Page 85 - Drumul_socialismului_1970_06

DRUMUL SOCIALISMULUI a Nr, 4811 A VINERI 26 IUNIE 1970

ORGANIZAREA SI CONDUCEREA TEMES- TOATE FORŢELE OGOARE!

NICA A PROCESULUI DE EXTRACŢIE
' Urgenţă şi rapiditate

la maiştrii şi maiştrii princi­ brlqăzilor pe bază dte progra­ lăsind realizarea planului pe
pali care, bizuindu-se unul pe me, spunlnd că mina nu-i 'o ­ seama Inlim plării.
Irmore din 0ao.< 1) celălalt, lăsind treburile să se feră răgaz pentru a^a ceva. Conducerea minei trebuie la prăşitul culturilor!
rezolve singure, de la un Pină Ia urmă Insă, impulsionat să-şi dovedească. în acest
schimb la altul, n-au făcut alt­ de către conducereii minei, a sens, exigent»® pină la capăt,
panouri în straiul 13, prin me­ ceva decît să producă fisuri reuşit totuşi să facă ceva. Insă astfel ca ritm icitatea să nu
tode cu trepte răsturnate. Toa­ în ritm icitatea Îndeplinirii pla­ acel „ceva" făcut la timp şi fie impietată de neglijenta sau Insăminţoreo suprafeţelor ca­ Mai anevoios se desfâşoorâ o-
te acestea sini procedee cla­ nului. Şefi» de brigăzi Prancisc amplificat pe parcurs însemna nepricoperea de a aplica şi lamitate, prăşitul culturilor şi re­ cesie lucrări la C.A.P, Bretea
sice, arhicunoscute. Nim ic nou Nagy, Gheorghe Nicoară, respecta măsurile şi progra­ coltarea furajelor — lucrări care Română, unde nu s-o început
deci, nici pentru conducere, Constantin Scutaru, Paul fără doar şl poale un spor mele de lucru stabiIile. Aslăzi, s-au suprapus - impun concentra­ incâ prăşitul manual al porum­
nici pentru personalul de e­ Gruia, maiştrii mineri LiS'ândru de loc neglijabil d^ cărbune clnd problema sporirii pro­ rea şi mobilizarea tuturor forţe­ bului, Abia in ziua de 23 iunie
xecuţie. In acest sens, pentru Preda, Cezar Oprea, Vasile extras faţă do plan. Cui să-i ducţiei de cărbune este pusă lor umane şi materiale din agri­ s-au făcut lucrări de cultivoţîe
ca problema ritm icităţii să Petruş, Andrei Covrig, Teo­ imputăm acest lucru?". Cu­ cultură, organizarea chibzuită a cu tractorul pe vreo 5 ho. Aici
prindă cu adevărat viată, la dor Hcob. maiştrii pri-nci.pali cu alîta tărie, contribuţia fie­ muncii pentru utilizarea cu ma­ se constată o slabă participare
indicaţia comitetului de partid, Nicolae Novac, Simîon Negru, rioasă mentalitate a unui ca­ cărui şef de brigadă, maistru ximum de randament a acestor a oamenilor lo lucru. Aici mat
a conducerii minei, serviciul Constantin Focşăneanu sînt dru tehnic chemat şi plătit sau inginer, trebuie să însem­ forţe şi mijloace. Acum nu se pol sint fam ilii ca cele ale lui
tehnologic, împreună cu şefii cîţiva dinlrc cei care pot şi să organizeze şl să conducă neze preocupare, dăruire, con­ stabili priorităţi Toate lucrările Mtodln Petru, Clmponcr loan,
de zonă, au Întocmit progra­ trebuie să influenţeze In bine procesul de extracţie dar care secventă. toate patronate de sini Io fel de importante şi ur­ Buzdugon loan, Stâtuleo loan,
me de lucru specifice pentru activitatea brigăzilor sectoru­ Pe terenurile agricole alectote de inundaţii, mecanizatorii re- gente şi de rapiditoleo cu care Grozoni Trandafir, Lăl lazăr,
toate brigăzile minei". lui de deschideri, pentru oa nu are timp pentru activitatea conştiinţa înaintată (aţă de Insâminţează culturile compromise. sini făcute depind hotorîlor re- Budiu Viorel, Stoica Ion, Crişan
Rezultatul n-a fost insă cel programele stabilite să rodeas­ de organizare şi conducere. muncă- 2ultotele ce se vor obţine Io re­ Emil, Boonta Gheorghe şi altele
scontat, deşi o bună parte a că cu adevărat. O mai multă i coltare. care nu se interesează să-şi pră­
brigăzilor s-au Incadnat parţial severitate in acest scop va şească suprafeţele repartizate şi
sau total, sporadic sau in fie­ trebui să manifeste în viitor In cooperativele ogncole din să coseoscă furajele.
