Page 91 - Drumul_socialismului_1970_06

A Delegaţia parlamentară
încheierea vizitei preşedintelui M E M O R A N D U M U L

română îşi continuă ATLAS

guvernelor ţărilor participante la Tratatul
Consiliului de Miniştri de la Varşovia privind unele probleme actuale vizita în Suedia

STOC KHO LM 26 — T rim isul producţiei este destinată expor­ 12 TRILIOANE MC
GAZE NATURALE
ale pregătirii şi convocării Conferinţei special Aqerpres N icolae Io- tulu i. Prospecţiunile efectuate
nescu transm ite : In continua­
Cu p rile ju l cnui dineu oferit
al României, pentru securitate şi cooperare în Europa parlam entare române conduse în onoarea dcleqaliei M.A.N., de geo.oqi sovietici au
rea vizite i pe care o întrep rind
aus la concluzia că rezei-
in Suedia, m em brii dcleqatiei
preşedintele C o nsiliu lui orăşc-
veie de gaze noturole de
pe teritoriul U R S.S. se ri­
La 21—22 iunie a c„ a avui vorabil. Se m anifestă înţele- creării co n d iţiilo r celor mai de preşedintele M arii A dunări ncs. Roii Dahlslrom . a prezen­ dică la peste 12 trilioane
tai oaspeţilor cileva date de­
loc io Budapesta consfătuirea qerc la|ă de faptul că convo­ prielnice in vederea dezbate­ Naţionale, Ştefan Voitcc. au a­ spre istoria K irunoi, localitate metri cubi. O parte o teri­
m in iş trilo r afacerilor externe carea conferinţei nu trebuie rii problem elor corespunzătoa­ vut p rile ju l să cunoască unele apărută pe harta Suediei în toriului ţării nu a fost încă
Ion Gheurghe Maurer, ai statelor participante la Tra­ pusă in dependenţă de nici o re la conlerinta qeneral-euro- aspecte ale de zvoltă rii indus­ cărei destin esle in disoluhil le- studiată din acest punct
urmă cu numai 70 de ani şi al
peană şi in interesul
exam i­
condiţie prealabilă.
triale a acestei ţări,
tatul de la Varşovia.
Cu acest p rile j a fost adop­ In m ulte ţări este îm părtă­ nării e líd a n te şi ncîn tîrzia te Sosind la Kiruna. localitate qal de exploatarea m inieră din de vedere, iur cercetarea
tat un memorandum care a şită părerea că succesul p ri­ a problem elor p rivin d reduce­ situată dincolo de Cercul po­ apropiere. K iruna deţine re ­ unor zăcăminte de gaze
fost adus la cunoştinţa tu tu ­ mei conferinţe qeneral-europe­ rea to rtelo r armate străine, a­ lar. oaspeţii rom âni au vizitat cordul dc cel mai întins oraş noturole, in special din
ror guvernelor statelor intere­ ne — preqălirea, organizarea ceastă problemă ar putea fi secţia m inieră Lkab — eca mai din lume, suprafaţa sa fiind de Siberio, este in curs de
in R.F. a Germaniei sate. şi desfăşurarea căreia trebuie dezhălută in organul care se mare exploatare subterană de 1 30(1 kilo m e tri pă lra li la o erea specialiştilor există
desfăşurare. După apreci­
propune a fi creat la confe­
Publicăm mai jos textul me­
co n tribu ţiei
să fie rezultatul
m inereu de fier din lume. Pro­
m orandum ului, tu tu ro r ţa rilo r interesate — ar rinţa qeneral-enropeană sau ducţia — a precizat inginerul populaţie de numai 30 000 de suficiente temeiuri să se
un
lor iiilo ri. CI este toiodală
G uvernul Republicii Popu­ deschide calea spre exam ina­ in tr-u n alt cadru acceptabil şef al Lkab. A. W inlhor, care tm porlan! rcnl.ru turistic, fiind creadă că spre sfîrşitul a ­
lare Bulgaria, R epublicii So­ rea. in continuare, in comun, statelor interesate. î-a în lim p in a t pe m em brii de­ m n o s ru l şi sub denum irea de cestui deceniu rezervele
cialiste Cehoslovace. Republi­ a ailor probleme europene, In afară de acestea ele con­ legaţiei române — se ridică la de gaze alr ţării se vor
României a subliniat că p rim i­ cii Democrate Germane, Repu­ îndeosebi problem ele creării sideră că ar putea fi extins 2H m ilioane tone minereu. Do­ ..oraşul soarelui de miezul dubla.
