla Piso, Olga fi membrii cenaclurilor din ju ­ dc pe plaiurile natale ale Iul
puţin numeroasâ, se înscrie în Atunci cînd, în 1913, In Edi­ Romoşon In olte roluri. deţ vor avea prilejul s i se în- Ion Budai-Deleanu" (ora 18,30).
aria unor valoroase preoeupârl tura Librăriei Naţionale din Orâş- Din toate cele relatate rezul­ tîlnească cu scriitori din Bucu­ va' urma un recital de versuri
pe linte culturolo. t>e se anunţo apariţia „Bibliotecii tă că Orăstio, cu vloţo el cul­ reşti. Cluj sl Brasov, sosiţi aici din „Tlianlada" sl ..Trei V i­
Ea cunoaşte numele mai mul­ scriitorilor de la noi", printre turală de la sfirşitui secolului cu ocazia manifestărilor care teji". susţinut de colectivul ar­
tor sorietâţi culturole locale cele clteva cărţi publicate pînă trecut si începutul secolului nos­ se desfăşoară tn cadrul Festi­ tistic al Teatrului de stat din
printre care „Socletateo de lec­ in 1914 se afla sl cea a Uri valului cultural-artistic „Sar­ Petroşani. La oţftlArilIa Hunadooral sa lueraazft din pNn. Foto i V. ONOIU
tură a tinerimii studioase ro­ Horea Petra Petrescu, „Vădu- tru, s-a Integrat mlşcâril teatrale mis" 1970.
mâne" (1867), „Societatea de vioara*. Lucrarea amintită era din Ardeal, Impulsionată sl or­ ★
lectură a Inteligenţei române astfel prezentată In paginile re­ ganizată de Societatea pentru J*l, 64 M p tm b fU « a , • a n ii
din Orâstie sl Jur” (1883), „Reu­ vistei „Cosinzeana" s „Preţul 1 fond do teatru român. La O rlştl«. casa de eultură Im 1« D ara ilm p o i lanul „C oM o -
niunea femeilor române din coroană. E la noi în Ardeal în- vn găzdui (ora 10) sesiunea de naral S o d a tifll ponbu c t m t m
Comitatul Hunedoara* (1886). tllo colecţie de monoloage pe Acum, la un secol de la Inau­ comunicări „Io» Budal-Delea- unul fond do teotra român In
Transilvania". Dupâ
euvlntul da
„Reuniunea meseriaşilor* (1899). care diletanţii le pot preda cu gurarea acestei loeletâţl tea­ no, Mu al m eleagurilor hune- bun vonlt odresot p a rticip a n ţilo r,
Alături de acestea. In Orâstie succes sl spre mulţumirea pu­ trale, Orâştlo păstrează între dorene**. Şl-au anunţat partici­ corcatâtorl ftlIn flflcJ |l profesori Perfecţionarea calitativă a otelului
d in C luj, O radea, B o ţita |l din
apar filiale ale Astrel sl Socie­ blicului, la serate teatrale. Fie­ tradiţiile el de cultură amin­ parea : I. D. Băla» — vicepre­ ju d o tu l nostru, profesoral <B*>
tăţii pentru fond de teatru ro­ care monolog e plin de spirit tirea unor trainice legături eare şedinte al Comitetului da Stat monte Constând In, ‘ p rofo dln to la
mân, avînd un rol poiltlv In Sl de vervă sl autorul o umpJut au stimulat - lllo tempo re - pentru Cultură şl Artă, Ion C om itohjlul |ude|«an pontru cul­
tură f l a rtă, a declasat doscblee
ridicarea vieţii culturale a lo­ cu ocest volum un mare gol în Oană — de la Facultatea de luc/ârifo alm poclonulul. La o recentă analiză făcută nut, mal ales că nonă ne re­
Sim pozionul a fo it doecMs cu
calităţii sl împrejurimilor, creînd literatura noastră dramatică". octMtotea dramatică locală. lim b i fi literatură română a lucrarea de comitetul de partid şt con­ vine 1n Piue obligaţia de e
„M lfc â rl
o adevărată tradiţie culturală. Prezenţa soţilor Bfrsan sl pri­ Universităţii din Bueureftl, Io­ In llln fâ rlt Societăţii prem ergătoare ducerea combinatului asupra produce o mare parte <lln ote­
pontru fond
Societatea pentru fond de mirea lor In oraş cu diferite pie­ P ra f. A U R E L IA B A C IU do teotru rom ân" a praf. M lrcea mersului îndeplinirii sarcinilor lu rile aliate, slab aliate şl
teatru român o organlzot la se de teatru este foarte conclu­ D rlm bo din Orodoa, In codrul calitative trasate de partid si- oaibon de calitate.