care schimb, in programele şi inginerul Prancisc Kerekeş, Acordul global in construcţii—pirghie I comuna Breteo Romano — după Aşa cum în celelalte unităţi
stabilite. Cauzele, după cum şeful sectorului amintii. cum ne relata tovarăşul Dumitru vecine se munceşte inlens la
am aflat, se datorează aproa­ Reierindu-ne ia zonele pro­ Togoe, secretarul comitetului co­ prăşitul culturilor şi strinsul fu­
pe tn exclusivitate slabei ductive. situaţia este oarecum munal de partid, - munca o fosl rajelor se poate lucra şi Io C.A.P.
preocupări pentru -aprovizio­
asemănătoare. Iată ce ne re­ în general bine organizată, se Breteo Strei. Lo C.A.P. Bretea
narea tehnico-materială a fie­ latează In continuare ingine­ de accelerare a ritm urilor de execuţie desfăşoară în condiţii corespun­ Română, unitate vecină, s au
cărei brigăzi. Tată dar, cum o rul Oclavlan Ştefan : .Dacă zătoare şi cu rezultate din zi în prăşit 25 ha cu porumb şi cor-
tafir pe întreago suprafaţa de
acţiune bine gîndilă, la înche­ şeful zonei II, inginerul Ion zi inoi bune. Am avui prilejul să 20 ha, se cosesc şi se slrînq fu ­
garea căreia s-a muncit înde- Cruceru, a înţeles Importanţa şi sporire a ci şt ¡gurilor ne convingem la fato locului ca rajele. De asemenea, mecaniza­
aşa stau lucrurile, dor că mai
lunq, nu a putut prinde viată îndeplinirii programelor stabi­ există şi destule neajunsuri care torii lucrează la pregătirea tere­
cu ţoală plenitudinea forţelor, lite, urmărind aplicarea lor 4a se cer o fi grobnic înlăturate. nului in vederea însâminţârii ulti­
datorită unor factori minori In fiecare brigadă, nu acelaşi lu ­ Jăranii cooperatori sint, în co- melor suprafe cu porumb. Sînt
aparentă, poate neglijenţi, dar cru a făcut şeful zonei I. in­ Noul slstorn de salarizare şi lunar avansuri în raport cu sa­ Un aport deosebit în aplica­ instalatori de încălziri centrale virşiloarea lor majoritate, pre­ şi aici unele fam ilii de coopera­
zenţi Io muncă in cîmp.
tori. dar foarte puţine, co cele
oare au în special datoria de ginerul Ion Popescu, care acu­ majorare a salariilor constituie lariul tarifar de încadrare şi rea cu succes a acordului glo­ condusa de Vasile Groza, exe- Pe loc de frunte în întreaga alo lui Podurean Alexe, Horvat
culînd lucrările de specialitate
a se ocupa cu 6imt de răspun­ ză In permanentă lipsa de pentru ramura de construcţil- timpul efectiv lucrat. La acor­ bal trebuie să-şi aducă con­ în acord global a realizat o octivilate se situează C.A.P. Elisobeta, Neomţu Leontin şi
ducerile întreprinderii şi şan­
montaj o puternică pirghie în
darea avansurilor se retine o
dere de buna organizare a timp. Dînsul nu găseşte, la un ridicarea productivităţii mun­ cotă de 10-20 la sută din drep­ tierelor. tehnicienii, maiştrii şi productivitate de 11700 lei pc Gînţogo. In această unitate, prin Negoi Gheorghe care nu şi-au
procesului de producţie. Ne seotor cu 4 ingineri şl 7 maiş­ cii. scurtarea termenelor de turile băneşti ale formaţiei, şelii de echipă, prin asigurarea salariat, cu 11 la sută mai mare eforturile unite ale cooperatori­ prăşit suprafeţele reportizate, dor
conducerea cooperotivei o luot
referim aici la şefii de brigăzi, tri, timp pentru organizarea execuţie a obiectivelor şi spo­ drept garanţie pentru executa­ tuturor condiţiilor de execuţie decît in acordul individual, lor şi mecanizatorilor, însămîn-
rirea cîşliqurilnr salariaţilor. rea lucrărilor la termen şi de — documentaţii, materiale, u ti­ ceea ce a condus şi la creşte­ ţarea porumbului s-o terminat masuri de sancţlonore.