rea caldă cu care a lost in- b lic ii Populare Polone. Repu­ unui sistem train ic de secu­ cadrul celui de-al doilea imnul n o p ţii" datorită la piu lu î că În
B tim pina l în Bavaria, ca şi in b licii Socialiste România Re­ rita te europeană. In legătură al o rd in ii de zi, propus la tate cu m ijloace tehnice dintre lu n ilr dc vară aici, soarele INSTITUTUL CĂRŢII
toate celelalte oraşe şi lan­ p u b licii Populare Ungare, U­ cu aceasta ar li utilă organi­ Praqa. prin includerea unor cele mai modeme care au asi nu apune nicindală. Io acest oo, Institutul
duri vizitate, con sliluie o m ăi- niun ii Republicilor Sovietice zarea unei serii de conferin­ prevederi ru lcri loare la dez­ qurat dublarea p ro d u ctivită ţii Joi. delegaţia parlamentară
In continuare prim ul m inis­ lu ric a sentim entelor de stimă Socialiste consideră necesar ţe qeneral-europene şi crea­ voltarea le qâ tn rilo r culturale. m u m ii în u ltim ii zece ani m i­ mmână a vizitat o aşezare de cărţii din Cuba va edito
tru român a vizita i şantierul ce caracterizează re la ţiile d in ­ rea unui organism corespunză­ In felul acesta, la co n lcrin - nele de la K iruna sînl re n u m it laponi, sosind În seara acele­ 15 milioane de volume de
com plexului olim pic Hin M ün­ tre cele două state ; lotoriată să aducă ,1a cunoştinţa guver­ tor al tu tu ro r ţă rilo r in te re ­ la qencral-europennă ar putea pentru calilatca deosebită a literatură de toate dome­
chen — unde va avea loc O ­ oaspetele român a m ulţum it nelor interesate considerentele sate în problem ele securităţii li supuse exam inării urm ătoa­ zăcăm intelor de minereu de iaşi zile. pe calea acrului, la niile, adică de 15 ori mai
care, după părerea lor. ar răs­
lim piada din 1972 — şi M uzeul pentru aju to ru l acordai, ex­ punde intereselor p re g ă tirii şi şi cooperării în Europa. rele problem e ' fier. Cea mai mare parte a G otleborq. multe cărţi decit s-au ti­
de vînăloare- A poi, preşedin­ presie vie a sp iritu lu i de so li­ convocării C onferinţei pentru C ontinuă exam inarea pro­ — cu p riv ire la înfăptuirea părit în Cuba in 1969. 70
tele C o nsiliu lui de M in iş tri al daritate umană. securitate şi cooperare în Eu­ blem elor privind con ţinu tu l securităţii europene şi renun­ la sută din tomurile de li­
U o m A n j e I, Ion Gheorqhe După-amiază, preşedintele ropa. a c tiv ită ţii conferinţei qeneral- ţarea la folosirea forţei sau a- teratură tehnică au fost
M aurer, a participat la un de­ C o nsiliu lui de M in iştri. Ion Ele observă cu satisfacţie europene, precum si a ord in ii m enintării cu folosirea ei în RO M A 2G — C orespondentul Agerprcs, N icolac oferite gratuit studenţilor
jun o ficial o ie rii în onoarea Gheorqhe M aurer, a părăsit că In cursul con sultă rilo r bi şi ei de zi. Cele două puncte re la ţiile m utuale dintre statele Piticea, transm ite : La Roma a sosit o delegaţie a P a r­ şi elevilor.