căreia au fo ţi re lie fa te colo d in ­
Orâstie programe artistice, re­ dentă. ţii spectacole teatrale dote de permită o Inventariere mult derurqişHIor hunedolenl, s-a — Cum pot Îi depăşite a­
prezentaţii teatrale, prelegeri, Chiar în localităţile rurale din «âtre elevii din Bla) | l trupele mal largă a succeselor calita­ prezentat o seamă apreciabilă ceste neajunsuri şl care slnt
conferinţe, rtimulînd creaţia li­ jurul onoşuhjl s-a înjghebat cu tive. Se remarcă astfel dina­ de defecţiuni fără a căror li­ modalităţile de a avansa în
terară. teatrală, muzicală locală.' timpul o activitate teatrală sus­ Spectacol cu piesa mica scăderii accentuate a chidare nu se poate concepe domeniul tehnologic?
Aderenţa Orâstlel la Societa­ ţinută. Astfel se semnalează în rebuturilor. Comparativ cu a- trecerea la realizarea m arilor — Tehnologiile de care dis­
tea pentru fond de teatru român onul 1905 că au fost prezentate m FLAMU­ n/ul trecut acestea s-au redus sarcini calitative ale anilor v i­ punem în prezent 6Înt capabi­
la otelărla electrică de (a 1,75
rezultă si din numărul de mem­ la Geoogki piesele : „Pictorul la 1.43 la sută. la M artin nr. I itori. $1 în acest an abaterile le să ne conducă spre perfec­
bri fondatori înscrişi, care au fără voie", comedie intr-un act „Trei crai de la Răsărit“ de la programul sortim ental ţiunea calitativă a o telurilor
la
susţinut societatea prin contribu­ de A. Popp, „Cinei, cinei", co­ de la iar 1,48 la 1,06 M ar­ se exprimă prin mal bine de — ne-a declarat ferm tovară­
sută,
la otelăria
ţia lor materială. Astfel, Anuarul medie de Vaslle Alecsandri, „La RA muu tin nr. 2 de la 1,22 la 1.01 200 de şarle elaborate In afa­ şul M lrcea Penescu, Inginerul
IX al Societăţii pentru fond de comisariat", comedie prezentată Plea« .Trai crnl da U Răsărit* da B. P. Haşdati (»au 1« suta. Benefiolaril sînt. în ra programului. Rebutul, deşi şef al oţelărfilor. Numai în a­
teatru român (Braşov, 1906) pre­ de artişti din localitate. „Orthoneroxla*, titlul sub care a apărut In 1871) a con­ mal mare măsură satisfăcuţi în scădere, a scos din circu­ cest an ele eu fost revizuite
cizează că printre membrii fonda­ Ca urmare a tuturor formelor stituit, In Interpretarea Teatrului da stat din Petroşani, de calitatea oţelului livrat, do- itul valo rifică rii In economie sl adoptate cerinţelor şf vom
tori al societăţii se afla banca de stlmulore a vieţii culturale unul dintre succesele da prestigiu a le acestui talentat vtadă că fată de anul trecui peste 20 000 tone de otel. Iar continua să le perfecţionăm.
este
Apîlcarea lor corectă
„Ardeleana" — Institut de cre­ a Orâstlel, viaţa teatrulâ s-a colectiv artistic. Spectacolul, care a avut loc Joi seara * I !... rebutul reclamat de ăceşlia beneficiarilor II s-au livTut acum obiectivul nostru cen­
dit sl economii, societate pe dezvoltat foarte mult, fapt ee pe scena sălii „Arta" din Deva — In cadrul sultei de este mal mic cu peste 30 !a uneori oteluri sub calitatea tral. Conducerea com binatului
acţiuni din Orâstie, care a contri­ reiese din presa locală a vremii. manifestări ale Festivalului cultural „Saxmls" — a însem­ sută. Calitatea îmbunătăţită cerută, şi a centralei şl noi specialiş­
— Deşi In acest an otelariJ
buit cu 700 de coroane. Astfel, Revista Orâstlel In nr. nat pentru Mlrcea Ptnlşoarâ, Pauli os Codreanu, Nloolae de d lle trn iţl ap ârule ulterio r ptnâ se reflectă şl In creşterea ex­ au întim pinat dificultăţi în a­ tii sl conducătorii direcţi al
Prin 1885, filiala din Orâstie 16 din 1896 semnala In articolul Gheorghe, Constantin Dumlira, Mlhal CJIta, Ludmlla In preajm a Iul 1070, ce ou avut portului dar mai cu seamă provizionarea cu fontă, fier proceselor de producţie depu­
a societăţii avea 26 de membri „Reprezentaţia teatrală de du­ Petrov sl regizorul Marcel Şoma — no| sl valoroase o Influentă deosebitâ osupro dez­ In îmbunătăţirea cursului de vechi şarjat şi unele feroalia­ nem eforturi pentru ca din
