Page 88 - Drumul_socialismului_1970_06

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UN IŢI-VĂ! încheierea vizitei preşedintelui

Consiliului de Miniştri

al României,

Ion Gheorghe Maurer,

in R.t. a Germaniei

de
Preşedintele Consiliului
ORGAN Al COMlTfiUtUI JUDEŢEAN HUNEDOARA AL P.C.R. Şl Al CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN M iniştri al Republicii Socialiste unii de reputaţie mondială : prof.
Werner
Heisenberg,
dr.
al
laureat
No­
Premiului
România, Ion Gheorghe Maurer,
s-a înapoiat vineri dupâ-amiază bel, director al Institutului de
în Capitală din vizita oficială fizica şi astrofizica, prof. dr.
făcută în Republica Federală « Konrad Lorenz, director al in ­
Germaniei la Invitaţia cance­ stitutului de fiziologie norma­
ANUL XXII. Nr. 4812 «MBATA 27 IUNIE 1970 4 PA8INI - 80 BANI larului federal W îlly Brandt. lă, prof. dr. Eugen Ulmer, di­
In vfzlta sa preşedintele Con- rector al Institutului Interna­
âlllulul de M iniştri a fost înso­ ţional pentru patente, succe­
ţit de Cornel Burtică, ministrul siuni şi drept al concurentei,
comerţului exterior, Nicolae prof. Carl Friedrich Freicher
von Weiszacker. şeful catedrei
Agachl, m inistrul Industriei de fiziologie a U niversităţii
Vizita Şahlnşahului Iranului junct al m inistrului afacerilor din München, prof. dr. Robert
metalurgice, Vasile Gliqa, ad­
Sauer, preşedintele Academiei
externe.
Oancea,
Constantin
prof.
de ştiinţe din Bavaria.
ambasadorul României Ia Bonn,
da alte persoane oficiale,
stitutului pentru fizică extra­
consilieri şl experţi. de dr. Reimer Lusl. directorul In­
La sosire, pe aeroportul Bâ- terestră, prof. dr. Wolfqang
neasa, preşedintele -Consiliului Kunkel, şeful catedrei de drept
Mohammad Reza Pahlavi Aryamehr Ilie Verdet, Emil Drăgănescu, München, profesor doctor Ho­
U niversităţii
din
a
roman
de M iniştri a fost salutat
de
tovarăşii Gheorqhe Rădulescu,
noris Causa. Friedrich Schnei­
der, secretar general al Socie­
Janos Fazekas, losîf Banc. Mî-
hal Marinescu, Ion Pâţan, de tăţii „Max Planck".
In cuvintul de salut, preşe­
m iniştri. dintele Societăţii .M ax Planck"
Au fost de fată Prânz Drul- s-a referit pe larg la activi­
în tara noastră ceri ad-interim al Republicii tatea societăţii, scoţlnd în e­
schmann, însărcinatul cu afa­
videnţă, printre altele, contac­
Federale a Germaniei la Bucu­
tele statornicite între oamenii
reşti, şl membri ai ambasadei.
★ de ştiinţă vest-germant şl oa­
menii de ştiinţă din România
Strungăria de cilindri, din cadruî C,S. Hunedoara, joacă MÜNCHEN 26. — Trim işii
un rol deosebit In creşterea şl diversificarea producţiei de la­ speciali Agerpres, Mircea şl rezultatele concrete obţinu­
te în cadrul acestei colabo­
minate, prin volumul fi colllatea calîbrârii cilindrilor. Moarcăş şl Constantin Varva­ rări.
