Page 81 - Drumul_socialismului_1970_09

» 'tnttfttifHtâ ttu n w w n fn ftrtrrm n
<
PROLETARI DIN TO ATE ŢĂRILE!. U N IŢ I-V A Î

B Sesiunea O.N.U după

prima săptămînă

B Zborul spre Pămînt al

staţiei automate „Luna-16“

B Evoluţia situaţiei
« »
din Iordania

ANUL XXII. Nr. 4887 JOI 24 SEPTEMBRIE 1970 4 PAGINI - 30 BANI t t r m t n n n t t i w n t f t t t i n f f t t i f t t w t t t u u î

i

Vizita preşedintelui Consiliului Sa finaiuam r v r u n i i n cincinalul actual

o . x l . EA t ill * cincinalul viitor
Sa pregătim
de Stat al Republicii

România, mOLUE CEMSESCII, Rafinamentul tehnologic - ga­

ranţie a produselor de calitate
in/lustria

SLntem satisfăcuţi că la fie­
Dezbatere*
lin d ri de laminor şi îmbună­
şi analiza
cincinalului viito r prevederilor care dintre aceste probleme, în asimilarea producţiei de ci­
temeinică a rezultatelor do- colectivul nostru este capabil tăţire* performantelor acesto­
In cea de-a treia zl a v i­ tlflcfale Mooserboden sl Was- 1 054 m, unde se află motelul resantele explicaţii date. bindtle in cincinalul care se să ofere un răspuns bogat şi ra, creşterea durabilităţii uti­
zitei întreprinse in Austria, serfauboden, totalizînd o ca­ Alpenhaus. In fata p rivirilo r Apreciez că viziţa pe care încheie au pentru colectivul competent, arqumentat cu în ­ lajului de turnare, d iversifi­
preşedintele Nicolae Ceauşescu pacitate de 174 milioane me­ se desfăşoară o fascinantă pa­ am făcut-o în aceste zile $1 pe nostru de furnahşti, lurnâtori făptuiri demne de considera­ carea şi perfecţionarea piese­
si soţia sa. celelalte o ficiali­ tri cubi de apă. Nu este vo r­ noramă. Sus pe creste, zăpezi care o facem azi în această şl cocsarl o semnificaţie apar­ ţie. Sarcinile actualului cinci­ lo r mecanice.
tăţi române sînt oaspeţii lan­ ba aici de zăqăzuirea vreunor eterne. Pe versant, păşuni cu parte foarte frumoasă a Aus­ te. In aceasta toamnă sărbă­ nal se înfăptuiesc in totalita­ Progresele pe oare le-am fă­
dului Salzburq. cursuri de apă. cum ar fi la iarbă qrasă. triei contribuie la dezvolta­ torim îm plinire* unui secol de te în mod exemplar. Am înde­ cut şl stadiul la care ne a-
Reputaţia provinciei Salz­ noi cazul Bistriţei. Arqeşului, La „ALpenhaus", consiliul rea relaţiilor, sl pînă acum existenţă a uzinei, prilej de a plinit cu aproape 5 luni înain­ (lăm astăzi constituie pentru
burq are drept temei nu doar Lotrului, ci de reţinerea în de administraţie el complexu­ deosebit de bune dintre po­ raporta partidului succesele te de termen planul cincinal noi o bază solidă in aborda­
capitala sa, cunoscutul oraş bazine, create prin închide­ lui hiidroenerqelic — o mare poarele noastre. Cred că şl in harnicului nostru colectiv în la fontă şi beneficii şi esti­ rea sarcinilor cincinalului v ii­
al festivalurilor muzicale. In rea cu mari baraje, a apelor societate aparţlnînd statului domeniul hidroenergeticii, po­ Ion Petraş je numără prin­ integrarea uzinei In fluxul qe- măm ca indicatorii producţie lor. etapă caracterizata şi
această impozantă reqiune provenind din topirea zăpe­ — oferă un dejun în cin­ poarele noastre, specialiştii tre cei mal harnici muncitori neral al dezvoltării şi perfec­ qlobală. marfă, productivitatea pentru uzina noastră prip
