Page 87 - Drumul_socialismului_1970_06
        P. 87
     4                                                                                                                                                                      DRUMUL  SOCIALISMULUI  $   Nr.  4811  9   VINERI  26  IUNIE  197o
            Vizita  de  lucru  a  tovarăşului
             NICOLAE                                        CEAUŞESCU                                                           Miting  de  solidaritate                                    Festivităţile  comemorative O.N.U.
                                                                                                                                cu  lupta  poporului  coreean                               respondentul  Agerpres,   Con  se  ţări.  care,  cu  25  de  ani  fn
                                                                                                                                                                                             SAN  FRANCISCO  25  -   Co
                                                                                                                                                                                                                          urmă.  şi-au  pus  semnăturile  pe
                                                                                                                                                                                            stantin  Alcxandroaie,  transmi  exemplarul   original  al  Cartei
                                                                                                                                 In  cadrul  Lunii  de  solidari  stăplnu)   tă iii.   V orbitorul  a   te : Joi  la prînz, delegaţiile celor   ONU,  expus  acum  în  clădirea
        in  judeţele  Teleorman şi  Olt                                                                                         ean.  la  Uzinele  „G riviţa  Roşie“   întreaga  lume  progresistă, iu b i  au  sosit  la  San  Francisco  pen  boi.  De  asemenea,  sînt  prezenţi
                                                                                                                                                                                                                          memorială  a  veteranilor  de  răz
                                                                                                                                                                                            126  de  state  membre  ale  ONU
                                                                                                                                tate  cu  lupta  poporului  core
                                                                                                                                                              subliniat  solidaritatea  pe  care
                                                                                                                                                                                                                                     qeneral  al
                                                                                                                                                                                                                                                ONU.
                                                                                                                                                                                                                          secretarul
                                                                                                                                                                                                  participa  la  festivităţile
                                                                                                                                                                                            tru  a
                                                                                                                                                        joi
                                                                                                                                din  Capitală  a  avut  Joc,
                                                                                                                                                              toare  de  pace,  o  nutreşte  fată
                                                                                                                                după-amiază.  un  miting  orqa-
                                                                                                                                                                                            sfert  de  veac  de  la  semnarea
                                                                                                                                                                                                                          externe  şi  totî
                                                                                                                                                                                                                                         reprezentanţii
                                                                                                                                nizat  de  Consiliul  National  al   de  telurile  nobile  ale  acestui   prilejuite  de  îm plinirea   unui   U  Thant,  m iniştri  ai  afacerilor
                                                                                                                                                              popor.
                                                                                                                                Frontului   U nităţii   Socialiste.   După  ce  a  înfăţişat  activita  Cartei  N aţiunilor  Unite.  permanenţi  ai  statelor  membre
                                                                                                                                Comitetul  municipal  Bucureşti                               Delegaţia  Republicii   Socia  ale  ONU.
                                      staţiunea  dumneavoastră,  cer  le  de  producţie  Scorniceşli,  îi   O  mulţime  compactă,  sute  şi                  tea  depusă  de  oamenii  mun
                                      cetătorii  el  —  au  sarcini  deo  invită  pe   tovarăşul   Nicolae   sule  de  ţărani  cooperatori  ve  al  P.C.R.  şi  Liqa  română  dc   cii  din  R P D.  Coreeană  in  Sn-   liste  România  este  condusă  do   Festivităţile  urmează  să   se
             Urmare  d i n p o g . l )  sebit  de  mari.  Iml  exprim  con  Ceauşescu  şi  pe  ceilalţi  con  niţi  cu  mic  cu  mare,  intrea-   prietenie   cu  popoarele   din   tîiripinarea  celui  de-al   5-lea   m inistrul  afacerilor   ^externe.   încheie  vineri  seara  cu  un  ban
                                                                                                                                Asia  şi  Africa.
                                      vingerea  că  nu  veţi   rămîne   ducători  dc  partid  şi  de  stat   qa  suflare  a  satului,  aşteaptă               Congres  al  Partidului  Muncii   Corneliu  Măncscu.  care  a  fost   chet  oferit  de  Comitetul   de
                                      mai  prejos  decît  al(i  cercetă  să  viziteze  ferma  zootehnică.   pe  secretarul  general  al  par  Cu  acest  p rile j,  a  luat  cu-   pentru  îndeplinirea  şi  depăşi  invitat  să  parlicipe  la  celebra
        făpluieşle.  cii  bune  rezultate,   tori,  că  veţi  aduce  o  contri  Dat  în  folosinţă  abia  Ia  în  tidului  şi  pe  ceilalţi  conducă  vîntul  Grigore  Gorceaq,  direc  rea  planului  de  7  ani,  vorbi-   rea  acestui  important   eveni  pregătire   în  onoarea  partici
        politica  partidului  de  dezvolta   buţie  preţioasă  la  înfăptuirea   ceputul  acestui  an.  complexul   tori  de  partid  şi  de  stat  în  fa  torul  tehnic  al  Uzinelor  de  u-   toTul  a  m ulţum it  călduros  po  ment  internaţional  şi  in  calita  panţilor.
        re  a  agriculturii  noastre.  Pen  hotăririlor  Congresului  al  X-   de  creştere  a  porcilor  oferă   ta  căminului  cultural,  unde  are   lila j  chimic  „G rivita   Roşie",   porului  român  pentru  s p riji  tea  sa  de  preşedinte  al  celei
        tru  rezultatele  pe  care  le-a|i   lea  şi  ale plenarei  Comitetului   imaqinea  unei  ferme  moderne,   loc  un  scurt  miting.  Inlim pi-   care  a  înfăţişat  lupta  înde-   nul  material  şi  moral   acordat   de-a  22-a  sesiuni   a  Adunării
        obţinu!  doresc  sa  vă  iellcit   nostru  Central.         în  care  creşterea  şi  dezvol  nat  cu  puternice  ovalii.   cu   lunqată  şi  grea  dusă.  în  de  poporului  coreean  alit  în  tim  Generale  a  ONU.