Ccalova şl pe litoralul M ării
Îmbunătăţirea
contribuţia la
Sosirea în Capitală clim atului [Marcatloaal, la re­ Negre, Înalţii oaspeţi vor cu­ Foto : N. GHENA ra, transmit : Ul/tlma zl a vizi­ Intx-o ambianţă cordială, a
zolvarea problemelor lumii noaşte noile realizări ale ţării tei preşedintelui C onsiliului de avut îoc o discuţie despre
contemporane, în spiritul res­ noastre, progresele remarcabi­ M iniştri al Republicii Socia­ contribuţia savanţilor la am­
pectului suveranităţii şl Inde­ le înregisrtrate de România pe liste România, Ion Gheorghe pla operă de stăpînlre a na­
Lncepînd de vineri, le invi­ României 1 In acest timp, în pendenţe! naţionale, egalităţii tărîm economic şi social-cul­ Maurer, ln Republica Federa­ turii de căitie om, despre ro­
taţia preşedintelui Consiliului onoarea în alţilor oaspeţi, se în drepturi, neamestecului In tural. Cu sarcinile semestriale înfăptuite lă a Germaniei s-a înscris în lul ştiinţei ca principal factor
de Stat al Republicii Socia­ trag 21 de salve de artilerie, treburile Interne, avantajului Poporul nostru a urat înal­ aceeaşi ambianţă de bunăvoin­ de progres în epoca contem­
liste R o m A n i a, Nicolae împreună cu preşedintele Con­ reciproc. ţilor oaspeţi încă din primele ţă şi cordialitate manifestais porană, despre posibilităţile de
Ceauşescu, şi .a soţiei sale, siliului de Stat, Nicolae clipe ale prezenţei lor pe pă- I.M.C. Bîrcea şi în celelalte oraşe şl landuri intensificare a colaborării în­
Elena Ceauşescu, sînt oaspeţi Ceauşeocu, Şahinşahul M o­ Acestui ţel ÎI «1nt consacra­ mlntul ospitalier al României cuprinse în program. tre oamenii de ştiinţă din cele
tării noastre M ajeslătlle Lor hammad Rexa Pahlavi A ry ­ te corn vorbiri le care urmează socialiste un sincer şi căldu­ Colectivul de muncă capacităţilor de produc­ Programul dim ineţii de v i­ două ţări.
Imperiale Mohammad Reza amehr salută draoelul de stat lă albă loc între cel doi şefi ros „Bine aţi venit l". al întreprinderii de ma­ ţie şl a tim pului de lu­ neri a prevăzut o vizită La So­ Intr-o declaraţie făcută tri­
Pahlavi Aryamehr, Şahinşahul al României, dup<* cei doi de stat. teriale de construcţii cru, organizarea procesu­ cietatea „M ax Planck" din mişilor speciali Agerpres, sa­
Iranului, şi împărăteasa Farah. şefi do stat trec In it-^s lă Cu prilejul vizitelor pe care ADRIAN IONESCU Blrcea, lotenslllclndu-şi lui de producţie In München, for ştiin ţific de re­ vantul W erner Heisenberg a
Sosirea In România a Şa- garda de onoare. le vor face în Bucureşti, la MIRCEA IONESCU eforturile in muncă, pen­ schimburi prelungite sînt putaţie Internaţională, consi­ spus printre áltele ' «Ţin să-ml
hinsahului Iranului, la numai In tlm/pul ceremoniei, Şa­ tru a pune ta dispoziţia factorii hotărltori care derat ca fiind, de fapt, Aca­ exprim şl prin Intermediul dv.