muntoasă, cu vîrfuri si văi In- zilor şi qhetarilor. stea preşedintelui Nicolae noştri, oamenii muncii din ţă­ de la Fabrica chimică Orâştie. ţionării activităţii economice, muncii să-î îndeplinim în marile cerinţe ale cre d e ri
zăpezile tot anul, au fost Hidrocentrala, mal exact Ceauşescu şl a sultei sale. rile noastre pot să conlucre­ Lună de lună el îşi depăşeşte In înfăptuirea sarcinilor ce cursul lunij viitoare. Vom a- calităţii şi eficientei produc?
create uñase lacuri de acu­ sistemul Kaprun, are o pu­ In timpul dejunului, m inis­ ze şl să coopereze. sarcinile de plan, executînd ne-au fost încredinţate, In siqura astfel peste prevederile t¡ei. Intrînd în noul cincinal
mulare. alimentate de apa tere instalată de 332 MW. trul Erwln Fruhbauer sl pre­ Şeful statului român a toas­ în acelaşi timp lucrări de scrutare* perspectivelor de pe acest cincinal depăşiri de şi în al doilea secol de exis­
qhetarilor. amenajări care au fiind format din două unităţi şedintele consiliului de admi­ tat pantru dezvoltarea re la ţii­ bună calitate, progres ale uzinei si colectivu­ circva 130 milioane Iei Ja pro­ tenţă, colectivul nostru are in
permis construirea a nu­ aflate la allitud in i diferlle — nistraţie al complexului, dr. lor de prietenie dintre cele lui nostru. ducţia globală şl 63 700 lei fată prevederi mai mobiliza­
meroase uzine hidroener- 781 şl respectiv I 072 m. Pro­ Heimo Remdolf, rostesc scurte două popoare, pentru preşedin­ pe salariat la productivitate* toare ca oricind. Fată de n i­
qetice. Nu este d ificil ducţia el totală este de 830 alocuţiuni în care-şl expun tele landului şl soţia sa. muncii. velul actual, pînă în 1975 tre ­
de recunoscut că atît numele milioane kW h pe an. Baraje bucuria de a avea ca oasperte pentru m inistrul energiei şl Preţuirea muncii ti­ Aceste realizări, care re­ buie să sporim cu peste 40
landului cit si al oraşului impunătoare, fiecare din ele pe conducătorul statului ro ­ transporturilor si sofia sa. Cu planul pe trei tri­ flectă preocuparea statornjcă la sută volumul producţiei in­
Salzburq derivă de Ja zăcă­ avlnd deschidere de amfiteatru mân. EI au toastat pentru în ­ Doresc în mod deosebit — nerilor de la şan­ a colectivului nostru pe par­ dustriale. să majorâm cu a­
mintele boqale de sare din a­ au înălţim i cuprinse între tărirea relaţiilor de prietenie a spus preşedintele Ceausescu mestre îndeplinit cursul întregului cincinal de proape 40 ila sută productivita­
ceastă parte a Austriei, avu­ 37— 120 m si lunqjml Impre­ dintre Austria sl România, — să ridic paharul pentru a pu/ne mal intens In valoare tea muncii.
ţie care şi astăzi este imens sionante : 175—494 m. Com­ pentru dezvoltarea colaborării constructori şi cel care astăzi Fabricile de aglo­ tierul Termocen­ rezervele de oare dispunem, Pe baza volum ului mare de
exploatată. Dar aceasta este, plexul hidroenerqelic Kaprun Sl cooperării tehnico-şiiînţifi- exploatează acest nod hidro­ capătă o şi mai imare amploa­ investiţii de care beneficiem
între alte activităţi doar o la­ produce circa 3 Ja sută din ce dintre specialiştii enerqetf- energetic, pentru directorul merare de la tralei Mintia re dacă avem in vedere că. se vor construi noi capacităţi