        din  toată  Inima,  pe  dumnea  Vă  urez  Sncă  o  dată   noi   tarea  animalelor  se  face  după   urări  fierbinţi  de  prietenie  şi   cursul  istoriei  sale,  de  poporul   pul  războiului  penlru  elibera  Printre  participanţi  se   află
        voastră  pe  directorul  acestei   succese  Sn  activitatea  dumnea  criterii  ştiinţifice,  asiqurînd  o   de  înaltă  preţuire.   tovarăşul   coreean  îm potriva   dominaţiei   rea  patriei,  cit  şi  în  perioada   W ASHINGTON  25  (Aqer-
        staţiuni,  pe  conducătorii  gru  voastră,  multă  sănălale  şl  fe  mare  productivitate  şi  eficien  Nicolae  Ceauşescu   urcă   în   străine,  pentru  eliberare   na  reconstrucţiei.  personalităţi  politice  din  diver-  pres)  —  Un  număr  de  282
        pelor  de  cercetare  ;  vă  urez   ricire  la  toţi  I’    tă  economică.  In  prezent,  com  balconul   clădirii   împodobite   ţională  şi  socială.   Subliniind                                               oameni  dc  şliinţă  americani,
        tuturor  noi  succese  în  activi                          plexul  cuprinde  peste  I  500  de   cu  frumoase  covoare   popu  riposta  dîrză  dată  de  poporul                                                  membri  ai   Academiei  na
        tatea  viitoare                 Cîm.piilc  întinse  şi  mănoase   animale,  din  care  300  scroafe   lare  specifice  locului.  Ca  niş  coreean  im perialiştilor  ameri
                                      ale  O ltului  lasă  loc  acum  li                                                       cani  care  au  dezlănţuit  un  răz                                                        ţionale  de  Ştiinţe,  au  semnat
          Cunoaşteţi  programul  elabo  nei  zone  de  dealuri  şi  văi,  în   de  prăsilă.      te  răsaduri  de  flori  vii,  tine                        Spania  dislocă  noi  trupe                                   o  petiţie  adresată  preşedin
        rat  de  Congresul  al  X  Iea  al   care  lanurile  dc  cereale  se  în  In  consens  unanim  cu  m i  re  şi  tineri  din  ansamblul  fo l  boi  de  agresiune.  în  urmă  cu                                  telui  Nixon,  prin  care  cer  să
        parlidiilui  pentru   dezvoltarea   vecinează  armonios  cu  coslişc   lioanele  de  oameni  ai  muncii   cloric  însoţesc  trecerea  oaspe  20  de  ani,  victoria  obţinută                                      se  pună   capăt  războiului
        agriculturii   Desigur,  de   (a   cultívale  cu  vilă  de  vie.  cu   care.  în  urma  grelelor  încer  ţilor.  Din  sute  dc  piepturi  iz  de  acest  neînfricat  popor,  el   în  Sahara  Spaniolă            dus  de  S.U.A.  în  Indochina.
                                                                                                                                a  relevat  că.
                                                                                                                                              în  lupta
                                                                                                                                                         sa
        Congres  şi  pină  acum  s-au  mai                          cări  şi  pierderi  înregistrate  de   bucneşte  ca  un  singur  glas  :
                                      zăvoaie  şi  păşuni,  cu  livezi  şi                                                      dreaptă,  poporul  coreean   s-a                                                            ,.Noi.  cei  care  semnăm   a
        majorai  unele  prevederi  înscri  grădini  bógale.        economia  naţională  de  pe  u r  „Ceauşescu   —   Ceauşescu“ ,   bucurat  de  sprijinul  şi  solida  EL-AIOUN  25  (Agerpres).  —   spaniole,  care  au  doschis  ioc   cest  document,  se  arată  in
        se  în  acest  program,  dar  noi   Elicopterul  zboară  pe  dea  ma  inundaţiilor,  şi-au   supli  „ P . C . R . A r c   loc  o  impre  ritatea   poporului   român,  a   A utorităţile  spaniole  au  dis  asupra  participanţilor,  s-a  sol  petiţie,  cerem  retragerea   I-
        considerăm  că  mai  sini   încă   supra  unor  plaiuri  de  o  marc   mentat  anqajamcnlele  din  a-   sionantă  manifestare  a  ataşa  ţărilor  socialiste,  a  tuturor  po  locat  în  Sahara  Spaniolă  alţi   dat  cu  citeva  zeci  de  morţi  si   medială  a  irupelor  america
        posibilităţi  rle  a  obţine  recol                        ccst  an.  cooperatorii  din  Scor  mentului  fată  de  politica  în  poarelor  iubitoare  de  pace.  5 000  de  soldaţi  pentru  a  întări   răniţi-  ne  din  Cambodqia  şi  retra
        te  superioare,  chiar  lală  de   irumusete,  frumuseţe  neîntre  niceşli  au  hotăril  să  contri  ţeleaptă,  clarvăzătoare,  a  par             garnizoana  m ilitară  din  aceas  Trimiterea  de  TTOii  soldaţi  în   gerea  loiala  a  torţelor  noas
        aceste  prevederi  majorate  Cu  cută  deci!  de  hărnicia  oameni  buie  la  refacerea  economică  a   tidului,  fa{ă  de  omul  —  fiu  al   A  luat  apoi  cuvînlul  amba  tă  colonie  în  urma  incidente  Sahara   Spaniolă.   manevrele   tre  armale  din  Indocluna  in 
                                      lor.  pentru  că  privirea  distin
        noaşteţi  programele   speciale                             tării  printr-un  nou   anqaja-   acestor  meleaquri  —  care  în  sadorul   R.P.D.   Coreene  la   lor  semnalate  la  17  iunie.  In   unor  importante  unităţi   ale   tr-un  inlerval   de  un   an".