înscrişi printre care Constantin mineca trecută", următoarele : creaţii actoriceşti, răsplătite cu vil aplauze de numeroşii vo ltării sp iritu lui n otio n o l. In con­ revenire valutară. je care au înqreunat munca, punct de vedere el dotării
Su-
tinuare, profesorul Dum itru
Sl Miţi Baciu, Ghizelo Roman, „Potrivit programului cunoscut, spectatori. son, de la Liceul „D e c e b o l" din Căutind dincolo de cifre şi sursa neajunsurilor rfim lne în tehnice şl aprovizionării cu
Deva, In lucrarea „D ouA iile do
losîf Anatol, loan N. Corvln, E­ dumineca trecută, seara, s-a dat entuziasm culturol f l naţio n a l la procente, de terminologia teh- ultimă instanţă lot tehnoloqîa materii prime şl materiale In
lena Cosma. Gheorghe DrăghÎcl, din partea diletanţilor români Deva (4-9 oct. 1870"), dupâ ce a nico-economică factorii care — a precizat ing. Sabin Faur. oţelării să fie create toa’e
Remus Dobo, Leontlno Domşo* din localitate reprezentaţia tea­ fAcul un scurt Istoric a l a c ţiu n i­ au determinat creşterea cali­ Dacă în ceea ce priveşte ela­ condiţiile de aplicare a preve­
Marla T. Bariţiu, Gh. Oprea, trală a piesei „Totul pentru ochii lor întreprinsa do In la le rtu o lll fl tativă nu este greu de obser­ borarea. lucrurile s-au pus la derilor şl prescrlpţlunilor teh­
In preajm a
d e p u ta ţii a rdeleni,
Lucia Piso, Roman V. Lucaclu, lumii". Cu bucurie constatăm că Iul 1870, In vederea constituirii vat că ponderea sl eficacita­ punct, rămîne încă descoperit nologice. Marea problemă ră­
P. P. Bariţiu, Veturla Vlod. reprezentaţia a reuşit în toote S ocietăţii pentru fond de teatru, tea revine proqreselor 1n per­ modul cum se desfăşoară pro­ mîne însă abaterea de la dis­
a p reie n to t „c e le douâ zile ". în­
Dintre toţi orâştîenii înscris! in privinţele. Diletanţii, atft damele scrise cu lite re de a ur In cartea fecţionarea generală a tehno­ cesele de turnare. înregistrăm ciplina Impusă de tehnologie
Societatea pentru fond de teotru, cît sl domnii, j|-au studiat bine teatralul românesc. logiilor, creşterii competentei încă frecvent temperaturi de fie din nepricepere, Me din de­
com unkA tlIo „M o ­
Au urm at
contribuţia cea mal importanta rolele lor sl te-au predat spre mente din a ctivitate o S ocletâtil şl răspunderii colectivelor în evacuare si dezoxldărl neco- ficit de conştiinciozitate si
răspundere. Faptul că unii o-
materiolâ şi morală o are dr. deplina mulţumire a publicului pentru fond de teotru român In respectarea lor pe toate fazele respunzăloarc. abateri de la ţelarl, maiştri şl chiar in g i­
loan Mihu. Acesta pune bazele, de fată". Transilvania pe te rito riu l ju d e ţu ­ proceselor de concepere, pre­ vitezele de turnare prescrise. ^ neri dovedesc o slabă c a lifi­
lui H unedoara" a prof. Gheorghe
în al doilea deceniu al secolu­ Piesa, spirituală, bine (oootă Arm âfescu |l „L e g â lu H le O râ jtle l gătire, elaborare şi turnare a defecţiuni care Influenţează* care ŞI competentă tehnică
lui nostru, a unul fond ce-i poar­ o produs In rîndul publicului cu Socletotea pentru fond âe şarjelor. Un clşl.jg considera­ serios proprietăţile fizlco-me- trebuie să-l privim oa o defi­
teatru român In T ra n s ilva n ^" a
tă numele „Fondul Dr. loan pref. A urelia Baciu, In care au bil, nu alît pentru prezentul si canice ale oţelurilor. cientă de prim ordin. Iar lich i­
Mihu" pentru premierea lucră­ multe momente de veselie, pen­ lost trecute In revIstA adunârl a- viito ru l imediat cît mai ales — La otelărla M artin nr. 1 darea ei ca o condiţie Indis­
rilor dramatice mai valoroase. tru care diletanţii au fost răs­ ţu lu i nostru, co ntrib u ţia hunedo- pentru perspectivă, esle că în — ne-a spus tovarăşul Inginer pensabila a procesului teh-
pe
Io secletâtM
te rito riu l
jud e ­
N irolae Găvănescu. şeful sec­
Activitateo filialei din Orâstie plătiţi cu aplauze. îmbucurător renilor la susţinerea ei m oterlatâ oţelării s-a înrădăcinat, adine ţiei — sectorul de turnare noloqîc In oţelării. Iată de ce
ideea necesităţii
ca fiecare
a Societăţii pentru fond de tea­ a fost sl sprijinul călduros ee s-a si ctlevo spectacole ale trupelor muncilor, maistru sau inginer considerăm că ceea ce. am
de o ld .