cîteva luni de la vizita oficia­ hinşahul Iranului aalută pe mi­ economiei naţionale o au creat posibilitatea ca demia de ştiinţe a R.F.G. Prin deplina satisfacţie faţă de pre­
lă In Iran a şefului sleitului lita rii qfirzll cere prezintă o­ Intîlnlre cantitate sporită de ma­ muncitorii, tehnicienii, cele 54 de instituie ale sale, zenţa preşedintelui Consiliului
român, este un eveniment ce norul. teriale de construcţii, a m aiştrii şl Inginerii de Ia Societatea ,M ax Planck" îşi de M iniştri al României în
se înscrie In cadrul contacte­ In continuare, Şahlaşahnlul reuşit să-şl îndeplinească propune să exploreze direcţii­ m ijlocul nostru, al oamenilor
lor directe la nivel înalt ce Iranului 11 atnt praz antet! şafl! sarcinile semestriale de I.M.C. Bîrcea să reall'zeze le no! în cercetarea ştiinţifică, de ştllntă din R.F.G. Sintern
s-au statornicit între cele două m isiunilor diplomatice acredi­ protocolară plnă la finele semestru­ să organizeze şl să finanţeze onoraţi de această vizită, ln
ţări în spiritul dorinţei comu­ taţi la Bucureşti, al căror ma­ producţie cu 4 zile mal lui o producţie suplimen­ cercetarea fundamentală şl a­ oare vedem o expresie a bu­
ne a statelor şi popoarelor ro­ re număr relevă largile legă­ devreme. plicativă care depăşeşte posi­ nelor relaţii existente între
mân şi iranian de a se cunoaş­ turi şi prestigiul de care se Maiestăţile Lor Imperiale, onorul M a]estăţilor Lor Impe­ Folosirea raţională a tară de peste 500 000 lei, bilităţile materiale ale învăţă­ oamenii de ştiinţă al celor
te mai bine, de a colabora şi bucură România în lume. Şahinşahul Iranului, Moham­ riale. mântului superior şi, în acest două târî şl dezvoltarea 1n
coopera constructiv in spiritul Sînt prezentate, de aseme­ mad Reza Pahlavi Aryamehr, La lntîlnire au participat Ion scop. să concentreze potenţia­ continuare a acestor relaţii,
Înteleqerîi şi respectului reci­ nea, personalităţile oficiale şi împărăteasa Farah, au făcut Gheorghe Maurer. preşedintele Inaugurarea Centrului de informare lul ştiin ţific sl ţării ln marile în Interesul comun. Ştiinţa, as­
proc, al în tă ririi păcii în Jume. române aflate la aeroport, în cursul serii o vizită protoco­ Consiliului de M iniştri, Emil instituie, dotate cu mijloace tăzi mal m ult ca oriolnd. tre­
Ceremonia prim irii Înalţilor membri al Consiliului de Stat, lară la Palatul Consiliului de Bodnaraş, vicepreşedinte al moderne de cercetare. buie să-şi îndeplinească ade­
oaspeţi are loc la Aeroportul ai guvernului, conducători de Stat, preşedintelui Nicolae Consiliului de Stat, Ilie Verdet, al O. N. U. în sala de consiliu a socie­ vărata sa misiune de a dărui
internaţional Bucureşti-CHo- instituţii centrale şi organiza­ Ceauşescu şl soţiei sale, Elena prim-vicepreşedinte al Consi­ tăţii, primul ministru Ion Gheor­ oamenilor de pretutindeni
peni. Drapelele de stat ale ţii obşteşti, generali şl ofiţeri Ceauşescu. liului de M iniştri. George Ma­ Vineri la amiază a avut loc cultural-ştlinţifice, ziarişti, pre­ qhe Maurer a fost salutat de
României şi Iranului sini ar­ superiori. înaltul oaspete a fost În­ covescu, prim -adjunct al mi­ în Capitala festivitatea Inaugu­ cum şi experţi O.N.U. preşedintele Societăţii „Max ceea ce el aşteaptă şl ceea ce
borate pe faţada impunătoru­ Sînt de fată ambasadorul soţit de Ardeshlr Zahedî, mi­ nistrului afacerilor externe, rării Centrului de informare al Au fost prezenţi şeii de mi­ Planck", prof. dr. A dolf Bute- II se cuvine » o viată mal bu­
lui edificiu al aerogării, dea­ Iranului în Republica' Socialis­ nistrul afacerilor externe. Ma* Pavel Sil ard, ambasadorul O.N.U. siuni diplomatice si alţi membri nandt, laureat al Premiului nă, mal prosperă, lntr-un c li­
supra salonului de onoare do­ tă România, Soltan Hosseim iektad} Alem, doamnă de onoa* României la Teheran, împreună La festivitate au luat parte ai corpului diplomatic. Nobel, doctor Honoris Causa mat creator, de înţelegere şt
minat de portretele preşedin­ Sanandajl, precum şl membri re a Majestăţil Sale împără­ cu soţiile lor. Maria Groza, vicepreşedinte al Cuvintul inaugural a fost al numeroase instituţii acade­
telui Consiliului de Stat şi Şa- ai ambasadei. teasa Iranului, ambasadorul Intllnlrea s-a desfăşurat In­ M arii Adunărf Naţionale, Nico­ rostit de Sayed Abbas Chedld, mice vest-qermane şl «trBlme, pace.