tură a producţiei industriale. cnerqia electrica a ţării, fiind cieni austrieci si români. intreprlmderil şl să le urez In semn de apreciere deo­ în tot acest timp. activitatea de producţie, oare permit ca
Landul Salzburq este, de ase­ a doua unitate de acest fel, Oaspeţilor le slnţ înmlnate mult succes în activitatea lor. Hunedoara sebită a rezultatelor înre­ uzinei s-a înscris pe dinami­ pînă în 1975 să sporim pro­
menea. o reqiune a sporturi­ ca mărime, din Austria. daruri, Sper că vor colabora bine cu ' Lucrătorii celor două fa­ ca dezvoltării accelerate. ducţia ia fontă cu 25 000 tone.
gistrate în producţie de ti­
lo r de iarnă ce se bucură de La sediul complexului Ka­ Răspunzînd, preşedintele enerqeticlenll români sl sper nerii Termocentralei Mintla- Comparativ cu anul 1965. as­ la produse carbonoase de
de la
brici de aglomerare
faimă. prun, oaspeţii stnA salutaţi de Nicolae Ceausescu a m ulţu­ că în curînd vor vizita Româ­ Combinatul siderurgic H u­ tăzi, uzina noastră realizează peste 2 ori, ia r fa maşini şi
La primele ore ale dimine­ directorul unităţii. Frirdrich mit pentru că în proqramul nia. nedoara au prelucrat si ex­ Deva, în şedinţa lărqltâ a un volum de producţie mai utilaje pentru industria meia-
ţii. oaspeţii români. însoţiţi de NyveK de membri ai con­ vizitei în Austria a fost In­ Jn sănătatea dv„ a tuturor pediat furnalelor pesto activului U.T.C. al şantieru­ mare a i 36 1* sută si un spor lurqîcă cu 75 la sută. C rede­
ministrul transporturilor si e- siliului de administraţie După clus şi centrul enerqeţlc şi doamnelor şi dom nilor I planul celor nouă luni, pînă lui, Octavlan M irlşlcan, la productivitatea muncii de rile de producţie trebuie să
nerqiei al Austriei. Tîrwin o discuţie asupra principalelor turistic KapYun. ‘ ■ ' După deţun, oaspeţii se în­ prlm-secrelar al Comitetului pesle 50 la sută. Un conside­ fie însoţite de o foarte accen­
Fruhbauer s¡ soţia sa, sosesc, caracteristici ale acestei mari Slqur, este qreu de împăr­ torc în localitatea Zeii am la 23 septembrie, o cantita­ municipal Deva a| U.T.C. a rabil salt s-'a făcut în dome­ tuată ridicare a nivelului teh­
cu un tren special la Zeii am unităţi hidroenerqetlce, pre­ tăşit în puţine cuvinte Impre­ See. de unde se continuă că­ te de aglomerat feros au­ Inmînat organizaţiei U.T.C. niul creşterii eficienţei econo­ nic sl de perfecţionare calita­
See. lonalilate situată la HO şedintele Nicolae Ceausescu siile deosebite pe care le am lătoria spre reşedinţa landu­ tofondant din care se poate de atei drapelul conferit mice. salt exprimat îndeosebi tivă a produselor, prin spori­
k.m de Salzbura. pe malul la­ si celelalte oficialităţi româ­ despre această vizită — a lui Salzburq. obţine peste 6 000 lone fon­ de C C. al U.TC. EI consti­ prin faptul că în acest an ob­ re* rafinam entului tehnoloqic
cului Zeller. ne şl austriece, care îl înso­ spus preşedintele Ceauşescu. La plecare, în qara oraşului tă. tute o nouă şl elocventă a- ţinem de peste 3 ori mai mul­ în toate compartimentele In
Gara localităţii Zeii am ţesc stnt transportaţi, c*u un Pe de o parte, este această Zeii am See au venit s3-1 sa­ Sporul producţie! s-a rea­ predere a rezultatelor ob­ te beneficii decît în 1965, acest sens, consider semnifi­