        elaborate  de  plenara  CC.  din   ge  in  şalele  înşirate  pe  văi  ca   ment  ce  reprezintă  un  surplus   truchipează  în  modul  cel  mai   Bucureşti  Kanq  lăng  Săp.  care   această  zi.  a  avut  loc  o  pu  fiolei  maritime  militare,  măsu  Printre  semnatari  se  altă  12
                                      mărgelele,  case  noi  şj  traini
        primăvara  acestui  an.   pentru                            de  1.5  milioane  Jei  la  valoarea   inalt  forfa  şi  consecventa  a  s-a  referit  la  lupta  neînfricată   ternică  maniiesta|ie   anticolo  rile  adoplalc  de  guvernatorul   laureaţi  ai  premiului  Nobel
        exlinderea  irigaţiilor  şi  pentru   ce.  construcţii  zootehnice,  sai  producţiei  qlobalc  pe  1970.  A   cestei   politici,   tovarăşul   a  poporului  coreean,  arătînd   nialistă.  în  cadrul  căreia  popu  m ilitar  ol  teritoriului  îm potri  şl  doi  foşti  consilieri   ştiin
                                      vane.  ferme,  crescătorii  —  du
        dezvoltarea  zootehniei.   Deşi   rate  trainic,  cu  mină  de  gos  ceste  anqajamente  merq  mină   Nicolae  Ceauşescu.  că  victoria  istorică  in  războiul   laţia  locală  a  cerut  lichidarea   va  populaţiei  si  refuzul  auto  ţifici  prezidenţiali.  Iniţia to rii
        .staţiunii  dumneavoastră   nu-i   podar.                   Sn  mină  cu  ridicarea  nivelu  M itinqul  este   deschis   de   penlru   eliberarea   patriei  a   dominaţiei  străine,  orqanizarea   rităţilor  spaniole  de  a  acorda   petiţiei  sînt  profesorii   uni
        este  specifică  zootehnia,  : red                          lui  de  trai  al   cooperatorilor   Vasile  Dărbulescu.  preşedinte  constituit  o  demonstraţie   vie   unui  referendum  conform  re  independenţă  Saharei  Spaniole   versitari   Georqe  Pimental
        toluşl  că  ea  poale  aduce  o  con  Tovarăşul  Nicolae  Ceauşcscu   care  în  1970  vor  obţine  38  de   le  C.A.P.  Scorniceşli  r  a  vita lită ţii  inepuizabile  a  de  zoluţiei  Adunării  Generale  a   adaugă,  după  părerea   obser  şi  Charles  Morrey  dc  la  Uni
        tribuţie   deosebită  la  crearea   şi  ceilalţi  conducători  de  par  lei  noTina  la  ziua  de  muncă,   Cred  că  sînt  în  asentimen  mocraţiei  populare,  precum  şi        vatorilor  politici,  noi  elemente   versitatea  din  California.
        solurilor  de  griu   şi  de  alte   tid  şi  de  stat  iac  un  ultim   cu  4  lei  mai  mult  fată  de  a  tul  dumneavoastră  să  m ulţu  a  poporului  coreean,   devenit  O.N.U.   Intervenţia   trupelor
                                      popas  la  Scorniceşli.  comună                                                                                                                        de  tensiune  în  evoluţia  situa
        plante  rezistente,  cu   randa                            nul  trecut.                  mim  din  suflet  tovarăşului  se
        ment  bun  la  irigaţii,  cu  produc  marc.  întinsă,  alcătuită  din  14   Tovarăşul Nicolae  Ceauşescu   cretar  general  penLru  această                                         ţiei  din  Sahara  Spaniolă.
        ţii  mari.  soiuri  care  să  permilă   sale  şi  numărînd  peste  10 000   discută  îndelung  cu  preşedin  vizită  şi  să  ne  angajăm   că
                                      de  locuitori.                                                                                          C U R I E
        o  recoltare  timpurie  —  după                             tele  şi  cu  alţi  membri  ai  coo  vom  lucra  in  aşa  lei  îneît  să
        cil  mi  s-a  spus  —  şi  să  dea   Are  I  .c  o  primire  emoţio  perativei.  se  interesează   în   ducem  mai  departe  succesele
        posibilitate   de   a   obţine   şi   nantă.  plină  de  căldură,  ova  deaproape  dc  stadiul  lucrări  noastre,  să  întărim  cooperati                                         Afac  asupra  poziţiilor  israeliene
        cultura  a  doua  Dorim  ca  ur  ţiile  şi  urările  de  bun  venit   lor  de  întreţinere  a  cu ltu ri  va  noastră  dc  producţie.   să   Noul  priin-ininistru  al  Ma  la  Haqa  intr-o  vizită  oficială.
        mătorii  cinci  ani  să  însemne   nu  mai  contenesc  minute  în   lor.  dă  indicaţii  preţioase  în   muncim  astfel  ineît  să   apli  rii  Britanii.  Edvvard  Heath,  a   In  cursul  vizitei.  Tepavat  va   de  pe  teritoriul  sirian
        pentru  agricultura  noastră  anii   şir.  Pionieri  şi  elevi,  tinere  şi   legătură  cu  dezvoltarea  secto  căm   in  bune  conditiunî  ho-   procedat   miercuri  seara   la   avea  convorbiri  cu  ministrul
                                      tineri  îmbrăc-ati  ir    superbe   rului  zootehnic  şi  a  celorlalte   tăririle  partidului  nostru  drag.
        unor  transformări  radicale,  din                                                                                        completarea  guvernului  con  afacerilor  externe  al  Olandei.