hinsahului. Sini îm p-tIro io Ceremonia aoalril înalţilor Iranului la Bucuraşi!, Soltan tr-o atmosferă cordială. lae Ecobescu, adjunct al m i­ directorul centrului. Intre care Şl al Academiei de
lim bile română şi iraniană u­ oaspeţi se Încheie cu defila­ SanandajI, ca soţia. nistrului afacerilor externe, A luat apoi cuvîntul Nîco- ştiinţe medicale din Bucureşti.
rările t „Bun venit în Româ­ rea gărzii de onoare. O gardă m ilitară a prezentat (Agerpres) reprezentanţi ai unor instituţii lae Ecobescu. Erau prezenţi numeroşi sa­ (Continuare în pag. a 4-a)
nia Şahinşahului Aryamehr şi Un gTup de copil vin în centrale, personalităţi ale vieţii (Agerpres)
împărătesei Iranului I", „Tră­ Intimpinarea Şahlnşahului Ira­ vanţi vest-germanl, printre care
iască prietenia dintre poporul nului, preşedintelui Consiliului Dineu oficial
român şi poporul iranian I". de Stat, soţiilor lor şi le ofe­
La ora 15,00, aeronave, la ră gingaşe buchete de flori.
bordul căreia călătoresc Înal­ Bucureştenll aflaţi pe larga ln onoarea M ajestăţllor Lor In timpul dineului, preşedin­ PROIECT
ţii oaspeţi, îşi face apariţie terasă a aeroportului aplaudă Imperiale, Şahinşahul Iranu­ tele Consiliului de Stal, Nicolae L E G E A
deasupra aerodromului ! o es­ şi salurtă cu simpatie pe înal­ lui, Mohammad Reza Pahlavi Ceauşescu şl Şahinşahul Ira­
cortă de onoare a forţelor ae­ ţii oaspeţi. Aryamehr şl împărăteasa Fa­
riene Tomâne î-a însoţit de la Aceleaşi sentimente de sti­ rah, preşedintele Consiliului nului, Mohammad Reza Pah­
intrarea in tară. mă şl prietenie faţă de po­ de Stat al Republicii Socialiste lavi Aryamehr, au rostit toas­
porul Iranian, faţă de efortu­ turi.
°-oşedintele Consiliului de rile pe care acesta le face România, Nicolae Ceauşescu, şl
!, Nicolae Ceauşescu, cu penitru progresul său, se ma­ soţia, Elena Ceauşescu, au o­ Dineul s-a desfăşurat Intr-o o rg a n iz ă rii p ro d u cţie i
soţia. Elena Ceauşescu, vin în nifestă de-a lungul traseului ferit un dineu oficial în salo­ atmosferă de cordialitate.
Intimpinarea M ajestăţilor Lor pe care îl străbat Intr-o ma­ nul de marmură al Palatului
Imperiale. La coborîrea din şină deschisa, escortată de C onsiliului de Stat, (Agerpres)
avion, M ajestătlle Lor Impe­ molociollştl, cei doi şefi de Au luat parte Ion Gheorghe
riale sînt salutate cu cor­ state. Ei răspund cu cordiali­ Maurer. Emil Bodnaraş, Paul şi a m uncii în a g ric u ltu ră
dialitate. Cei doi şefi de stat tate m iilor de cetăţeni care Nlculescu-Mizil, Gheorghe Pa­
işi strlnq cu căldură mîinile pe lntre<rul parcurs, pînâ în nă, Gheorghe Rădulescu, V lr-
Preşedintele Consiliului de Capitală şl pe străzile Bucu- gll Trofln, Iile Verdeţ, Emil
Si al. Nicolae Ceauşescu, pre­ reştiului, au tinut să salute pe Drăgănescu, Janos Fazekas,
zintă în.alţilor oaspeţi pe Emil preşedintele Consiliului de Manea Mănescu, Dumitru Po­ M em brilor cooperatori, tutu­
Bodraraş, vicepreşedinte al Stat, Nicolae Ceauşescu, şl pe pa, Leonle Răutu, Vasile V I1- Ministerul Agriculturii ,1 Silviculturii «I Consiliul Uniunii No|isnole o Cooperative­ ror oamenilor muncii din agri­
Consiliului de Stat, 11 ie Ver- oaspetele său. Şahinşahul M o­ cu, Ioslf Banc, Ion Ioniţă, cu lor Agricole de Producţie ou elaborat proiectul de lege cu privire la organlsareo produc­ cultură, in dubla lo r calitate,
deţ. prim-vicepreşedinte al hammad Reza Pahlavi A ry ­ soţiile lor, vicepreşedinţi ai ţiei şi a muncii in agricultură. de proprietari şi de producă­