de d ile ta n ţi
tru român era impulsionată |t dat reprezentaţiei, otît dîn par­ Ecoul societăţii In Banat ]l să-şi. aducă . .intregu-i aport la este cel mai deficitar. Func­ realizat pozitiv în domeniul
stimulată de ţinerea unor adu­ activitate a acesteia In clteva îmbunătăţirea calităţii. ţionarea defectuoasă a oalelor calităţii trebuie să constituie
fast
lo c a lită ţi
au
nări generale ole aeestelo, cum tea publicului românesc, cît |î p rincipale do pref. Ia n Criyan Pentru că. deşi s-au obţinut de turnare ne împiedică să nu un succes final c] mal de-
prezentate
a fost cozul cu odunarea din a celui săsesc din looalftate. din Reşiţa, In cuprlnzâtoareo e i- progresele amintile. aceaslâ controlăm riguros vilez.ele de qrabă un început bun ce tre­
1897, cînd s-au prezentat piese­ „Sola otelului era plnfi la cel punere „A c tiv ita te a S ocletâtil necesitate esle astăzi mai ma­ turnare. Iar lipsa prafurilor buie să-l extindem şi să-l con­
pentru fond
de teatru
româh In
le „La Turnu Măgurele" de Vo- din urmă loc plină. Mulţi n-au B anat". Tel o ld , dupâ datei# pe re ca oriclnd. Si ca să nu ne solidăm. Deplasînd centrul de
&ile Alecsondri si comedia loca­ mal aflat locuri de şezut fl au core cercetătorii le-eu dat la î- îndepărtăm de ceea ce am a­ „lerm icem " diminuează atît greutate a preocupărilor
lizată „Trei doctori*. vealâ plnâ In momentul de tată , rătat mai sus, se cere preci­ procentul de scoatere de metal noastre asupra acestor aspec­
se specifică câ a luat flin tă p ri­
Ziarele si revistele otâştiene trebuit să stee, fndesutţl, fn ma trupă stabilă de a d o ri din zat că neajunsurile si d ificu l­ bun cit şi valoarea lui calita­ te esenţiale avem certitudinea
au publicat numeroaso materiale picioare. Galeria plină de po­ A rdeal, lucru o g lin d it In lucrarea tăţile oare grevează asupra tivă. Ţoale acestea sînt In a­ că cincinalul v iito r v a aduce
„U n slujito r a l Thallel - re flţe a nu t
In legătură cu octîvitatea socie­ por, pe oare cu drag l-am ve- Geargo Augustin — Petculescu", calităţii oţelului se vădesc în tenţia noastră, căutăm soluţii otelului fabricat la Hunedoa­
tăţii. Astfel, „Activitatea" reoro­ rut sl bucurie ne-a făcut cu In­ ezpusâ de prof. Petru O a lld e priorul rînd tocmai pe terenul dar deocamdată nu slntem ra presllqiul calitativ spre ca­
d in R eflfa.
duce discursuri întregi ţinute ¡n teresul a re ta t prin venirea In C itate concludenta, însoţite de pe care s-au obţinut succesele m ulţum iţi cu ceea ce am obţi­ re tindem.
amintite.
codrul societăţii, procum sl des- numer o şa de frumos ki repre- com entarii asupra co nstitu irii |l
societăţii au fast p re ­
fiin ţă rii
fâsurareo lucrărilor. Numeroşi sentaţle. Jurul asemenea a fost zentata In com unicarea „R evista
Fam ilia - organ de p ub licitate
conducători ai societăţii au vizi­ bine înfăţişat : am vezut oaspeţi al S ocietăţii pentru fond de te a ­
tru român In Transilvania" de că ­
tat sl ou colaborat pe târlm cul­ veniţi anume pentru ocest teatru, tre prol. Ton Bradu d in O radea.