                                      costume  populare  oferă  înal  ramuri  de  producţie  agricolă.  In  aplauzele  puternice  ale                                                                                     blindatelor,  artileriei  şi  aviatici
                                                                                                                                                                                              Detaşamente  ale  armatei
                                                                                                                                                                                                                     si
        ţoale  punctele  de  vedere.  In   ţilor  oaspeţi  buchete  dc  flori   Se  vizi loază  apoi  zona  pe  m ulţim ii,  in  ovaţiile  celor  pre  servator,  numind   38  dc  mi  Joseph  Luns.  in  probleme  p ri  riene,  susţinute  de  blindale  si   israeliene  nu  a  împiedicat  for
        realizarea  acestor   programe,   Apoi,  Vasile  Barbulescu.  pre  troliferă  din  marginea  comu  zenţi,  ia  cuvînlul   tovarăşul   niştri  şj  subsecretari  dc  stat.   vind  relaţiile  bilaterale.  Vor   artilerie,  au  traversat  miercuri   maţiunile  siriene  să-şi  îndepli
        cercetarea  ştiinţifică  —  deci  şl  şedintele  cooperativei  agrico-  nei.              Nicolae  Ceauşescu.             Anterior,  premierul  britanic   ii  examinate  şi  uncie  aspecte   linia  de  încetare  a  focului,  a-   nească   misiunea,   după  care
                                                                                                                                  desemnase  alţi  39  de  m iniştri.   ale  situaţiei  din  Europa,  Asia
                                                                                                                                  Urinează  să  mai  fie. alese  pa  de  sud-csl  şi  Orientul  Apro  lacînd  poziţii,  instalaţii  şi  o-   s-au  reîntors  Ia  bazele  lor.
                                                                                                                                  tru  personalităţi.  însărcinate   piat.                   bicclivo  ale  armatei  israeliene   Alaccl  asupra  poziţiilor  isra
                                                                                                                                  cu   menţinerea   legăturii   ♦  O *                       amplasate  pe  teritoriul   sirian   eliene  a  fost  cnnlîrmat  olicial
                       C u vîn ta re a   tovarăşului                                                                              între   guvern   al   Si  Partidului   I.a  Belgrad,   a  sosit   Paul   Golan,  a   declarat  la  Damasc   la  Tel  A viv  de  către  un  nur-
                                                                                                                                                                                             ocupat  de  aceasta  —  înălţim ile
                                                                                                                                                      qnipul
                                                                                                                                                                                                                           lălor  de  cuvînt..  Totodată.  H  a
                                                                                                                                  parlamentar
                                                                                                                                  conservator   şi   un   ofiţer  Drank.  secretar  de  stal  în  M i  un  purtător  m ilî'ar  de  cuvînt.   menţionat  că  blindatele  israc-
                                                                                                                                  al   C urţii   regale.   Aceştia   nisterul  Afacerilor  Externe  al   LI  a  adăugat  că   intervenţia  liene  au  lansat  un  contraatac.
                                                                                                                                  sini  consideraţi  membri   ai   R.  E.  a  Germaniei.  El  va  avea
                        N IC O L A E   C E A U Ş E S C U                                                                          guvernului,   deşi   nu  ocupă   convorbiri  cu  Anton  Vraluşa.
                                                                                                                                  posturi  ministeriale.
                                                                                                                                                      Astfel,
                                                                                                                                                              tociiilor  al  secretarului  de  stal
                                                                                                                                  guvernul  Heath  va  cuprinde
                                                                                                                                                                                      al
                                                                                                                                  32  de  membri,  dintre   care   pentru  afacerile  externe   li  Situaţia  din  Cipru  „a  început
                                                                                                                                                              Iugoslaviei,  cu  privire  la
                                                                                                                                  numai  18  fac  parte  din  ca  nele   probleme  bilaterale   si                                   u
                                                                                                                                  binetul  propriu-zis.  Fostul  gu
             la  m itingul  de  la  Scorniceşti                                                                                   vern   laburist,  prezidai   de   internaţionale  care   prezintă        să  se  atenueze*
                                                                                                                                                              interes  penlru  cele  două  |ări.
                                                                                                                                  Harold  VVilson,  cuprindea  100
                                                                                                                                  membri.
                                                                                                                                                                                              NICOSIA  25  (Agerpres).  -    vom  acţiona  energic  sub  di
                                                                                                                                  ♦  O *                        Preşedintele  Nixon  a  primit
                                                                                                                                                                                                                întrebări
                                                                                                                                                                                                                           ferite  forme  pentru"a  face  <3
                                                                                                                                                                                              Răspunzind  unor
          Dragi  tovarăşi,            voie  de  o  muncă  mal  intensă   aceste  greutăţi,  vom  dovedi  că   rii  poporului î  dar  nu   uităm               miercuri  la  Casa  Albă  pe  Ge>   re  ¡-au  fost  adresate  de  zia  eşueze  orice  încercare  de  lo-
                                                                                                                                    Ambasadorii
          Doresc  în  primul  rind  să  a  din  partea  specialiştilor,  a  tu  naţiunea  socialistă  română  de   nici  un  moment  că  pentru  a   Franţei,   M arii  la  ONU   ai   lard  Smith,   şeful  delegaţiei   rişti.  preşedintele  C iprului,  ar  losire  in  scopuri  agresive  a
                                                                                                                                                    Britanii,
        dresez  luluror  locuitorilor  ju   turor  lucrătorilor  şi  coopera  2J   milioane  de   oameni  este   obţine  succese  cit  mai  mari  pe   U.ft.S.S.  şi  S.U.A.  s-au  reunit   americane  la  convorbirile  so-   hiepiscopul  Malcarios,  a  decla  bazelor  britanice  din  Cipru".