Unul din elementele noi, deo­ bună calitate, care se restituie laje, front de lucru, asistenţă rea cişligului pentru toti mem­ de multă vreme, iar lucrările de La Bretea Strei însă conduce­
sebit de importante, pe care a­ la receptionarea definitivă a tehnică în organizarea produc­ brii echipei. Asemenea rezulta­ întreţinere a culturilor se fac rea tolereozâ asemenea fapte,
cest sistem îl promovează este lucrărilor. Se menţin în conti­ ţiei şi muncii — impuse de te bune mai pot fi consemnate în ritm susţinut. Lo cultura po­ le tratează cu duhul blindeţii.
elasticitatea formelor de re­ nuare diferite indemnizaţii şi ritm ul accelerat de lucru. A lt- şi Ja alic formaţii de lucru şi rumbului, de exemplu, pînă la Oare ce poate li mai ruşinos
tribuire a muncii In funcţie de în special la cele care lucrează 24 iunie prima proşilă mecanică decît sustragerea de la muncă,
varietatea lucrărilor de con­ ta turnarea fundaţiilor. s-o aplicat pe întreago supra­ de la o îndatorire şî obligaţie
strucţii. Printre aceste forme, Comitetul de direcţie al faţă de 140 ha, iar ceo m anua­ statutară de p im ordin o fie­
acordul global ciştlgă tot mai I.C S H ., cadrele de specialişti lă pe aproape 40 ho. Cartofii au cărui membru cooperate ? Ne-
mult sufragiile organizaţiilor de La I. C. S. Hunedoara din întreprindere recepţionează fost prăşiţi de două ori, ior lu­ indeplinireo oceslo' îndatoriri o-
construcţii. şi analizează toate posibilităţile cerna s a cosit şi strins în stoguri troge şi trebuie sa atragă m a­
Pe baza in u i contract-anga- tare pot conduce la perfecţio­ de pe 5 ha. Ţăranii cooperatori suri disciplinare. Oaro conduce­
jament încheiat Inlre conduce­ narea aceslei forme de salari­ sint preocupaţi acum să termine rea cooperotivei - preşedinte
rea şantierului şi şeful unei zare Ia specificul lucrărilor cît mai repede proşila manuală loan Oprişescu - comitatul de
form aţii de lucru se Încredin­ sporuri legale. Iar pentru» scur­ fel apar Im plicaţii nefavora­ noastre. In acest sens. deosebit la porumb şi recoltatul furaje­ partid ol cooperotivei - secretar
ţează unei echipe şi brigăzi tarea termenelor de execuţie se bile atît pentru soarta produc­ de prelioase sînt şi propunerile lor. Este un merii ol orqoniza- M aria Tănâsoni - si inqineru!
execuţia în totali tale a unui pot acorda premii. ţiei cît şl pentru cîştiqurlle m uncitorilor care lucrează e­ tiei de partid - secretar leronîm Imre Hondreo pot fi satisfăcuţi
obiect sau părţi din oblecl. ori Salarizarea în acord global, m uncitorilor. Pentru evitarea fectiv in producţie şi care ma­ Donciu. al consiliului de con­ cu asemenea situaţii ?