să apară
M ult mal tirziu avea
tural cu Orăjtia. Astfel, referin- din comunele vecine Orâstloara, prim a revista teatrală propriu-zlsă,
du-se la activitatea secretarului Romos, Cuglr, Dineul mic, Bo- (apt consemnat In lucrarea ia Măsuri unui gi cu puni tu inlăturarua
literar ol revistei Societăţii pen­ bilno, Berlu etc,, apoi din Deva, „R evista leotrolA (1913-1914) -
In iile revistă de teatru In Tran­
tru fond de teotru român, Dr. Petroşani, Blaj*. silvania” , de M ireea Papa, ecr-
ca lfilo r p rin cipa l la C lui. Sl pe
H, Petra Petrescu, „Gazeta de Cu o zl înainte de spectacol, te rito riu l Judeţului nostru mişca­
Transilvania" nr. 12, din 1913, Revista Orâştiel — nr. 15 publica rea teotralA a cunoscut o însem­ obstacolelor din calea
nată dezvoltare ineepînd cu mult
tim p In Urmă, fa p t ce a consti­
semnala : „Acum se pregăteşte Io rubrica „Teotrul românesc In tu it tema e ip u n e rlt „În c e p u tu rile
să ţină cîte o conferinţă. în Orâştie" afişul cu piesa ce se Prima pagină din revista Familia nr. 35 din 30 VIII/11 IX m lfe ărll tea tra le din Valoo Jiu­
Lugoj, Caransebeş sl Orâstie", va |uco, rezultlnd printre Inter­ 1870 In care se anunţă adunarea de constituire a Societăţii lu i", a p o rţln ln d profesorilor M lr­
cea M unleonu sl Constantin P at­
Iar revîsta „Cosinzeana", de la preţi următori? : Petru P. Ba­ pentru fond de teatru român (facsimil). eu din Petroşani.
Orâstie, publică in întregime riţiu in rolul lui Razfan, fost co­ s e m ă n ă t o r i l o r
Semănatul culturilor de cu două maşini, semănatul qrlu- î u s " ? Nu se ştie că tim pul t«
toamnă esle una din lucrările lui. La C.A.P. Clqmău este poate schimba de la o zl ] •
Eforturi entuziaste pentru care au trecut pe prim ul plan stabilit ca lucrarea să Înceapă alta şl orice tărăgănare du<£
al preocupărilor de sezon ale
In cursul zilei de azi, iar săp-
la lntirzlerea semănatului?
organizaţiilor de partid din u-
cu realizare a
In legătură
semănat şl la cooperativa dîn
nităţlle agricole. consiliilor tâmîna viitoare se va trece la unor randamente maxime la
populare, consiliilor de condu­ Aurel Vlaicu. Faptul că prime­ semănat, se semnalează şl al'*'
un teatru român în Ardeal (Ii) cere, cadrelor tehnice, coope­ le hectare şl-au prim it sB- deficienţe. In prim ul rînd es»e
mînta de grîu merită aprecieri
ratorilor si mecanizatorilor.
vorba despre suprafeţele red
Din relatările tovarăşului favorabile. Dar surprinde ne­ se pe care s-a pregătit patul
plăcut un alt aspect. Suprafa­ germ inativ. Spre exemplu, la
Gheorqhe Zaharla. prim arul co­ ţa de teren pregătită la C.A.P. C, A.P. Turdaş slnt apte penii u
„P rogram ul p rep a ra ţi* la în fiin ţa ­ nu vedea doar a In stitu ţie pentru de­ In num ărul 30 al »evlslel Fam ilia, vo n la ; căci fra ţii noştri de la Deva, septem brie, a.c. spre e io putea fa ­ munei Geoaqiu, am retlnut că Geoaqiu nu reprezintă nici 30 a primi sămlnfa abis 30 de ho ­
rea unul fond pentru teo tru l naţional lectare, <1 o adevărată scoală de din 26 lu lle /7 august 1870, la rubrica care au p rim it cu entuziasm ştirea că ce d ls p o iitiu n lle necesare. la brigada din Gelmar q coo­ la sută din prevederile planu­
rom ân" - prim f l Im portant Am u * lim bă românească | l do educaţie „C e e nou” te comunică pentru p ri­ prim o odunare In cauza teatralul te Deva, 6 sept. 1670 tare (dîn cele 70 arate), ceen
meni al g e n a iel S ocletâtil pontru m orală fl p o trla tk ă î ma oară data aprozlm atlvă a desfă­ va 'tine la dlnşll, vor faco toate ce­ In numele com itetului perativei agricole de producţie lui. Există peste 40 hectare ce reprezintă norma de luci i
fond de teatru - In core so prevo- „T e a tru l ira ţio n a l nu are rolul de şurării co nilitu a n ta l de la Deva • „A - le p osibile pentru ea oaspeţii să se Simoon Piso*. care. fiind arate în urmă cu pe trei zile a unei singure se­
deo, tn artleolu! TI, a lln a etut b - a servi numai drept loc de d istrac­ dunareo de la Deva pentru compu­ poată bucura de toote com edltăţile R efleclind asupra program ului a ­ din localitate, Ieri s-a început, mai mult de 10 zile, aşteaptă
convocarea a dunării generala la De­ ţie, ci misiunea m asta de a fl e nerea sl constituirea S ocletâtil pentru recerule* (Fam ilia nr. 34 din 23 au- dunării d in 4 şl 9 oct. cuprins mănători (I). Un decala] ase­
va - a fast tip ă rit pa fo a ia volontă adevărată (coala de cultură n aţio n a ­ fond ae teatru naţio n a l român - gust/4 septem brie 1870). In „P u b lic a ţi una", organizatorii de­ să fie discuite $1 însămîntate. mănător între terenul arat
f l p ub licat In Fam ilia. lă, In care sublim a m elodie a Umbli precum »Intern Inform aţi — se va (ine D in ziarul „F e d era tlu n ea " nr. 88, veni anunţă, prin Interm ediul revistei Mai îngrijorător se prezintă si­ cel pregătit există şl la cor-
E ntuiiasm ot de ocest început, re­ noastre sonora are să Incinta pe a ­ la începutul Iul octom brie". oflăm că. In ziua de 4 septembrie F am lllo, că prim o ll se va încheia
dactorul revistei Fam ilia, tn Inform a­ cela care a r mal desconsidera d u l­ D ota precisă va fl anun ţa tă po 1870, protopopul român da re lig ie a i un concert, Iar a doua cu un bol, tuaţia la cultura de orz. Deşi peratlva agricolă din Prica^.