        deţului  Olt.  --  şi  deci  şi  lo  torilor  din  agricultură.  Aceas  in  stare  —  ca  de  aiitea   o ii   această  linie,  trebuie  să  dez  din  nou   miercuri  penlru   a   vieto-americane  de  Ia   Vicna   rat  că  situaţia  din  insulă,  pi  Preşedintele  cipriot  şi-a  ex
        cuitorilor  comunei  Scorniceşli   ta  presupune  să  ne  îngrijim    pină  acum  —  să  facă  adevă  voltăm  o  largă  colaborare  cii              penlru  limitarea  armelor  stra  nă  de  curînd  extrem  de  încor  primai.  pe  de  altă  parte,  opti
        —  un  salut  călduros  din  par  ca  o  suprafaţă  mai  mare  să  fie   rate  minuni,  să  biruie   orice   toate  ţările  socialiste,  cu  toate   continua  discuţiile,  cu  privire   tegice.  Casa  Al bă  nu  a  dez  dată.  „a  început  -să  sc  atenue  mismul  in  ce  priveşte  menţi
        tea   Com ilelulul  Central   al   Însămin|a1ă  in  cultura  a  doua.   greută(i,  să  devină  toi  mai  pu  popoarele  lum ii,  in  condiţiile   la  o  reglementare  paşnică  a   văluit  conţinuli.l   discuţiilor   ze  si  esle  in  prezent  mai  pu  nerea  legalităţii  în  insulă,  a-
        partidului,  a   Consiliului   de   cu  porumb,  cu  plante  de  nu  ternică,  mai  iniloriloare.   (A-   unei  politici  de  pace  şi  coope  conflictului  din  Orientul  A-   dintre  preşedinte  şl  Smith.  dăuqînd  că  quvernu!  său  va
                                                                                                  rare  internaţională.  De  aceea,
                                                                                                                                  propial,  pe  baza  recomandă
        Stat  şi  a   guvernului  patriei   treţ,  o i  legume.  De  pe  acum   plauzc   puternice,  urale.   se   chiar  in  aceste  condi|iuni  gre          Geraid  Smith  s-a  înlîlu it.   ţin  emeninlâloarc“ -     acţiona  cu  toată  holărirea  în
        noastre  socialiste  (Aplauze  pu  sînt  cooperative  care  au  tre  scandează   ..Ceauşescu   —  le.  Comitetul  nostru  Central,   rilor  rezoluţiei  Consiliului  dc   di'   asemenea.   eu  membrii   fn  co  pnvcştc   poziţia  Ci  cazul  unei  eventuale  încercări
        ternice.  urate).             cut  Ia  realizarea  acestor  sar  (  causescu" |.                                         Securitate  din  noiembrie  1967.   „Comisiei   de  verificare"   a   prului  lată  de  bazele  militare   dc  lovitură  de  stat,  care  ar
                                      cini  ;  in  felul  acesta,  prin  re  Cunosc  bine  pe  locuitorii  ju   guvernul  tării  au  continuat  să   Reuniunea  a  durai  trei  orc.
          Aşa  cum  am  spus  şi  în  ju   zultatele  ob|inule  din  cultura a                   ducă  o  politică  externă  activă,   Viitoarea   înlîlriire  va   a  Consi'iului  naţional  al  secu  engleze  din  insulă,  preşedin  urmări  instaurarea  unui  reqia*
        delui  Teleorman,  vizita  de  as                          deţului  OU.  iar  pe  cel  din  Scor                                                    rităţii.  condusă  de  Hcnry  Kis-
                                      doua,  vom   putea   compensa   niceşli  ii  cunosc  şi  mai  bine.   am  continuat  să  avem  întâl  vea  loc  la  reşedinţa  ambasa                tele  Makarios  a  spus  :  „Noi  de  dictatură.
        tăzi  e  consacrată  în liln irii   cu   pierderile  pe  care  le-am  sufe               niri,  să  vizităm  alte  ţări,  să   dorului  sovietic,  la  data  de  I   sinqer,  consilier  principal  al           --------------------- V
        oamenii  muncii  şi  cu  ţăranii                            Sînt  convins  că  nici  ei  nu  vor                                                      preşedintelui  pentru  proble
                                      rit  datorită  inundaţiilor.  Este,   fi  mai  prejos  decît  ceilalţi  ce  primim  vizitele  conducătorilor   iulie  a.c.
        cooperatori   pentru  a   vedea                                                                                                                       mele  externe.
                                      desigur,  nevoi»?  de  un   efort   tăţeni  ai  patriei  noastre,   că   altor  state,  sau  altor  partide,   * © *
        cum  au  începui  şl  se  desfăşoa  deosebii,  dar  cu  toţii  cunoaş  vor  munci  cu  abnegaţie  şi  vor   —  contribuind  în  felul  acesta
        ră  lucrările  de  strîngere  a  re  teţi  că  întregul  nostru  popor,   conlribm  cu  toţii  la  realizarea   la  întărirea  colaborării  şl  coo  La  Dar-es-Salaam  a  inceput
        coltei.  In  judeţul  Olt,  am  vizi  şi  in  primul  rind  clasa  mun  programului  stabilit  rle  partid   perării  cu  ţările  socialiste,  cu   procesul  Intentat  unui   qrup   !   Agenţia  cehoslovacă de
        tat   cooperativa   Stoicăncşli.   citoare,  ţărănimea,  intelectua  şi  guvern  (Aplauze  prelungite,   toate  statele  lum ii,  prin  aceas  de  persoane  acuzate  de  ten  •  presă  CTK  anunţă  :  Pre-
        Sta|liinca  experimentală  Cara  litatea  —  şl-au  unit  eforturi  se  scandează   ..Ceauşescu  —   ta  noi  nc-am  adus.  fotodală.   tativă  de  răsturnare  a  actua  [  şedinţele  R  S.  Cehoslo-
        cal  şi  cooperativa  din  Scornl-   le,  au  venii  fn  ajutorul  regiu  Ceauşescu" |.  contribuţia  (a  realizarea  unei   lului  guvern  şi  de  asasinare   |  vace,   l.udwiq  Svoboda,
        teşli  Am  putut  constata   cu   nilor  calamitate  şi  au  reuşii                       politici  de  securitate  în  Euro  a  preşedintelui  Julius  Nye-
        satisfacţie  ră  ţăranii  coopera  să  limiteze  efectele  inundaţii  Avem  in  judeţul  Olt  o  or  pa,  a  unui  climat  dc  pace  şi   rere.  Printre  acuzaţi  fiqurea-   j  l-a  eliberat  pe  A.  Dubcek
        tori,  oamenii  muncii  din  agri  lor.  să  recupereze  în  mare  mă  ganizaţie  de  partid  bună.   De   de  cooperare  în  lume.  (Aplau  ză  şi  (ostul  ministru  de   ex  j  din  funcţia  de  ambasa-
        cultură  —  atit  cel  din  judeţul   sură  pagubele  suicrite  in  in  altfel,  şi  in  anii  ilegalităţii  am   ze  puternice,  urale.  se  scan  terne.  Oslcar  Kambona.  care   j  dor  a  R.S.C.  in  Turcia  şl
        Olt  cil  şi  cei  din  alle  jude  dustrie.  De  aceea,  noi  facem   avut  aici  o  bună  organizaţie   dează  „P.C R.  —  P.C.R.“ ).  Iată   se  află  in  exil  la  Londra.  In   j  l-a   trecui   intr-o   altă
        ţe  ale  (¿rit  —  au  depus  in  a  apet  (a  cooperatori,  la  ţărăni  de  partid.  O  cunosc  nu  din  au%   de  ce  şl  în  viilor,  conlinuind   actul  de  acuzare  se  arală  că   }  muncă.