Consiliului de M iniştri, Geor­ amehr, Ln uralele m ulţim ii. în Consiliului de M iniştri, mem­ ln spiritul democratismului socialist ca racterîslic vieţii politice şî sociale a ţării tori, îe revine înalta responsa­
oe Macovescu, prim-adjunct gesturile de prietenie, se face bri ai Consiliului de Stat şi ai noastre proiectul de lege este supus dezbaterii publice, astfel ca ţărănimea, lucrătorii bilitate de a-şl Îndeplini toate
al m inistrului afacerilor ex­ simţită calda ospitalitate a guvernului, membrii suitei am unităţile agricole de Slot, specialiştii, toţi oamenii muncii să-şî poată aduce contri­ sarcinile de muncă personale,
terne. poporului român, interesul ma­ române ataşate pe lingă Ma­ buţia la definitivarea (ui. de a-şi aduce întreaga contri­
Şahmşahul Iranului prezintă nifestat de opinia publică din iestăţile Lor imperiale. con­ r P[°.pu,n1e-ile *' SU9e,tiile vor înainta te Ministerului Agriculturii şi Silviculturii şi buţie le realizarea planurilor
h lîndul său şefului statului tara noastră faţă de vizita ducători de Instituţii centrale. consiliului Uniunii Naţionale a Cooperativelor Agricole de Producţie prin organele jude­ de producţie, la elaborarea şl
român si soţiei sale pe Ardes- Şahinşahului Iranului şi a ce­ Au luat parte, de asemenea, ţene ale acestora, precum şi presei centrale şi locale. Înfăptuirea măsurilor privind
hir Zahodî. ministrul afaceri­ lorlalţi oaspeţi, vizită pe care ministrul afacerilor externe al perfecţionarea activităţii gene­
lor externe, şi pe celelaHe o apreciază ca o nouă contri­ Iranului. Ardeshir Zahedi, şi rale a unităţilor agricole.
persoane oficiale care îl înso­ buţie la dezvoltarea in m ulti­ persoanele oficiale care îl în­ In Republica Socialistă Româ­ tehnico-materlale, întărirea Organizarea superioară a
ţesc în vizita oficială în tara ple planuri a relaţiilor dintre soţesc pe Şahinşahul Iranului nia agricultura este o ramură proprietăţii socialiste In agri­ Judicioasă a tuturor mijloace­ producţiei şi a muncii, execu­
noastră. România şi Iran, la extinderea în vizita pe care o Întreprinde de ba'ză a economiei naţiona­ cultură au determinat sporirea lor de producţie pentru asigu­ tarea la timp a tuturor lucră­
rarea
si
unei productivităţi
Maiestatea Sa imperială pri­ cooperării Intre cele două sta­ în tara noastră. le, revenindu-I un rol de seamă continua a producţiei vegeta­ elicienţe economice ridicate. rilor agricole cu respectarea
meşte raportul comandantului te, eveniment încadrîndu-se în înainte de începerea dineu­ în aprovizionarea populaţiei cu le şi animale. Stalul sprijină Pămîntul — ca principal m ijloc riguroasă a regulilor agroteh­
gărzii de onoare. Răsună Im­ preocuparea constantă a Româ­ lui au fost Intonate im nurile produse agroalimentare şi a multilateral unităţile agricole de producţie ln agricultură — nice, fllosanitare, zootehnice $1
nurile de Stat ale Iranului sl niei $1 Iranului de a-şl aduce de stat ale celor două ţări. industriei cu materii prime a­ socialiste si ceilalţi producători animalele şl plantaţiile pomi- sanltar-veterinare, întărirea or­
gricole, în asigurarea unor dis­ agricoli, asigurîndu-le seminţe vilicole reprezintă, Indiferent dinii $l disciplinei, constituie
ponibilităţi pentru export, în Şi material săditor din soiuri de forma de proprietate, o o obligaţie primordială a lu­