ţia „C astlunea te a tra lul nostru na­ ceaţa acestei lim bi - fl In care prim a pagină d in nr. 34 o l Fam iliei, ortodoxă o rientală Ioane Papiu - am bele In favoarea S ocietăţii pentru normal trebuia ca orzul să se unde nîcl măcar pentru cut-
ţio n a l", p ublicată la rubrico „C e e ezem plela de bravură strămoşească d in 23 ougutV4 toptem brie 1670 In core a fu ncţionat la Deva peste 30 fond de teatru, ceea ce-l determ ină tnsămînteze înaintea griului, lura orzului nu s-a asigurat d*-
nou", din nr. 12, 22 m orile/3 a- ou să Inspire pe strănepoţi da ase­ „P u b llca tlu n a ", reluată |l In nr. 3S do ani — a convocat Inteligenţa din pe redactarul de la Fam ilia să-şl în­
p riite 1670, sa adre seară cu îndem ­ menea vlrtu tH ” d in 30 a u g u s l/tl soptem brie 1670, cu Davo la o conferinţă In cadrul că­ cheie inform a ţia cu o Interesantă lucrările s-au Inversat deoare­ tul qerm lnatîv pe întreaga su­
nul i A pelul o d re io t p u b liculu i român In am bala p rile ju ri od&uglndu-se rugă­ reia s-a ales un „co m ite t aranjato- prezum fie redată In ceehota m anieră ce unitatea nu are încă pro* prafaţa planificată.
„L a lucra dar, fra ţilo r f l » m orilorI vederea In s u flrll f l re alizării unul m intea către toate tia re le româneşti riu pentru Incartiralrea m ult d o riţilo r a tim pului : ..... aşa dar sperăm că rurată sămînta de orz nece­
(...) V eniţi să în ă lţă m cu puteri u- in această adunare vom fl fe ric iţi Cu restante de loc neglija­
nlte un tem plu o l lim b ii gl n aţio - o putea saluta |i o splendidă cunu­ sară. Cum se materializează a- bile la pregătirea terenului •
noU tăţll n oo tt/a , ca In ocest tem plu nă de dame, şl cu aHt mai vlrtos. tuncl sarcinile stabilite în pla­
lim b a noastră sonoră f l străbună lâ căci din adunarea ţin ută In Interesul nul Direcţiei aqricole judeţene prezintă şl cooperativele *
se pealó urca la dom ni lateo ca I artelor frumoase, te iu l femeiesc — qrlcole din Romos. Valdel R.