unor asemenea fenomene, co­
anumite lucrări aferente aces­ aplicată în mod corespunzător nifestă mult înleres pentru ex­ ducere — preşedinte Isidor Concluzia ce se desprinde,
tora. In document se precizea­ la condiţiile concreta din fie­ mitetul de direclie. eomltetiJ tinderea execuţiei pe bază de Donciu şi inginerului loan Popa parcurgînd hotarele cooperati­
ză lucrările de executai, ter­ care şantier în parte, creează de partid şi comitetul de sin­ contract-angajamenl. Această care se ocupă cu ţoală răspun­ velor agricole din oceasln co­
menul de execuţie, sumele cu­ un clmp propice penlru spori­ dicat de Ia întreprinderea noas­ formă de salarizare în ramura derea de buno orqonizare o mună. sl vozind cum se munceş­
venita pcnlru plată, obligaţiile rea cîştigurilor. creşterea pro­ tră au luai o serie de măsuri de construcţii-montaj îmbină muncii, de antrenarea oamenilor te este co se putea si se ponte
reciproce, modul de acordare a ductivităţii muncii, reducerea premergătoare. La începui au perfect Interesele m uncitorilor la muncă şi efectuarea tuturor face moi mult, că ritmul lucrări-
avansurilor cuvenite, garanţia termenelor de execuţie. Toţi fost trecute în acord global nu­ cu cele ale întreprinderii, asi- lucrărilor la timp şl în condi- lo ' trebuie accelerat alit In so-
lucrărilor de executat şi felul mombrii brigăzii sint dîrecl in- mai acele lucrări care se pre­ gurînd îmbunătăţirea indicato­ ţiuni agrotehnice corespunză­ mănal, la întreţinerea culturilor,
în care se va face repartizarea leresali pentru eliminarea ori­ tau acestui gen de execuţie. rilo r tehnico-economici. va lo ri­ toare. cît şi la recoltatul trifoiului, Iu-
sumei între membrii formaţiei. cărui neajuns care ar putea S-a organizai un schimb de ex­ ficarea tuturor posibilităţilor In celelalte coooerative aqri- cernel şl finurl'or naturale. De
In cadrul întreprinderii noas­ leza ritm ul de lucru. La reali­ perienţă cu norm atorii şefi, pentru punerea în funcţiune la cole din cadrul comunei - operativitatea cu care se lac
tre la ora actuală peste 10 la zarea sarcinilor fizice în a- maiştrii, şefii de şantiere, ca­ termen şi înainte de termen a Bretea Strei, Bretea Română,
şută din numărul m uncitorilor ceaslă formă de salarizare, nu drele tehnice din întreprinde­ obiectivelor de investiţii, con­ Vîlcelele Bune şi Ruşi - mai toate aceste lucrări si profilind
lucrează in acord global, ur- mai înlîlnim fltc tu a ţîi de la un re. cu oca'zia căruia s-ou făcut comitent cu creşterea cişliguri- de limpul prielnic, dopînde însăşi
mînd ca în scurt timp ponderea front de lucru la altul, se eli­ numeroase propuneri în legă­ lor tuturor salariaţilor. sini de semănol cu porumb 302 volumul şi contltoteo producţiei
tură cu posibilităţile extinde­
acestora să crească la 25 la mină direct de către muncitori ho. In ocesle unităţi s-au făcui ce se va obţine la fiecare cul­
sl tă. Din analizele şî studiile lucrările de slabă calitate, se rii acordului global, aprovizio­ ILIE ŞTEFANITA lucrări de întreţinere, mecanic
făcute a rezultai că şantierele reduc la strictul necesar ma­ narea rilm ică a locurilor de tură agricolă în parle.
nipulările de materiale, se evi­ muncă şi formele de organi­ şeful serviciului organizarea şî manuol, pc aproape BO ha cu
noaslre pot prelua în acord
global e.vecufia 'unor obiective tă discuţiile asupra cantităţilor zare. - muncii la 1-C.S. Hunedoara.— porumb, din 173 şi pe întreaga N. ZAMFIR
cum sini ctrpfnrM arlIn; hală* In­ executate in cursul lunii de Deşi a trecui puţin, timp de suprafaţă de 60 ha cu cartofii
dustrială, bloc de locuinţe, sau către form aţiile de lucru, se cînd în întreprinderea noastră
anumite părţi ale acestor obiec­ simplifică substanţial form alită­ unele şantiere lucrează în
ta. ori lucrări de specialitate ţile de calcul al salariilor. In acord global, roadele acestei
complet lerminate. zidărie, tan- schimb se poale consemna co­ forme superioare de salarizare
ruieli, instalaţii, vopsilorii şi relarea lucrărilor de specialitate nu au înlîrziat să apară. Aşa,
allelc. Din sumele stabilite în după un flux tehnologic optim,
Constructorii hunedoreni $î-au lăsat ..amprente" durabile în conlracl pentru remunerarea un consum redus de manoperă, de exemplu, ia lotul de insta­
(narile agregate siderurgice ale Hunedoarei. ritm rapid de lucru, produclivi- latori al Şantierului nr. 4. e­
membrilor form aţiilor de lucru
ce execută acesta obiective şi lale sporilă. im plicit cişl.iguri chipa de electricieni condusă
lucrări se acordă chenzinal şi pe aceeaşi măsură. de Gheorghe Hisch şi cea de

Dincolo de Oamenii muncesc, refac,

răpirea se ajută

Ajutoarele sosite din străinătate oferă familiilor sinistrate căminul pierdut.