crearea venitului naţional. Dez şi hibrizi valoroşi, animale de crătorilor din unităţile agrico­
voltarea agriculturii constituie •prăsilă din rase cu însuşiri avuţie naţională de mare preţ. le de stat, a membrilor coope­
unul din lactorii hotărltori ai biologice superioare, aprovizio­ în a cărei judicioasă utilizare rativelor agricole şi a producă­
este
vital interesat întregul
ridicării nivelului de trai al narea tehnico-materială, credite torilor Individuali, a organelor
ţărănimii, al întregului popor, pentru investiţii şi pentru pro­ popor. De aceea, constituie o agricole centrale şl locale, a
de cea mai înaltă
obligaţie
o condiţie principală a pro­ ducţie. mijloacele necesare răspundere a fiecărui lucrător specialiştilor agricoli, a tuturor
gresului societăţii socialiste. executării mecanizate a lucrări* din agricultură, a întregii noas­ celor ce muncesc în agricul­
Statul nostru socialist a creat lor agricole, efectuării lucrărilor tură.
Şi creează condiţii ca agricul­ de îm bunătăţiri funciare şi orga­ tre societăţi, de a asiqura folo­
tura să-şi Îndeplinească tot mai nizării acţiunilor de combatere a sirea chibzuită, cu maximum In scopul organizării produc­
bine sarcinile ce-l revin în bolilor şi dăunătorilor, asis­ de randament, a fondului fun­ ţiei şl a muncii la un nivel
ciar, a efectivelor de animale,
dezvoltarea economică şi so­ tenţă tehnică de specialitate, superior şi îm bunătăţirii în­
Blocuri noi conferă oraşu­ ciala a ţării. Încheierea proce­ a plantaţiilor si a oricăror m ij­ tregii activităţi in agricultură.
lui minerilor - Lupeni - coor­ sului de cooperativizare — ca­ condiţii avantajoase pentru va­ loace materiale si băneşti de Marea Adunare Naţională a
donate moderne de confort şi re a marcat generalizarea re­ lorificarea produselor, înlesniri care dispune agricultura noas­ Republicii Socialiste România
estetică urbanistică. laţiilor de producţie socialiste in vederea ridicării calificării tră. adoptă prezenta lege.
cadrelor sl alte avantaje sta­
ln întreaga economie — dez­ bilite prin lege. Programele
voltarea şl modernizarea bazei naţionale privind gospodărirea
raţională a apelor, extinderea Cap. I. Dispoziţii generale
irig a ţiilo r şl a celorlalte lu ­
crări de îm bunătăţiri funciare ART. 1. — M inisterul A g ri­
Zilele aceslea, la Hunedoa­ nulul 1970 reprezintă aproape Si dezvoltarea în perspectiva a nală a pâmlntulul, ridicarea ca­
ra s-a realizat si livrat econo­ Un milion de tone de laminate 77 la sută din producţia în­ zootehniei si creşterea produc­ culturii şi S ilviculturii exercită pacităţii de producţie * aces­
miei naţionale.' înainte dc ter­ tregului an 1965, precum si ţiei animaliere, adoptate de conducerea unitară a agricul­ tuia, amplasarea judicioasă a
menul planificai, primul mi­ sporirea cu peste 110 000 tone plenara CC. al P.C.R. din turii ? el este titular de plan culturilor si a producţiei ani­
lion de tone de laminate fini- pe arterele vitale ale economiei a producţiei faţă de perioada 17-19 martie 1970, efortul con­ penlru înlreaqa agricultură şi male pe zone şi unităţi, potri­
le pline din producţia acestui corespunzătoare a anului tre­ siderabil — material si finan­ răspunde de îndeplinirea aces­ vit condiţiilor pedoclimatice *■
ultim an al cincinalului. Eve­ cut. este o dovadă de netă- ciar — făcut de stat în acest tuia, conduce si coordonează social economice ; organizează