sa cuvine In concertul popoarelor c i­ reprezentantul frum useţii — nu paate şi l LI.C.A.P , care prevede ca
vilizate". eforturilor Centenarul vieţii teatrale ardelene să lipsească“ . pînă cel tîrzhi la 10 septembrie moşel şf Plşchlnfl. Cooperai-
Sltulndu-se In fruntea Pentru Deva de acum 100 de ani a.c. toatp unităţile să-şi asigu­ rll din Romos au de tnsămtn-
pentru In flln ţo re a te a tra lul n aţio n a l, ta anunţo un mare eveniment, căruia
com itetul celor d n e l tfI continuă ac­ lo cu ito rii sal, şl-ndeoiobl in te le ctu a li­ re întreaga cantitate de semin­ tat 70 de hectare cu orz (lu ­
tivita te a tntra n lnd u ea la S a p rilie tatea rom ână, trebuia tă -i asigure
1670. Cu acest p rile j, o fast a fe * ca succes d eplin. Pentru sp iritu l nobil, ţe? crarea a şl început), dar în tn-
preşedinta a l com itetului la s ll Hodoş, um anist şi progresist In care a test Cunoscînd că termenul sta­ lal, pînă Ieri, nn erau pregăti •
ia r ca secretar *1 casier lo t if V ukan, concepută adunarea de la Deva, nl
căruia I s-a în cre d in ţa i redactarea o* de o publica şl ele acest anunţ. oaspeţi co/e vor binevoi a onora cu se pare demnă da m enţionai p o il|la bilit pentru tnsămlnfarea orzu­ dectt 65 de hectare. La acea
pelulul către p u b ik u l român, docu­ scop a tft de nobil a fost sprljlnJt |l „P u bllca tfu n a" e ite cel de-a! pa­ eeoslunea A dunării din 4 şl 9 oct. in te le c tu a lită ţii m aghiare d in locall-
salutat de presa rom ână din
ţară
ment prevăzut In program ul prepara- (Rom ânia) |l chiar da unate p u b li­ trulea document Im portant ca precede anul curent, stil nou oraşul (opldulu) tole, core a ofe rit localul caslnei lui expiră la I octombrie a.c., la se mai adaugă faptul cv
tiv. Proiectul a p e lu lu i întocm it do c a ţii străine, cum a fast ila ru l Poli- constituirea S o cie tăţii pontru fond de nostru şl cu deosebire com itatul ro ­ pentru desfăşurarea lucră rilo r adună­ se Impune ca preşedinţii şl In­ rieşî a sosit vremea semăn.",
leslf Vulcan o fost dezbătut la 7 o- tih d in Praga. Ziarele bucureştene teatru. încă d in prim ate sala rlnduri mân cel mai mare — U nldoora — al rii din 4 şl 9 octom brie 1070, fapt în ­
p rllle 1670. cînd s-a discutat f l pro­ lăudau In iţia tiv a com itatului da cinci, se anunţă locul şl data precisă a Transilvaniei” . Se dau asigurări că registrat cu toată satisfacţia şi sin­ ginerii din unităţile care mal trilul, tn cooperativele aqr1-
blem a statutului viitoarei societăţi, Iar revista Convorbiri litera re a re­ adunării generale : „P entru lorm areo acest com itet aste a lc ă tu it din băr­ ceritatea de redactorul revistei Fami­
statut cu redactarea cârula a fost produs a p e lu l In coloanele sale, sus- ţi constituirea S ocietăţii cu scopul de b a ţi energici şl neobosiţi „ca re vor lia In nr. 97 din 13/29 sep. 1070 : au deficit de sămlnţă s i trea­ cole din comung Romos se r'-
Insórclnot V Icentlu B o b tf. şti a face toate d ls p o iitiu n lle nece- „lin g u rii din Deva şl-au e fo rii şi
(>!nindu-l cu aprecieri călduroase. a crea un fond spre a In llln ţo un dînşll o spita lita te a lor, ba chiar în­ că netnttrzlat la procurarea dtcă multe semne de întrebai n
„A p e lu l către p ublicul rom ân" - Ca răspuns dlroct Io «polul la n ­ teotru n aţio n a l român, te va ţine sore...".
a lt docum ent de b a iâ al genezei sat, rom âni d in d ife rite lo c a lită ţi ale adunare In zilele de 4 şl 9 octom­ C om itetul a rg o n lia to r al intelectua­ săşi adunarea se va ţine in localul lor. tn privinţa calităţii semlntelo
„S o d o tă ţil pentru fond de teatru" - A rdealului s-au g ră b it să trim ită brie 1670 stil nou In Deva". lilo r din Deva, care avea ca preşe­ că tin e l ungureşti. înregistrăm cu In calea semănătorilor se 1n-
a fast tip ă rit pe fol volanta | l p u b li­ scrisori de m ulţum iri şl Incurojore, Era acum rîndul Inte le ctu alilo r ro­ dinte pc Simeon Piso, publică în 4 plâeere acest oct a l frăţietâţ!«” . Deoarece la primele analize
cat In revista Fam ilia nr, 13 d in 29 precum şl obolul lor m aterial pe o- mâni d in Deva să-şi facă datoria septem brie 1670 In vita ţia pentru adu- P rivirile tuturor rom ânilor iub ito ri Lucrind in cadrul între­ tîlnesc şl altfel de obstacole. fectuate s-au respins multe dlr>
m artle/10 a p rilie 1870. A p e lu l subli­ dresa Inim osului secretar Şl casier - spre a fl Io în ă lţim e a m isiunii şi norea din 4 şl 5 octombrie, sub titlu l do cultură erau acum îndreptate spre
n ia ră Inefi de Io început necosltaten p re ţu irii ca II se acordase. Devenii „P rovocare". Ea apare In Fam ilia oraşul Deva, unde urma tâ te adu­ prinderii de producţie şi preş- Unele unltătl au asigurată să- probele trimise, e absolut no
creării unei culturi naţlonole, căci Tosif Vulcan. au fost, fireşte, m lndrl dc alegerea nr. 36 şi 37, precum şl in Federatlu­ ne floarea In te le c tu a lită ţii române toţii Deva lâcâtuşul loarţ Puşa
prin cultură io atlrm ă In sâ fl substan­ Făcind dovada unei asemenea vo­ oraşului lo r ca g a td â a a dunării nea nr. 66. cu m enţiunea de a II pu­ din Ardeol pentru a fonda cea de-a mînta. au $1 teren pregătit, cesarâ repetarea operaţiunii de
ţa llln ţe l unei ra ţiun i t „A rm a cea inţe, grupul Inte le ctu olllo r români «- constitutive a societăţii şl şl-au ex- blicată şi In celolalte tia ra româneşti. doua asociaţie culturală o rom ânilor executa numai lucrâri de bu­ dar... mal ^şleaptă. Tovarăşul condiţionare.