sa de către prim ul m inistru M ünchenul. îndreptîndu-se spre m u ltilate ra le şi al schim bului propuse la Praqa pentru or­ din Europa *, tid u lu i C om unist Francez, condusă de Georges M a r­ Institutul cărţii a luat
al la nd ulu i Bavaria. Alfons palrie. de păreri a avut loc o apro­ dinea de zi a conferinţei co­ — cu p riv ire la lărqirea le­ chais. secretar general a d ju n ct al P.C.F. fiinţă încă din primii ani
Goppel. După trecerea în revistă a g ă tu rilo r com erciale econo­ A avut loc o p rim ă convorbire cu o delegaţie a ai revoluţiei din Cuba
piere a p o ziţiilo r stalelor in ­ respund intereselor în fă p tu irii P a rtid u lu i Com unist Ita lia n , condusă de Rnrico B e rlin -
La dejun au participat O tto qărzii de onoare aliniată pe teresate în tr-o serie de pro­ secu rităţii Şi dezvoltă rii coo­ mice. tehnic o -ş tiin ţific e şi c u l­ In afară de tipografii, el
Schedl. vicepreşedinte al Con­ aeroportul M ünchen şi in to ­ bleme im portante p rivin d con­ perării în Europa, constituie turale pe liaza eg alităţii în guer, vicesecretar general al p a rtid u lu i, la care a luat cuprinde 2 000 centre de
s iliu lu i de M in iş tri al landului narea im n u rilo r de stat., preşe­ ferinţa qeJieral-curopeană. Re­ prohlem e cu p riv ire la care drepturi în scopul dezvoltării parte şi L u ig i Longo, secretarul general al P C I. difuzare.
Bavaria. Franz Josef Strauss. dintele C o nsiliului de M in iştri zultatele con sultă rilo r şi ale există posibilitatea de a se ob­ colaborării po litice între sta­
membru al Bundestaqului. pre­ român şi persoanele caro l-au schim bului de păreri arată că ţine un consens larq. Aceste tele europene ASFALT RECE
şedintele U niun ii creşlin-so- in so lit, şi-au luai rămas bun propunerile prom ovate la propuneri nu ridică obiecţii de — cu p riv ire la crearea la Un grup de cercetători
ciale, Franco Bellia, consulul dc la prim ul m inistru al Ha­ Praqa in octom hric 1969 au princip iu . Totodată, mai m ulte conferinţa qencral-europeană de la Institutul de gospo­
qeneral al Ita lie i. decanul vanei Alfons Goppel, şi dc la creat baza pentru a se trece state se pronunţă pentru lă rg i­ a unui orqanism penlru pro­ dărie comunală din W ro ­
corpului consular din Bavaria. celelalte persoane ofir ia l* deja in v iito ru l apropiat, la rea o rd in ii dc zi a co n fe rin ­ blem ele securităţii şi cooperă­ claw (Polonia) o elaborat
Hans Jochen Vogel prim arul vest-qermane. preqălirea conferinţei qeneral- ţei. rii în Euroua. o nouă metodă de asfal­
qeneral al M ünchenului, per- europene pe o tem elie prac­ C'ălăuzindu-se de dorinţa dc G uvernele in ilia lo a re ale a- tare a drumurilor la care
sonalilä|i marcante ale v ie ţii tică şi. paralel cu co n vo rb irile a se ajunge la un acord asu­ rcslu i memorandum îşi e x p ri­ emulsia de asfalt poate
ştiin ţifice , cu llu ra le şi econo­ hilaterale. să sc Ireacă, de a- pra unei ord in i dc zi a con­ mă speranţa că propunerile fi turnată rece pe terasa-
mice. Au particip at persoane­ Preşedintele C o nsiliu lui de semenca. la form e m u ltila te ­ ferin ţe i qeneral-europene, ac­ cuprinse în memorandum. în ment, fără să mai fie în­
le oficiale care l-au însoţit pe M in iştri al Republicii Socia­ rale de pregătire a conferinţei ceptabile tu tu ro r statelor in te ­ care sînt luate în considerare călzită în prealabil pe
preşedintele C o nsiliu lui de M i- liste România. Ion Gheorqhe qrneral-europeiH ’. Este de flo­ resate. quvernele R epublicii părerile expuse dc m ulte sla- »■ stradă în cazane care
n işlri român. In tim pul d e ju ­ M aurei, a ncordat vin eri un rii participarea direclă a sla- Populare Bulgaria. R epuhlirii l.e interésale, se bucură de o /* 99 r * I «• (p 1 produc multă funingine.