See, pavoazată cu drapele autobuz şl un elevator spe­ 'lucrare măreaţă care arată lute pe şeful statului român lizat îndeosebi pe londti! ţinute de cel peste 1 000 de A lături de aceasta se situ­ cativ să arăt că turnarea ci­
de stat ale României şi Aus­ cial pînă la barajul de la capacitatea m uncitorilor ingi­ oficialităţile locale si nume­ creşterii productivităţii mun­ tineri In activitatea produc­ ează si perfecţionările calita­ lindrilor se va caracteriza
triei, este în sărbătoare Au Mooserboden, construit la c ir­ nerilor sl specialiştilor în ge­ roşi cetăţeni care au aflat de cii. indicator care a între­ tivă cit şt pe linie de orqanl- tive ale produselor. La furna­ printr-o dotare tehnică de
venit să salute pe preşedin- ca 2 000 m altitudine, el fiind, neral i pe de altă parte, este vizita preşedintelui Nicolae cut în ultima lună sarcina zaţle. le, cincinalul a înseninat o înaltă clasă, care ne va
lelp Nicolae Ceausescu qu- totodată, cel mai mare din ca­ peisajul care nu este creat, Ceauşescu. Aceştia, ca si stabilită cu aproape 4 la Mulţum ind în numele ti­ creştere a indicilor de u tili­ perm ilr să fabricăm ci­
vernalorul landului Salzburq, dru! complexului. Oaspeţii intr-adevăr, de om — este un mulţi turişti, aflaţi prin aceste sută. Merită subliniat fap­ nerilor de pe şantier, pen­ zare cu 150 ka fontă pe mc lindri cu calităţi ridica­
Hans Lechner. si soţia, prima­ primesc explicaţii în leqâtură dar al naturii — clar pe care, minunate locuri, aplaudă în­ tul că la fabrica de aqlo- tru înalta distincţie primită. de volum util si reducere/) te. elîm inind astfel im por­
rul oraşului Zeii am See T. cu principalele caracteristici omul l-a înnobilat si-1 folo­ delung merare nr. 1 unde s-a asl- Dumitru Petrlndeanu, secre- consumului specific de cocs tul aceslor utilaje pentru la­
Latini, şi ahe oficialităţi lo ­ ale aceslel lucrări, precum şi seşte. Adresez felicitări tutu­ Trenul special se pune In qurat o gospodărire mai e- lam l comitetului coordona­ ru 135 kg pe lona de fontă, minoare. Dezvoltarea produc­
cale. asupra instalaţiilor autom ati­ ror celor care au contribuit mişcare. De la fereastra va­ fkientă a consumurilor spe­ tor al U.TC. de U com­ în condiţiile elaborării pre­ ţiei dc cocs brichete pentru
Tineri îmbrăcaţi 1n frum o­ zate care ÎI deservesc. Com­ la ridicarea acestor construc­ gonului olîcial preşedintele cifice şi a m ateriilor p ri­ plexul Termocentralei Min- ponderente a foniei la mărci
sul port din ţinutul Pinzqau o- plexul hidroenergetic de la ţii minunate, Ie mulţumesc Nicolae Ceauşescu răspunde me s-au realizat in opt luni tla-Deva a arătat că tinerii superioare. In sodom i corsn- DRUKER ADOLF
frră şefului statului român si Kaprun are un înalt qrad de pentru faptul că ne^au arătat saluturilor călduroase ce-î peste 5 milioane lei econo­ nu vor precupeţi n lrl un e­ him îr s-a îmbunâ'ă** calita­ directorul Uzinei „Victoria"
soţiei sale buchete de Hori. automatizare, fiind deservii de pe larq cum s-au edificat a­ sînt adresate. mii la preţul de cost Ia fori pentru Iraducerea în j tea Si constanta semicocsuhiî Colan
Fanfara oraşului, ai cărei circa 100 specialişti. ceste lucrări. Mulţumesc dom­ fabrica de aglomerare nr. 2, vlaţă a sarcinilor ce le re­ ţi corsului de fluidizare $
componenţi sînt Îmbrăcat! în Este o vreme excepţional nului ministru al enerqiei şi în ultima vreme s-a îmbu­ vin. dtnd prin activitatea lor ! s-a 'recul la fabricarea cocsu­