moi puternica « tuturor n o ţiu n ilo r a nlm aţi de Ideee teatrului Işl conti­ ptim at m ulţum irea ţa ţă de cel co au din Transilvania - Societatea pentru
fost, esto tl va fi pentru totdeauna nuă cu consecventă lupta pontru a ­ avut această In iţia tivă . Pentru conciziunea şl realism ul său fond de teatru. na calitate. Obiectivul apara­ Constantin Florescu, secreta­ Aspectele amintite denotă < a
cultura. C ultura e v iaţă, Ignoranta cest deziderat. redăm integral textul acestei Invi­ Atm osfera acestui momont este tului de fotografiat l-a sur­
moarte. Insă culture are să fie na­ După redactarea şl discutarea tn La rîndul lor, prom otorii s o c ie tă ţi ta ţii concepută de Intelectualii Devei deosebit de concret şi plastic expri­ rul Comitetului comrinal de sînt suficiente motive care *3
ţio na la . căci n u n o i cultura naţio n a lă in com itetul celor cinci, proleetul şl In iţia to rii a dunării generale de la acum 100 dc ani. mată do in su flcţitu l director al re­ prins în timpul executării u­ partid Turdas. ne spunea că determine organele aqricolr
dâ putere ţ i viaţa (-■-) C ultura na­ statutelor societăţii a fost p ub licat in Deva Işi exprim au încrederea In in ­ „Provocare V oitorii de a lua por­ vistei Fam ilia, core în încheierea o-
ţio n a lă trebuie sa fie dar ţin ta su­ Fam ilia nr. 27 din 9/7 iulie 1678, sub telectualitatea de*eană, cere va face to la adunoreo pentru constituirea bişnultei sole rubrici „C onvorbire cu nui şablon destinat confecţio­ „am stabilit ca azi (25 septem­ judejene să intervină nelntlr.
premă lo core ou să tin dă teoie titlu l „P roiectul de statute pentru So­ lotul pentru re utîla a dunării : ,,S1n- societăţii cu scopul de a crea un citito are le " din nr. 37 ol revistei, nării uhor piese.
năzuinţele noastre de rom âni . cietatea spre scopul creării unul fond te n convinşi co accoxto adunare, fond spre a in (iin |o un le a ltu noţia- exclama cu convingere ţi h o tă râ t brie — n.n.) să se înceapă semă­ ziat. cu măsuri energice, pentru
monită a form a o societate
care
Pontru realizarea acestui scop se de teatru român” . In b a ta cunoaşte­ nat romăn, ce se va tin e in 4 şi S neclintită : ,,Deviza noastră acuma natul orzului, dar in unităţi impulsionarea ritm ului de lu­
impunea în fiinţa rea a elt mol multe rii sole din tim p, proiectul da statu­ tinde la dezvoltarea culturii n a ţio ­ octom brie a.c. calendariu nou, In dară să lie : - La revedere, la Foto : N. GHENA
in s lit’.itii de cultură. Tntre aceste In­ te urmo să li# dezbătut fi votot in a- nale In ec.rcul cel mai lorg, va H> Deva, slnt rugaţi a ie adresa cairo D evo l". treburile se cocoloşesc“ . Se cru Ia executarea tnsămîntăr •
stitu ţii de cultură trebuie înscris dunaroa generală anunţată a se (Ine una d in tr* cele mai numeroase din Praf. DUMITRU SUSAN mal aşteaptă osre Indicaţii „de
teatrul. In care com itetul celor cinci in ora*ul Deva. d to S-au ¿Inul plnâ acut» U Tren sil- com itetul organizator iu p in i In td lor de toamnă.