nului. prim ul m inistru al Ba- in te rviu te le viziu n ii vest-qer- lelnr interesate in loate fazele Socialiste Cehoslovace, Repu­ prim ire favorahilă din partea ' m Asfallorea după noua
variei şi-a exprim at satislac- mane. In rare a evocat sta­ p re q ă lirii şi organizării Con­ b lic ii Dem ocralc Germane, Re­ guvernului... (n.r. — se inţele- m " '
ţia deosebită pentru cinstea de diul re la ţiilo r dintre R epubli­ ferin ţe i qeneral-europene în pu blicii Populare P< ’mie, Rc- qe numele statului cánda I se metodă se poale face şi
a li qăzduit în capitala la n ­ ca Socialistă România şi Re­ form ele ce vor fi considerate p u h licii Socialiste România. rem ite m em orandum ul). m pe vreme rea.
dului pe prim ul m inistru ro­ publica Federală a Germaniei, indicate, inclusiv reuniuni R epublicii Populare Ungare. Aceste propuneri urmăresc,
mân, a salutai evoluţia pozi­ prpeum şi existenţa unor po- pregătitoare corespunză-toare U niun ii R epublicilor S o vielire în special, obţinerea acordului TRANDAFIR ALBASTRU
tivă a re la fiilo r dintre Româ­ s ih ililă ţi de dezvoltare a ra­ ale reprezentanţilor acestor Socialiste propun ca ea să fie asupra o rd in ii de zi şi a me­ Ü* Trandafirul - floarea
nia şi R.F. a Germ anici şi a p o rtu rilo r de cooperare d in lre slale. com pletată cu problema : todelor de preqdlire. accepta­ mmmm grădinilor Mesopotamiei,
exprim at compasiunea lo cuito­ cele două lări. în interes n u r S-a cla rificat problema p ri­ — tu p rivire la crearea la bile tuturo r statelor, a con fe­ • r tíabilonului şi Egiptului -
rilo r din acest land faţă de tual. Punctul de vedere al vind componenta p a rticip a n ţi­ conferinţa qencral-curopeană rin ţe i qeneral-europene la ca­ era cunoscut pînâ nu de
populaţia sinistrată din Româ­ României — a arălai prim ul lor la conferinţă. La ea pol a unui orqanism pentru pro- re se poate trece deja în v ii­ mult in diversele sale nu­
nia. FI a annnlat h o tă rirra qu- m inistru român — pslc că re ­ participa toate slalcle euîopc- hlemele securităţii şi cooperă­ torul apropiat. < m t m m m m anţe de alb şi roşu. Re­
ne. in clusiv R.D.O. şi R.F. a rii în Curopa- Fie sînt convinse cu convo­ ?§? I , , ■ r ~ : cent însă, horticultorul
vern ului landului Bavaria de la ţiile dinlre slale cu o rîn d u iri
Germ aniei, pe baze egale în ­ C uvom cle carc au adoptat carea conferinţei qeneral-euro- k «o* I > a r i 0 b t % S. KJimenko. din Crimeea,
a oferi vin a ju lo r de 50 000 sociale d ife rite constituie un tre ele şi în con diţii de eqa- a. est memorandum consideră pene ca rezultat al e fo rtu ri­ a prezentat după ani de
mărci pentru înlăturarea con­ factor osenlia! de trace şi dez­ lita tc în drepturi cu celelalle că exam inarea problem ei re­ lor comune ale tu turo r state­ muncă perseverentă o va­
secinţelor distrugătoare ale voltare a colaborării, m enit să state europene, precum şi feritoare la reducerea forţelor lor interésale ar constitui o rietate de trandafir -
SLU.A. si Canada. In iţia lîv a armate străine pe te rito riu l con trihu ţie însenmală la re a li­ albastru.
inundaţiilo r. ducă la aşezarea v ie ţii in te r­
quvernuluî Finlandei cu p riv i­ statelor europene ar servi in ­ zarea destinderii. întărirea
Răspunziml. preşedintele naţionale pe tem elii solide si re la ţinerea conferinţei la tereselor deslînderii si secu­ securităţii şi dezvoltarea cola­ AVIOANE DIRIJATE
C o nsiliului de M in iştri al paşnice. H elsin ki este întim pînată fa­ rită ţii in Europa. In scopul b o rării paşnice in Europa. DE COMPUTER!