Foto: V. ONOIU
primăverii (Urmare din pag. 1| ţumim din toată inima coman­ refacerea şi repunerea în func­
clt apoi ostaşii şi oamenii la
damentului orăşenesc de luplă
acces
ţiune a drum ului de
împotriva inundaţiilor, ostaşi­
lor, care in acele zile şi nopţi spre minele Marta şi Ţebea,
de cumpănă, de luptă acerbă adine muşcat de distrugerea Acţiune medicală
„Crlşut Alb şî afluenţii Jui cu apele, au fost tot timpul furioasă a apei". Continuă acor­ *
au produs mari inundaţii tn lingă noi, sm ijinindu-ne in Rennis Botinanf, din Orăş-
(Urmare din pag. 1) satele din jurul Bradului — salvarea bunurilor materiale, 11e, slr. M orii, nr. 13, ne scrie- darea de ajutoare i
ne scrie Nerva Lcucean, din 1ndrujmîndu-ne pentru a ne „Zilnîc, la sediul Casei de a­
Rişca. Atunci cînd apele ame­ jutor reciproc a pensionarilor
ninţau vieţi omeneşti, bunu­ băneşti pentru profilactică
ruptndu-l de locul unde s-ou născut, a inspăim lntot copii fi dîn Orăştie, sosesc pensionari
rile materiale, vitele, oamenii
bătrlni. Apele galbene şi învolburate au săpat insă nu numai oare depun noi sume în con­
păm int, au încercat nu numai trăinicia materială a caselor, ci s-au constituit tntr-um adevă­ tul 2 000 — contul omenicC- sinistraţi
şi psihicul «mau. Acoperişul casei îl prăvălea tn val, iar in rat zid de netrecut In calea a­ Plnă in prezent, pensionarii
pelor. Tovarăşii Gherasim T ri-
sufletele oam enilor făcea cite o fisură, pe care o lărgea o fa, primarul comunei Baia de Scrisori către din oraşul nostru au depus In şedinţa comună de In vederea prevenirii cît pesta 20 000 vaccinări antitî-
dată cu creşterea num ărului de fa m ilii sinistrate. Astfel tn pervlru sinistraţi suma de Ieri, 25 Iunie, a Comitatului foidice, iar 10 000 copii, intre
Criş, plutonierul de m iliţie mai prompte şî eficiente a u r­
in te rio ru l fiecărui om a produs o rană, care încă nu s-a Gheorghe Munteanu. ajutaţi 30 614 lei. Acei pensionari ca­ executiv al Consiliului m ărilor inundaţiilor care au 0— 14 ani, au fost vaccinaţi cu
cicatrizat. De aceea spun oamenii că îşi vor reface căminele, de numeroşi cetăţeni destoi­ redacţie re din cauza stării sănălătii popular judeţean şl biroului cuprins aproape în totalitate gamaglobulinâ. acesle acţiuni
păm tnturllc cotropite vor intra din nou tn circu itu l econo­ nici, au muncit fără istovire nu s-au putut pre2enla perso­ executiv Judeţean al Fron- j continuindu-se în prezent în
mic, viaţa va in tra tn normal, dar ceea ce au văzut şl ce au pentru salvarea bunurilor nal pentru a depune Ironii, au tulul U nităţii Socialiste, au | şi jude|u( nositru. Direcţia sa­ localităţile din zona Mureşu­
sim ţit nu vor uita niciodată. Sintem oameni cu memorie, cu rugat ca un reprezentant al fost aprobate noi ajutoare ; nitară şi I.S.S. Deva au iniţiat lui (Orăştie, Deva şi lila).