        cest  an  o  muncă  bună.  Recol  me,  la  lo(i  lucrătorii  şi  specia  zile.  ci  din  faptul  că  in  anii   politica  de  edificare  a  socia  în  perioada  martie  1968   —  j   Potrivit  aceleiaşi  aqen-
        tele  de  griu  se  prezintă  bine   liştii  din  agricultură  să  se  ală  '35-'36  am   lucrai  în   această   lismului  in   patria   noastră,   octombrie  1969.  inculpaţii  au   j  (ii,  preşedintele  R.S.C.  a
        la   Sloicăneşti  şi  la  Staţiunea   ture  clasei   muncitoare,   să   legiune  pe  linie  de  partid  şl  de   luptînd  pentru  a  face  ca  viata   complotat  împotriva  guvernu  ş  revocai  pc  O ldrith  Ccr-
        experimentală  din  Caracal  am   muncească  cu  holărire  spre  a   tinerel.   Cunosc  că  şi  alunei   poporului  român  să  devină  tot   lui  şi   au  fost  finanţaţi   de   j  nik.  |a  cererea  acestuia,
        constatat  că  recolta  de   orz   putea  ca  încă  în  anul  acesta   comuniştii  au  răspuns  cu   cin  mai  inimoasă,  mai  îmbelşuqa-   către  Oslcar  Kambona  j  din  funcţia  de  mlnistru-
        trece  de  3 000  kg  la  hectar,  iar   să  recuperăm  pierderile,  să  a  ste  năzuinţelor  poporului,  s-au   lă.  vom  acţiona   consecvent      j  preşedinte  al  Com itelulul
        cea  de  griu  este  şi  ea  de  c ir  sigurăm  îndeplinirea  planului   aliat  in  primele  rinduri  ale  în  pentru  dezvoltarea  colaborării     |  penlru   dezvoltarea  teii
        ca  3 000  kg  la  hectar  —  ceea   şl  să  punem  astfel  o  bază  tra i  deplinirii  sarcinilor  ce   le-au   şi  cooperării  cil  toate   |ărilo   Secretarul  de  stat   pentru   :  nică  şi  construcţii  capl-
        ce  reprezintă  un  rezultat  foar  nică  planului  pentru  urm ătorii   fost  stabilite  atunci  de  Corni-   socialiste,  cu  loate   popoarele   afacerile  externe  al  Iugosla  :  laie.  VIETNAMUL  DE  SUD.  —  In  foto  :  O  unitote  a  Forţelor   de
                                                                    letu)  Central  —  de  a  conduce
        te  bun  Desigur,  aici  în  Scor  cinci  ani.  dezvoltării  economiei   lupta  maselor  împotriva  torţe  lumi).  Vom  face  totul  penlru   viei.  M lrko  Tepavat,  a   sosii     Eliberare  pe  şoseaua  nr.  9  Khe  Sanh   a  adus  inamicului  mari
        niceşti  n-a  început  încă  recol  naţionale,   în flo ririi   patriei   lor  reacţionare,  pentru  o  poli  a  contribui  la  promovarea  li                                      pierderi.
        tatul  griului  şi  nici  al  orzu  noastre  socialiste.   (Aplauze   tică  democratică,  de  pace.  de   nei  politici  de  pace  şi  coope
        lui  Se  pare  că  recolta  va  fi   puternice,  prelungite).  făurire  a  bunăstării  poporului.   rare,  bazate  pe  deplina  egali
        ceva  mai  mică  dc  3 000  kg  la   Sînt  oameni,  in  străinătate,   Organizaţia  dc  partid  din  ju   tate  in  drepturi  intre  na|tuni,
        hectar,  dar  lotuşi  ea  va  ti  pro  care  şi-au  pus  întrebarea  :  Cil   deţul  Olt  este  astăzi  o  organi  pe   respectul  suveranităţii  şl                                                             Luptele  din
        babil  o  recoltă  bună.  Trebuie   timp  îi  va  trebui  României  ca   zaţie  puternică,  cu  un  Comitet   independenţei  naţionale,  con  Ajutoare de peste hotare
        să  spunem  că  în  această  par  să-şi  revină  de  pe  urma  aces  judeţean  puternic,  are  ca  prim-   vinşi  că  numaî  aceste  princi
        te  a  ţării  —  cu  toate  condiţiu-   tor  calamităţi  naturale  ?  Doi esc   secretar  şi  preşedinte  de  Con  pii  pot  asigura  progresul  ome
        nile  climalice  nefavorabile  din   să  adresez  m ulţum iri   acelor   siliu  popular  judeţean  un  vechi   n irii,  victoria  socialismului   şl
        toamnă  şi  din  primăvara  aces  state  şi  popoare  —  alit  ţărilor   activist  de  partid,  din  ilegali  comunismului  in  lume  (Aplau                                                                    Cambodgia
        tui  an  —  vom  obţine  o  recol  socialiste  cit  şi  ţărilor  nesocia-   tate  —  şi  face  lotul  pentru  a   ze.   urale,   se   scandează   Anton  Schfoqcf.  secretar  ge  kat  Sahaini   au  făcut  donaţii   deka  Im port"   din  Hamburg,
        tă  bună  la  griu  şi  în  general   liste  —  care  ne-au  acordat  a  înfăptui  Directivele  Comitetu  „Ceauşescu   —   Ceauşescu",   neral  al  Crucii  Roşii  din  R.F,   care  însumează  550  dolari.  „Lauprecht  G ottfried"  din  Bre  /
        la  păloase.  Vom  avea  probabil   jutorul  lor  spre  a  învinge  greu-   lui  Central  al  partidului.   (A   „P.C.R.  -   P.C.R/').  a  Germaniei,  oaspete  al  ţării   Instituţii   şi  cetăţeni   din   men  şi  „Edelstahl  W itten"  cite   PNOM  PENH   25   (Ager-
        o  recoltă  bună  la  porumb  şi  la   Iă|11e  Dar  se  pare  că  mai  sînt   plauze  puternice,  se  scandea  Doresc,  în  încheiere,  să  a  noastre,   a  făcuţ  o  vizita   la   R.  D.  Germană  au  oferit  pentru   5 000  mărci  fiecare.  Dc  aseme  pres).  —  In  regiunile  o stili
        culturile  de  toamnă  Dc  ase  oameni  caro  nu  au  inţeles  ce   ză  ,.PC:R.  —  P.C.R.").  dresez  lulu ro r  locuitorilor  din   Crucea  Roşie  Română  şi  a  în  refacerea  regiunilor  calamitate   nea,  firma  „Ştefan  Spernalh"   tăţilor  m ilitare  din  Cambod-