pitoreşti coslume populare, ca­ de frumoasă pentru această zi transporturilor. soţiei sale. IConlinuorc In p ag i’ o l-o ) nătăţii indicele de bazicita- Sl mal mullă strălucire „Sie- lui brichete pentru electro- {Continuar
racteristice reqiunii intonează tîrzie de septembrie. La peste domnului preşedinte al landu­ to a aglomeratului de la Iei de pe Mureş". i
un marş de înlim pi-nare— „Bun două mii de metri altitudine lui si soţiei sale pentru inie- 1,25 la 1,3. metalurgie, In turnătorii. e-
v e n ir. Este o atmosferă pe se poate umWs Încă în haină, forturite au fost concretizate <
cît de caldă, pe atît de pito­ ceea ce explică marele număr
rească. Oaspeţii străbat mal de turişti aflaţi acolo, pllm -
în lii frumoasa staţiune Zeii bîndu-se pe coronamentul ma­
am See — prilej de a admira relui baraj ¿au bînd răcori­ Pag, a ¡Ii-a
insolitul peisaj alpin, oamenii, toare în restaurant. Toţi aceş­ TELEX
■aşezările lor. apoi se îndreap­ tia, bărbaţi şi femei, lineri Şi insămintărilor
tă spre Kaprun. Ca urmare a vlrstnicl, simpli vileqiaturişţi,
amenajărilor hidroenergetice In esenţă oameni din toate
şi turistice de pe cursul rîu- colţurile Austriei, fac pre­ Amplasarea culturii şi pre­ tr-o tarla la efectuarea arătu­ prezentat demisia din cauza u­
lui Salzbach. acest orăşel a şedintelui Ceauşescu o prim i­ Op, la ciu­ gătirea terenului sînt factori rii pentru însămînţarea griului nor neînţelegeri la îm părţitul urmele M I C.-ului, dar cit de MAGISTRALA
spornică i-a fost munca e u­
cunoscut in anii postbelici o re caldă, generoasă. Este real­ care au o influenţi holâritoa- după păioase. Dacă terenul se prunelor), iar preşedintele Pe­ şor de intuit. PORŢILE DE FIER —
dezvoltare verliqinoasă, mente o efnz.ie sinceră de rc asupra recoltei. Cultivarea ara imediat după recoltarea tru Lungu era la repartizarea SLATINA
Aici se află sislemul hidro­ sentimente pîieleneşii ce se griului după grîu în al treilea griului, randamentul tractoare­ unor furaje pentru coasă la o — Maşina a fost luni ta L i­
energetic ..Glockner-Kaprun" revarsă în aplauze, ce joacă an. se ştie bine. duce în mod lor şi calitatea lucrării respec­ altă brigadă, e lesne de înţe­ vadia. insă inginerul a refuzat
— una din remarcabilele rea­ în priviri. inevitabil la diminuarea pro­ tive ar îi avut alţi parametri les „interesul” ce se manifestă să o primească pe motiv câ Colectivele întreprin­
lizări ale tehnicii austriece. Sub mînqîicrea razelor so­ turi la re­ ducţiei Cu toate acestea, din Tractoriştii, nefiind suprave­ la C A P Băieştî în privinţa terenul e prea umed — ne re­ derilor Eleclromontaj Si­
Este de faot un complex de lare. a unui soare ce strălu­ discuţia cu mecanizatorul Vic­ gheaţi de nimeni din conduce­ asigurării unei baze trainice lata şeful secţiei I M A.. Adrian biu şi Electromontaj Cluj
construcţii si amenajări realizat ceşte ca in toiul verii, nâs- torian Mituca am reţinut câ la rea cooperativei, executau a­ recoltei viitoare Reştelîc. Cred câ altul este a- au terminal construcţia
In condiţii nalurale foarte fa­ cînd sclipiri de arqint din C.A.P Sintâmâria-Orlea, in rătura după cum se pricoperui. Avantajele administrării în­ devnrul. Conducerea unităţii nu liniei electrice aeriene