Se pare că folosind un
computer capablt »ó ©tcc-
tueze 40 de milioane de
Distrugeri provocate de bombardamente
operaţiuni pe secundă se
Ajutoare de peste hotare si substanţe defoliante în Vietnam derabil pericolul ca două
va putea micşora consi­
avioane sa se ciocnească
W A S H IN G TO N
ta este, cel puţin, părerea
vaste
pres) — D atorită 26 (A q e r­ stanţe îerbicidc asupra faunei în timpul zborului. Aceos
acvatice. De asemenea,
bom barda­
m entelor sălbatice şi a can tită­ specialiştilor de la firmo
Preşedintele C o nsiliu lui de România 3 412 coroane. te din România 24 550 şiling i. zone îm pădurite au fost dis­ americană „Goodyear A ­
conducere al Cenlr osoiuz. Vicepreşedintele C om itetului O altă lirm ă din A ustria — ţilo r ioarle mari de sub­ truse de incendii. R. D, Germano : Vedere din Karl-Marx-Stadt. erospace Corp".
A. K lim ov, a adresai preşe­ naţional al S em ilunii Roşii a l­ ..Elin" a acordat un ajutor con­ stanţe defoliante răspîndite de Noul tip de computer
dintelui C entrocoopului. D. Be- geriene, M, Bassa, a anunţat stînd in 28 plite electrice. aviaţia americană, V ietnam ul propus de ei va putea a ­
jan o telegramă in care, după că va expedia 1 000 pături do­ „B rilis h A q ricu ItL ra l C xporl va avea m ultă vreme de sufe­ vertiza prompt turnul de
rit, se arată înlr-u n raport pu­
cc se arată că cooperatorii so­ nate pentru ajutorarea popu­ C ouncil“ , condus de sir Stern- control ol aeroporturiloi
blicat de un qrup dc biolo gi de
vie tici, ca şi in lre q u l popor so­ laţiei sin islra le din România. berq, a colectat de la Urmele la U niversitatea din Slanford. Atacuri intensificate ale forţelor asupra poziţiei fiecărui
vietic, îşî exprim ă sincera A sociaţia fu n cţio n a rilo r in ­ memhre şi a donat pentru în lă ­ Num ai p la n ta ţiile de cauciuc avion şi, in cazul în care
lor compasiune in legătură cu ternaţionali „O N U D 1“ şi cetă­ turarea u rm ă rilo r calam ită ţilor din V ietnam ul de sud şi-au ar apare pericolul unui
calam ităţile naturale care 6-au ţenii austrieci Friedrich Hrus- din ţara noastră 1 600 lire ster­ accident, tot el va putea
scăzut producţia cu peste 25 la patriotice din Indochina
abătut asupra României, se cha O lto Panny şi Johann Ko- line. De asemenea firm ele en- indica direcţia de zbor
spune r „C o n siliu l de condu­ tany au făcui o donaţie totală qleze „VVcllman Gas Enqinee- sulă, iar cele din Cambodqia optimă a avioanelor pen­
cere al Centrosoiuz a h o lă rlţ să de 9 800 şilinq i. rinq Lld* şi . The Dunlop Com­ cu peste 40 la sută. sc arată PNOM PENH 28 (A qe r­ tre forţele de rezistenţa popu­ tra ţle i Lon Noi în zona septen­ tru o se evita o catas­
acorde ajutor cooperatorilor Com unitatea israelilă din pany Ltd* au oferit, In total, în raportul am intit. Zonele în trofă.