        menea,  cu  toate  greutăţile  pro  este  în  stare  să  facă  poporul                   acest  judeţ,  celor  din  comuna   muiat,  cu  acest  prilej,  un  cec   suma  de  8 500  mărci.  dm  München  a  donat   2 000   qia.  agenţiile  de  presă  sem
        vocate  de  seceta  din  toamnă   român  —  popor  care,  o  dală   In  aceste  zile  —  sau  mai  bi  Scorniceşli,  cele  mal  bune  u  in  valoare  de  300 000  mărci  ca   Organizaţia  „O rdinul  Cava  mărci,  jar  firmele   „Kubon  ü   nalează.  pe  de  o  parte,  a
        şi  de  inundaţiile  din  primă  cu  trecerea  la  construcţia  so  ne  zis  in  aceste  săptâmini  —   rări  de  noi  succese,  de  sănă  ajutor  din  partea  or<^niza|iei   lerilor  de  Malta"   din  Franţa   Sagncr"  —  München,  „Schlutter
        vara  acestui  an,  datorită  mă  cialismului,  a  devenii   stăpin   s-a  văzul  mai  mult  ca  orirînd   tate  şl  fericire.  Doresc,  de  a  sale,  pentru  reqiunilc  sinistrate.  a  acqrdat  un  nou  ajutor  con-   u  Maak"  şi  „Heinz  Lorenz"  —   tacuri  succesive  lansate  de
                                                                                                                                                                                                                            forţele  de  rezistenţă
                                                                                                                                                                                                                                                popu
        surilor  luate  de  parltd  şi  gu  deplin  pe  destinele  sale  şi  es  cil  e  de  strâns  unit  întregul   semenea,  organizaţiei  de  par  Din  partea  Semilunii   Roşii   stînd  din  1  450  kg  medicamente   Hamburq  cite  1  000  mărci  fie
        vern.  muncii  specialiştilor  din   te  hotăril  să   învingă   ori:e   popor  în  jurul  partidului,   cu   tid,  Comitetului  judeţean   de   Algeriene   au  fost  expediate   şi  îmbrăcăminte.  care.   Firmele   hamburgheze   lară  îm potriva  trupelor  ad
        agricultură  şi  inlregii  ţărănimi   qreută|i.  să  asigure   înflorirea   cit  entuziasm  şi  cil  cită  holă  partid.  Consiliului  popular  ju   spre  România  1  000  dc  pături.  Din  R.  F.  a  Germaniei,  firma   m inistraţiei  generalului   Lon
        cooperatiste,  există  toate  con                          rire  urmează  el  cuvînlul  par  deţean  să  obţină  lot  mai  m ul  Firma  „G alileo"  din  Florenla   ..Holz  H enkel’’   din  Gottingcn   ..Hartmann  u   Popp"  şî  „Dr.   Noi  şi  a  unilăţilor  militare
        d iţiile  să  recuperăm  pierderile   României  socialiste,  libere   Şi   tidului,   înfăptuieşte   politica   le  realizări  în  înfăptuirea  ho-   a  comunicat,  prin  dl.  Bruno  di   a  donat  suma  de  10000  m ărci;   W imcrs"  au  oierii  în  total  1  000   americano-saigoneze,  iar   pe
        suferite  de  pe  urma  calamită  independente.  {Aplauze  puter  lui  în  care  vede   împlinirea   lă ririlo r  Congresului  al  X-lea   Lella,  că  va  contribui  ta  re  firma  „Rulând  Josef"  din  Kae-   mărci.  cie  altă  parte  o  intensificare
        ţilor.  să  asigurăm  recolte  bu  nice.   urato.   so   scandează   propriilor  sale  năzuinţe  şi  pro  al  partidului   şi  a  hotăririlor                                                                     în  ultim a  vreme  a  otacuriloi
                                                                    priul  său  viitor,  viitorul  socia                       facerea  utilajelor  livrate  pentru   sel  6 000  mărci,  iar  firmele  „E-  (Agerpres)    aeriene  ale  aviaţiei  ameri
        ne  care  să  asigure  aprovizio  „P.C.R.  —  P C.R.").    list  şi  comunist  al  patriei  noas  plenarelor  Comitetului   Cen  sectorul  textil  din  cadrul  in                                              cane  asupra  poziţiilor  deţi-
        narea   populaţiei,   realizarea   Desigur  am  avut  şi  avem  în  tre.  (Aplauze  puternice).  tral  privind  dezvollarea   pa  dustriei  noastre  uşoare.  In   a                                             nu-te  de  patrioţi.   M iercuri
        prevederilor  planului  pe  anul   că  unele  greutăţi  datorită  a-   Desigur,   tovarăşi,   ne  ocu  triei  noastre  socialiste.  Vă  do  cest  scop  va  trim ite  trei  specia                               transmite  aqcnţia  UPL  uni
        1970  Desigur,  pentru  aceasta   costor  condiţii  climatice  nefa  păm  şi  ne  vom  ocupa  in  pri  resc  la  to(i  multă  sănătate  şl   lişti  caro  vor  acorda  asistenţă                                  tăţi  ale  forţelor  populare  de
        trebuie  să  depunem  ceva  mai   vorabile,  calamităţilor  naturale.   mul  rind  rle  dezvollarea  con  multă  lericire.   (A.plauze  pu  'clinică  gratuită  pe  timp   de                                     rezistenţă  au  încercuit  Kom-
        mulle  elorlurl  dccil  ar  li  tre-   Dar  noi  vom  învinge  mull  mai   strucţiei  socialiste  din   ţara   ternice.  urale.  se   scandează   două  sâptămîni.  patru  camio                                    pong  Speu.  important  nod  fe
        \uiil  in  mori  normal  ;  este  nc  repede  decît  îşi  închipuie  mulţi  noastră,  de  ridichea  bunăstă-  „Ceauşescu  —  Ceauşescu").  nete  „Fiat-850"  şi  va  suporta