nimentul s-a consumat pe ne­ lalenlul, competenţa şi res­ Primul milion de tone de mul dezvoltării siderurgiei ro­ qăduit de dinamism în dezvol­ aclivilatea de organizare a pro­ şi asîqură producerea seminţe
observate. în toiul bătăliei fe­ ponsabilitatea proiesională a laminate fabricate în mei pu­ mâneşti, capacitatea ei de a tare. scop, dezvoltarea industriei so­ ducţiei şi a muncii în unităţile lor. materialului săditor şi ani­
brile a siderurqiştilor penlru oamenilor ei. ţin de o jumătate de an la satisface tot mai deplin per­ Ce factori au permis ca cialiste, creează condiţii pen­ agricole de stat şi cooperatis­ malelor de mare productivitate-
încheierea înainte dc termen Din punct de vedere strici Hunedoara reprezintă atll. din manenta „foame" de metal a Hunedoara să se ridice pe tru făurirea unei agriculturi te. în care scop stabileşte nor­ introducerea şi generalizarea
a prevederilor planului de stat cantitativ, din totdeauna un punct de vedere tehnic cîl şi economiei noastre naţionale, podiumul celor mai mari pro­ moderne, în stare să satisfacă me şi reglementări corespun­ tehnologiilor moderne în pro­
şi angajamentelor semes-triale. milion de tone a fost şi va râ- sub aspect economic o reali­ „foame" atlt de specifică şi ducători de laminate? Răspun­ pe deplin cerinţele de produse zătoare, sprijină şi controlează ducţia agricolă, elaborarea re­
Dar deşi neştiută, ba chiar mîne neschimbat. In acest caz zare de înaţit prestigiu. Aceas­ definitorie pe plan mondial sul cel mai bun îl oferă ima­ agricole ale economiei naţio­ unităţile agricole, pe toţi deţi­ gulilor agrotehnice, fîtosani
imposibil dc identificat în ver­ evenimentul la care ne refe­ ta lie chiar numai pentru fap­ pentru economiile care, sub ginea de dimensiuni gigantice nale. nătorii dc terenuri agricole şi 'are, zootehnice Şi sanitar-ve-
tiginosul şi neîntreruptul flux rim n-ar trebui să depăşească tul că sînt puţine in lume uzi­ impulsurile progresului lehni- a complexului de laminoare. Marea producţie socialistă de animale în aplicarea aces­ lerinare şi urmăreşte aplicarea
al metalului, acea ultimă tonă Urnitele unei lapidare Ştiri la nele siderurgice care po>t în­ co-şliinţific. tind cu rapiditate In agricultura — care se a­ tor norme. lor în toate sectoarele agricul­
dintr-un milion aduce cu sine rubrica faptului divers. A ltfel scrie în bilanţ un asemenea spre o înaltă productivitate, AL. VAICRIU propie tot mal mult de speci­ ART. 2. — M inisterul A g ri­ turii, în vederpa obţineri? unor
multiple şi revelatorii semnifi­ privită, această uriaşă şi to­ succes repurtat intr-un ase­ grad de modernizare şi e fi­ ficul producţiei industriale — culturii şi S ilviculturii asigură
caţii. condensate înlr-un ano­ nifiantă infuzie de metal pe menea răstimp. In îm prejură­ cienţă. Sub acest esenţial as­ reclamă o organizare supe­ îndrumarea tehnică economică
nim dar înălţător mesaj de­ arterele vitale ale economiei rile de astăzi, el relevă din pect, faptul că producţia dc (Continuare în ;pag. ‘ o 3 4 ' rioară a muncii, aplicarea largă şi organizatorică a întregii a- (Continuore in pog. ’Q 2*
spre uriaşa forţă industrială naţionale, capătă nebănuite nou, cu o incontestabilă pu­ laminate finite a Hunedoarei a cuceririlor ştiinţei şi a teh­ qrieuituri privind apărarea,
de ari a Hunedoarei, despre proporţii şi valori. tere de convingere, dinamis­ din acest prim semestru ai a- nologiilor avansate, folosirea conservare* sî fnlnciro* r*Mn-