care se cu ltiva orezul sînt a­ pres) — Un mare depozit de lară. Luptele continuă In acest trională a Cambodqiei. mai a­
rom âni în m ateriale de con­ V iena a donat 157 colete cu 925 lire sterline. m eninţate nu numai din punc­ sector de peste 12 ore, rela­ les în îm p re ju rim ile lo ca lită ţii
strucţie. Pe adresa Cenlroco- Îm brăcăm inte şi încălţăm inte, Din R. F. a Germaniei, firm a m u n iţii al trupe lo r regim ului tează vcorespondenţii ag en ţiilo r Komponq Thom. PHOBOS, MUZA
opului din România sin i in curs In greutate lotală de circa „G um i Jaeqer“ a ofe rit un a­ tul de vedere al dezvoltării Lon Noi, amplasat la Lonq Vek, de presă. Lonq Vek se află pe Lupte între detaşamentele NOPŢILOR MARŢIENE
de expediere 250 ţone ciment, 6 500 kq. ju to r constind In sticle, vane florei, ci şi ca urm are a efec­ Ia numai 32 kilo m e tri de ca­ şoseaua ce leagă Pnom Pcnhul p a trio ţilo r şi unităţi ale tru ­
5 000 mp geam uri şl 80 000 plăci 128 colele cu Im hrăcăm inte şi alte obiecte din m aterial tu lu i pe care 11 poate avea pitala cambodgiana, a fost su­ de Battambanq. al doilea mare pelor rcqinniluî de la Pnom Phobos este numele
ardezle“. şi Sncăllăminle. in greutate de plastic. concentraţia rid icată de sub­ oraş din Cambodqia (din cau­ Penii continua să lic semnalate unuia dintre cei doi sa­
Crucea Roşie franceză a ex­ circa 2 500 kq, au fost oferite J. A. Diday. dire cto ru l Socie­ pus unui puternic atac de că- za o s tilită ţilo r m ilitare, com u­ şi in sectorul Sicni Reap. teliţi naturali oi planetei
pediat în România un nou aju­ de saşii din Salzburq, orig in a ri tă ţii m etalurgice „Brun Freres* n ica ţiile ru tie re d in tre capitală Marte, sateliţi asemuiţi de
tor, constind în 300 pături. 16 din România- din Paris, îm preună cu colabo­ şi această im portantă localitate ostronomi reginei nopţi­
saci cu îm brăcăm inte şi încăl­ Z iarul austriac ..A rbeiter Z ei­ ra to rii săi, au donat 5 000 sînt în m om entul de faţă blo­ lor terestre - Luna. Nu­
ţăminte, 120 kq conserve şi 350 tu n g “ , Îm preună cu lirm a franci. De asemenea, firm a cate). XIEN C K U A N G 26 (A qe r­ mele lui a revenit în ac­
kq medicamente. „K le ide r Baucr" au făcui o do­ franceză „G raines d'Elites Toţ în ultim ele 24 de ore. pres) — Aqcnţia Khaosan Pa- tualitate o dată cu pre-
A sociaţia de prietenie Fran- naţie constînd din 67 costume Clause" a ofe rit cantitatea de p a trio ţii au lansat un nou atac th e t( Lao anim lă că forţele pa­ zentarej fotografiilor in
ţa-România a donai R 160 de damă, 12 perechi de pantofi 7 700 kq seminţe de legume. asupra in sta la ţiilo r m ilita re ale trio tice laoţiene au ocupat lo­ culori transmise de stoţii-
franci, colectaţi de la Societa­ şi alte «biecle de îm brăcă­ Societatea ..Comptoir Intern a­ O unitate Isra e lla n i, s p riji­ După două zile de dezba­ trupe lo r inam ice din oraşul calitatea Nong Dua in urma le interplanetare oulomote
tea „C oprosîd", firm a .Darum m inte. tional des Produits siderur- nită de a rtile rie şl aviaţie, a teri - maraton, Parlam entul Komponq Speu. situat la 40 unui puternic atac lonsat la în ­ „M ariner-6" şi „Mori-
E xportation", Societatea „Po- Cetăţeanul alqerian, dr. A- qlqu es' din Paris şi un grup de traversat v in e ri lin ia de în ­ norvegian a aprobat cererea k ilo m e tri vest de Pnom Penii, ceputul acestei săplăm îni. ner-7", lansate de NASA