                                                                                                                                cheltuielile   de  ambalaj   şi                                                             roviar  din  apropierea  oraşu
                                                                                                                                transport  pină  la  frontiera  ita                                                        lui  Pnom  Penh.  încercuirea
                            *                          *                         *                          *
                                                                                                                                liană  pentru  toate  livrările  dc                                                         acestei  localităţi  asigură  fo r
                                                                                                                                piese care vor avea  loc  pină la
          In  încheierea  m itingului  ia   Comitetului  judo(ean  de  par  primăvară  de  pe  urma   i n u n   ririi  cu  cave  ţărănimea  coope  13 mai  1971. fn  acelaşi  timp sa                                   ţelor  populare  de  rezistenţă
        ruvînlul  tovarăşul  Constantin   tid.  al  Consiliului  popular  ju-   daţiilor.  pentru  a  îi  şi-   noi   ratistă.  alături  de  ceilalţi  oa  lariaţii  firmei  vor  depune,  pen                            poziţii  ofensive  in   direcţia
        Sandu,   prim -srcrelar  al   Co  rlcţran.  in  numele  inlregii  su  printre  judeţele  dc  frunte  ale   meni  ai  muncii   din   patria   tru  fondul  de  ajutorare  a  reqiu-                                a  trei  oraşe  situate  în  jurul
        mitetului  judeţean  de   partid   flu ri  a  judeţului  nostru,  şi  îl   tării.         noastră,  depune  eforturi  înze  nilor  sinistrate   din  România,                                                      capitalei  cambodqiene  şi  po
        Olt,  care  3  spus  ■        asiqur  că  vom  face  totul  pen        ★                 cite  pentru  refacerea  econo  contravaloarea  unei  orc   de                                                           sibilitatea  unui  atac  direct  a
          Acest  nvimiMU   emollonanl.   tru  n  traduce  in  viată  Direc                       mică  a  tării,  pentru  îndeplini  muncă  din  salariul  lor.
         această  sărbătoare  pentru  co  tivele  Congresului  al  X-lea  al   Vizila  dc  lucru  a  tovarăşu  rea  cu  succes  a  sarcinilor  e-   A lte  firme  italiene  „C olorifi-                                   supra  acesteia.  Un  purtător
         muni  Scorniceşli  din  judelui   Partidului  Comunist   Român.   lui  Nicolae  Ceauşescu  in  ju   eonomice  din  acest.  an.  u lti  cio   Romer  SPA  and   Decor-                                            de  cuvînt  de  la  Pnom  Penh
         Olt  va  rămîne  scrisa  în  isto  Asigurăm  conducerea  partidu  deţele   Teleorman  şi  OH   a   mul  an  al  actualului  plan  cin  Ilai ia“.  ..Romil al",  „Ravennate"                                     a  declarat  că  mai  multe  uni
         ria  noastră.  Celui  mai  credin  lui  şi  no  tovarăşul   Nicolae   constituit  o  nouă  şi  puternică   cinal  pentru  continua  înflorire   şi  echipajul  navei  ..Triton  Ma                               tăţi  ale  regimului  Lon   Noi
         cios  fiu  al  judeţului  nostru  şi   Ceauşescu  personal  că   vom   manifestare  a  coeziunii  dc  ne  a  României  socialiste.  ris".  sosită  în  portul  Constanţa,
         al  tării  întregi   tovarăşului   face  mai  mult  deci!  credeam   zdruncinat  dintre  partid  Şi  po               precum  şî   dr.  Nino  Rossaro                                                             au  fost  retrase   la   Pnom
         Nicolae  Ceauşescu   ii  m ulţu  ră  sînlcm  in  stare  să   facem,   por.  o  vibrantei  expresie  a  dra  N.  POPESCU  BOGDANEŞTI   din  M ilano   au  făcut  donaţii                                          Penh  după  luptele   violente
         mesc  din  suflet  pentru  aceas  că  vom  folosi  toate  rezervele   gostei   faţă   de  conducătorul   PAUL  DIACONESCU   totaljzînd  525 000  lire  italiene.                                                  care  s-au  desfăşurat  la  Prek
         tă  vizita  in  numele  dumnea  pentru  a  micşora  pagubele  pe   partidului  şi  stalului  nostru,                    Din  Iran,  firma  ..The   Oiv-                                                           Tamcak.  situat  la  numai  18
         voastră,  al  tuturor,  în  numele  care  le-am  avut  în   această  o  mărturie  elocventă  a  hotă-  MIRCEA  S.  IONESCU  rang  Co”  şi  cetăţeanul  Sher-
                                                                                                                                                                                                                            km  de  capitala  kluncră.
                                                        Redacţia  şi  administraţia  ziarului:  Deva,  sir.  Dr.  Pelru  Groza,  nr.  35.  Telefoane:  12317   şl  11275,  Tioarul I  Intreorîndflreo  ooliqroficâ  Deva.
                                                                                                                                                                                                                                            44065