vorabile — lunqimea relativ contactul cu qheţarii veşnici tarlaua Traian, pe 30 dc hecta­ Inginera Raveca T rif avea grăşămintelor organice şl mi­ a asigurat oamenii necesari să de 400 kilo volţi Porţile
mică a qaleiiilo r de aductlu- de tpe crestele semeţe ale Al- dacţie, re griul se va însămînţa în al probabil înscrise alte preocu­ nerale nu pot fl contestate de deservească maşina. de Fler-Slatlna. Imensul
ne diferenţa mare de nivel pllor. deleqaţia română par- treilea an consecutiv după pâ- pări. decît cele care privesc în- nimeni Pe seama lor se reali­ Oricum, un lucru e cert. Fer­ porlaliv metalic susţinut
Existenţa a două bazine evînd eurqe. în sens invers, cu au­ loase. Dacă inginerul IIie Şte- sâmînţările de toamnă, în a­ zează 30—40 sau chiar mai tilizarea terenului nu se află de 526 stflpl din oţel se
cîtuşl de puţin In atenţia con­
posibilităţi de amenajări pen­ tobuzele sl cu marea plalfor- iânie. preşedintele unităţii, genda zilei de 22 septembrie multe procente din sporul de întinde pe o lungime de
poate dovedi câ afirmaţia me­ a.c. Despre felul cum îşi înde­ ducerii CAP . Livadia. 160 kilom etri. In drumul
tru rezervoare de acumulare mă-ascensor. distanţa ce sepa­ canizatorului nu corespunde a- recoltă. Apreciind cum se cu­ Procurarea şi condiţionatul
a permis crearea lacurilor ar- ră barajul de sus de cota la redacţie devâruhil, cooperatorii din Sln- plineşte (mai bine-zis cum nu vine rostul fertilizării, Ingine­ seminţelor continuă să ridice el, magistrala traversea­
ză o porţiune din M unţii
îşi îndeplineşte) inginera a tri­
> tâmâria-Orlea au toate motive­ buţiile ar mai fi de adăugat rul Nicolae Şorop de )a C A P. semne de întrebare. Cooperato­ Mehedinţilor, cirapil mă- 1
Rîu Alb ne spunea foarte mul­
le să creadă că amplasarea că. deşi era o obligaţie ele­ ţum it câ la această unitate n i­ o rii din Rlu Alb şi Livadia au noase din judeţele Me- i
unele suprafeţe de teren pre­
culturii s-a făcut cu maximă
mentară, nici nu s-a „obosit“
hcdlnţi, Dolj şi Olt, in- [
ciodată nu s-a întreprins
o zt m sm m la cititori chibzuinţă. pregăti­ să Inmîneze mecanizatorilor acţiune mal de amploare ca gătite, dar le lipseşte sâmînta tersedează de II ori ¡m- 1
pentru a putea începe semăna­
Tot în legătură cu
ordinele de lucru. Cum unita­
portante căi de circulaţie \
acum la administrarea îngrăşă­
tul „Din auzite". Inginerul de
rea terenului, la C A P. Bâicşti
brigadier de
mintelor S-a stabilit ca In to­
tea nu aro nici
feroviară şi ru tie ri şi de (
am în llln it o situaţie incredibi­
tal să se administreze super-
mînţa din producţie proprie nu
lă. Mecanizatorii Gheorghe A l­ cîmp (am aflat că fostul briga­ fosfat şi îngrăşăminte naturale la C A P. Hîvi Alb ştie câ să- 5 ori Unii electrice de
bii şi Vasile Tămaş lucrau în- dier. Petru Hălmaglu. şl -a pe mal mult de 73 Ia sută din are puritatea corespunzătoare. 110 kllovoltî.
•Se va mai condiţiona o dată.
teatrului suprafaţa destinată culturii spunea interlocutorul. Data STUDIU PRIVIND
griului. Intenţia este lăudabi­
rind se va începe acţiunea ră-
ASISTENTA MEDICALA
lă. dar cum se finalizează?
In două zile s-a transportat mîne insă necunoscută. IN ÎNTREPRINDERI
— Azi (22 septembrie a c. —
în cîmp gunoi de grajd pe o n.n ) de abia la ora 15 am