re x “ , firm a „C u p ra le x" şi de 1« zarmaneche A ii A kbar a sub­ cetăţeni francezi au donat. în cetare a lo cu lu i dintre Israel de adeziune a N orvegiei la pe şoseaua principală ce duce Nong Bua se află in vecinăta­ Studiind fotografiile
dife rite alte firm e şi cetăţeni scris la fondul de ajutorare total, 4 100 franci. şl Siria, In zona în ă lţim ilo r Piaţa comună. spre po rtu l Kom ponq Som, cen­ tea oraşului Saravanc. care de transmise de staţiile inter­
francezi. 500 dina ri algerieni. Cetăţeanul italian Ricordino Golan, pălrunzfnd în te rito ­ De remarcait că prim ul m i­ tru l p e tro lier al ţării, la 9 Iunie se află sub con tro lu l planetare, s-o ajuns la
Crucea Roşie japoneză a a­ Firm ele austriece „O sterr D ario a o fe rit 59 colete cu a li­ riu l sirian. După lupte v io ­ nistru, Per Borten, şl-a ex­ In acelaşi tim p, forţele de p a trio ţilo r laoţieni. conclu2io că luminozita­
nunţat că va trim ite un aju to r Im portvereininqunq**, „V oq- mente, medicamente şl obiecte lente, unitatea a fost respin­ prim at rezerva In ceea ce rezistenţă populară exercită o A genţia de presă citată sub­ tea extrem de redusă a
constînd In 500 de pături, do­ Linz", „N eusîedlerpapier F a in i“ , de îm brăcăm inte, Iar un qrup să dincolo de linia de înce­ priveşte declaraţia adoptată presiune cresctndâ asupra po­ liniază că u n ită ţile Pathet Lao lui Phobos se datorează
nate de Compania „M itsubishi „T rlu m p h “ . Friedrich G latz“ , de cetăţeni ita lie n i de origine tare a focului, a Inform at un la C onferinţa de la Haqa a z iţiilo r fo rtifica te deţinute de au capturat depozite de m un iţii obsorbţiei puternice de
Rayon*. „G eorqe Kent (Europe) U d ", româna an donat 42 colete cu pu rtă tor de cuvlnt al arm atei .ce lo r şase“ din decembrie efectivele m ilita re al adminîs- Si alim ente. către stratul de praf cos­
Şcoala de 9 ani din Praqa, şi „Expres Internaţionale Spe- Im hrăcăm inte, încălţăm inte şi siriene. anul trecut, speciîicînd că mic de la suprafaţa so
R K obylisy, a donai pentru a ju ­ d ilio n * au donat, in total, pen­ medicamente. In cursul aceleiaşi zile, a v i­ „unificarea p o litică şi u n ita­ o razelor de lumină. Pe
torarea zonelor sinistrate din tru ajutorarea zonelor sinistra­ (Agerpres) aţia Israellană e atacat de tea ţă rilo r membre ale C.E.E. de altă porte, forma sa
două o ri ob iective situate în constituie o perspectivă des­ Incident post-eiedoral specifică -îi determină pe
regiunea capitalei siriene. tul de Îndepărtată". astronomi să creadă că
P urtătorul de cuvînt a a­ Phobos nu o luat noştere
nunţat. de asemenea, că du- în urma unei acumulări
pă-amiază u n ităţi m otorizate Im portanţa bază americană fără precedent în Austria treptote de meteoriţi în
siriene au lansai un atac a­ radar, situată la Samsun jurul iui Morte. Nu puţini
supra unei po ziţii israeliene (Turcia), a fost predată, în sînt aceea care împărtă­
siluate la est de K uneilra, cadrul unei cerem onii o ficia ­ V IE N A 26 (Aqerpres) — Un h u ţiile sale celui de-al doilea şesc opinia că Phobos a
dincolo de linia de încetare le, a u to rită ţilo r turceşti. A ­ incident post-electoral fără pre­ preşedinte. A llre d M alcta fost cîndva un meteorit
a focului. cordul de renunţare la aceas­ cedent in A u stria în isto ria ce­ (populist). de dimensiuni uriaşe.
lei de-a doua Republici, s-a De asemenea. Rudoll Hauser.
tă bază de către S.U.A. a in - petrecut Joi : Curtea Supremă
♦ 0 4 le rv e n it anul trecut, clnri s-a vicecancelar şi m in istru pentru OZON PENTRU
a anulaţ rezultatele alegerilor problem ele sociale. Josef Stra-
stab ilit, de asemenea, re tra ­ AUTOMOBILIŞTI
In com unicatul comun dat gerea tru p e lo r americane de parlam entare de la 1 m artie ribacher. m in istrul com erţului,
p u b lic ită ţii v in e ri, ia Înche­ la marea bază aeriană situa­ ac. în trei circu m scripţii elec­ şi H erlha Firnzerqer, m inistru Ozonul îi va feri pe
ierea vizite i In Uniunea So­ tă la C iqli. torale vieneze, ca fiin d necon­ fără po rto foliu, au fost obligaţi automobilist! de oboseală
vie tică a preşedintelui Pa­ stituţionale. să demisioneze. Situaţia creată excesivă şi de somnul la
kistanului, Yahya Khan. se Decizia C u rţii Supreme a fost face ca Partidul socialist de qu- volan ! lată concluzia la
i
arată. p rin tre altele, că luată după ce Partidul liberal vernăm înt al cancelarului fe­ care ou ajuns, după în­
Uniunea Sovietică va acorda Preşedintele N ixon a a contestat valah iliţa tca aleqe- deral Bruno Kreisky, care la delungate cercetări, ingi­
asistenţă economică şl teh­ anunţat că va pronunţa rîi candidaţilor P artidului na­ alegeri ohţinuse o m ajoritate nerii polonezi Loghi şi Szu
nică Pakistanului pentru u ti­ la 30 iunie un discurs ţional democrat, de orientare relativă, să se găsească în lr-o Szulczewski. Inventatorii
larea Uzinei m etalurgice din p rivin d situaţia din neonazistă, care a falsificat lis- situaţie delicată în parlam ent, au creol un aparat de
Caraci cu o capacitate de a­ j Cambodqia Totodată. tple electorate din cele trei ajunqînd astfel la eqalitate de ozonificare o aerului în
pro xim a tiv 1000 000 tone 0- circu m scripţii qrupţnd circa lo curi cu P arlidul populist. cabinele automobilelor,
5 preşedintele a m enţîo-
ţel anual. Partea sovietică va 500 000 de electori, ceea ce a Rămîne de văzut în ce măsură care funcţionează de la
I nat că va acorda a doua Işl vor putea recupera socia­
acorda în acest scop credi­ dus ţa pierderea unui mandat acumulatorul maşinii res­
I zi un Interviu da o oră de către lib e ra li. liş tii lo cu rile pierdute prin ho- pective.
tele necesare. Totodată, se
j principalelor reţele ame­ Ca urm are a acestei hotărîrî tărîrea C u rţii Supreme la ale­ După cursa de încerca­
arată că acordul com ercial gerile parţiale care vor avea re. care a durat 12 ore
I ricane de radio şi tole- a C u rţii Supreme. 16 parlam en­
•pe termen lunq, pe perioada tari şi-au pierdut locul în Con­ loc în luna seplembrie. fără întrerupere, pilotul
j viziune. In care va a­
1971 — 1975, urmează să pre ­ s iliu l N aţional (Camera in fe ­ C om entatorii p o litic i nu ex­ maşinii. în care era in­
j borda problem ele p o lili- clud posibilitatea ca partidul
vadă o creştere substanţială rioară a Parlam entului), iar stalat ozonificotorul, a de­
cli externe a S.U.A. de guvernăm înt să profite de clarat că se simte perfect
a schim burilor de m ărfuri prim -preşeriintele Kari W a ld ­
această îm prejurare neobişnui­ odihnit.
Pariiul văzut de pe terosa turnului Eiffel. d in lre cele două ţări. brunner (socialist) şi-a de­ tă pentru a orqaniza noi ale­
pus demisia. încredinţînd atri- geri în ţară
R«dae|io yl adminlitraţîo tiarulul l Deva, itr. Dz. Pilru O roia, nr. 11 Tololoono l 12317 |I 11275.