crenrca unui fond de teatru suprafaţă de 15 hectare. Nu s-a In prezent. în 20 de
român în Transilvania". La lu­ mobilizat însă nici un coopera­ început semănatul orzului, ne-a judeţe din ţară se des-
crările simpozionului, care se tor la împrâştierea îngrăşă­ precizat brigadiera Salomia Tn-
va desfăşura la sala de confe­ mintelor din grămezi. Să fi dorescu de ta C A P. Stntămă- iăşoară. cu sprijinul u­
rinţe a Muzeului judeţean, par­ uitat oare conducerea coopera­ ria-Orlea. Sămtnţa adusă dc la nor specialişti, cadre di­
ticipă profesorii Dumitru Su­ tivei câ fertilizarea solului pre­ C A P Sinpetru ne-a sosit ttr- dactice şi cercetători din
san şi Gheorghe Armăşescu din supune împrâştierea şi încorpo­ zlu în cîmp Şi-apoi, mer­ diferite institute, un stu­
Deva, Constantin Pascu şi M ir- rarea sub brazdă a gunoiului ge destul de greu la semănat, diu menit să îmbunătă­
cea Munteanu din Petroşani, Iransportat In cîmp? pentru că sâmînta are multe ţească asistenta medicală
precum şi Petre Baciu din O- în plină zi de lucru, la ora Im purităţi (paie), deoarece nu in întreprinderi. Se urmă­
răşlir. H, mecanizatorul Mihai Hu- a fost condiţionată cum tre­ resc îndeosebi probleme
buie
Scara, sala „A rta" va găzdui, ţuţuc de la C A.P Livadia stă­ privind organizarea acti­
înccoind dr la ora 20, un spec­ tea întins la umbra unei com­ La neajunsurile semnalate vită ţii unităţilor sanitare
tacol dat de Teatrul dc slat bine. mai adăugăm faptul ră în coo­ (are deservesc întreprin­
din Petroşani cu piesa „Trei — Nu ştiu ce să niai fac, ne perativele amintite nu am în- derile. De asemenea,
nai de la răsărit“ dc H. P. relaţii mecanizatorul. Aştept pe lîln it în cîmp. să îndrume st studiul urmăreşte felul
tlasdeu. să supravegheze activitatea în care se efectuează
inginerul şef Radu să-mi spu­ mecanizatorilor, nici un ingi­
nă unde să mă duc, la discuit ner sau preşedinte de C.A.P., controalele periodice,
OEVA 2 0 27* rîl&V 1970 sau la împrăştiat îngrâşăminie- nici unul din inginerii reparti­ dispensarizarea alectiuni-
Casa dc cultură din Hune­ le chimice. lor (Tonice, analiza mor-
doara organizează azi. la ora Neavlnd nici un ordin de zaţi dc Direcţia agricolă jude­ bidită(i; prin incapacila-
IR, un medalion poetic „Din ţeană să răspundă dc desfăşu­
Manifestările artistice prile­ lirica lui M. Lm'noscu. Glv lucru pe ziua de 22 septembrie, rarea lucrărilor agricole dc le temporară de nuincă,
juite «le Fesiivnlul cultural-nr- Coşbuc, O. Goga şi L Plaga mecanizatorul a pornit în cău­ toamnă în unităţile respective morbiditatea şi invalidi-
tistie „Sarniis" 19711 continuă Medalionul poetic va fi urmat tarea maşinii de împrăştiat în­ Atunci mai este de mirare câ, latea unor boli profesio­
astăzi. La Deva (ora 17,30), nrc dc un program dc romanţe in­ grăşăminte. La secţia I.M.A. deşi nu a început din plin se­ nale.
loc un simpozion consacrat n- Mecanizatorii Gheorghe Albu şi Vasile Tâmcş execută arături pe o tarla a C.A.P. din Pui nu a găsit-o. De aici mănatul. deficienţele tehnice
niversării a 100 dc ani «Ic la spirate din versurile acestor Băieştî. Foto : V. ONOIU a pornit spre brigada din Ga­ şi organizatorice au luat pro­
înfiinţarea „Societăţii pentru poeţi. laţi a C.A.P. Poate o îl dat de porţii îngrijorătoare?