o bogată structură psihică şi trebuie să judecăm şi acum lu ­ C.A.P. şi ale cetăţenilor. V a­ C.A.R. a pensionarilor să se băneşti penlru refacerea i şi coordonat măsuri Igienico- Acţiuni similare au început si
lurile creşteau cu repeziciune,
cru rile aşa cum sînt ele, fără nici un adaus şi fără nici o lovind Iurioase tn casele oa­ deplaseze la dom iciliile lor gospodăriilor distruse sau | sanitare deosebite pentru men­ pentru zonele Brad şl Valea
scădere artificială. Aşa cum am ştiut să trecem prin încer­ menilor. dar nimeni nu s-a salva viata şi agoniseala" — pentru a prim i banii şi a-i de­ avariata de ape. | Jiului, de curînd afectate de
cările grele din mai, trebuie să ştim acum să aplicăm tra ta­ dat bătut din fa(a ameninţării se spune într-o altă scrisoare pune apoi în conlul omeniei" Au fost aprobata ajutoare | ţinerea stării de sănătate a
m entul prescris pentru a ne vindeca leziunea din psihic. lor. Au sosit ajuioare din par­ sosilă la redacţie — se încheie scrisoarea. penlru încă 895 de fam ilii populaţiei din zonele sinistra­ inundaţii. De asemenea, s-au
Oamenii Hunedoarei au şi găsit doctoria. E munca. Acum, tea armatei. Două bărci de Comitetul de partid şi con­ „Grupa sindicala nr 2, me­ din localităţile Deva, lila, j te Astfel, prin antrenarea în­ întreprins mari acţiuni de dez-
cînd nu mai auzim de v iitu ri pc Dunăre, Şiret, Someş sau salvare cu echipaje formale ducerea I.M. Ţebea ne-au tri­ canici auto, de la Autobaza Slmcrla. Sălclva. Valoarea tregii reţele medico-sanilare infecţie a înlreguJul teritojiu
Mureş, cînd şi torentele de pe piraicle dealurilor s-au scurs, din căpilanul Gheorghe Amza, mis o scrisoare emoţionantă, Hunedoara, a hotărît ca pe ajutorului se ridică la poluat, & locuinţelor şî Vn spe­
am luat în mină deviza m uncii de refacere Şi o purtăm. plutonierul Dumilru Stăncu- din care spicuim - „Şuvoaie lingă acordarea salariului pe 3 882 000 lei. din teritoriu pe o perioadă de cial a surselor de alimentare
Munca ne-a fost şi ne răinînc crezul înălţării. Ea ne-a lean. soldalul fruntaş Marcel învolburate se indreplau spre o zi din fiecare lună pină la Pină acum. de Ia începu­ 45 zile. s-a organizat supra­
a jutat să refacem răni de război, ea ne ajută să dovedim Butaş, soldaţii loan Tara, N i- Valea Minei, amenîntind gura sfirşitul anului, să contribuie tul acestei acţiuni, au fost vegherea medicală activă a cu apă potabilă. Demn de re­
l,a ajutorarea sinistraţilor
şi
lu m ii întregi de ce acte înălţătoare este în stare un popor colae Munteanu, loan Rici- minei Mart.a, La semnalul dat distribuite unul număr de populaţiei pentru depistarea marcat este faptul că pînă In
liber şi stăptn deplin pe soarta sa. Ne ajută să ne plasăm cian, Constantin Savin au de maistrul Petru Hiriza, citi- în alte feluri. Astfel, pînă a­ peste 2 000 fam ilii cu gos­ precoce a îm bolnăvirilor spe­ prezent nu 6-au semnalat ca­
ţara in constelaţia celor mai înaintate n a ţiu n i muncit neîntrerupt la salva­ va muncitori de la suprafaţă cum am adunat şi predai la podării dlslruse sau avaria- j zuri prin afecţiunile cu poar­
Î.C.M. fier vechi în valoare de
P rim ii cărora li s-au încălzit inim ile sint cei mai greu rea oamenilor, luindu-i în au intervenit cu prom ptitudi­ ta ajuioare băneşti insu- ; cifice ca - dezinterie, febra t i­
încercaţi, oamenii cărora apele le-ou luat casele şi alte bu­ bărci şi îndepărtîndu-i de lo­ ne şi curaj, pentru a împiedi­ 6 250 lei. sumă ce a fost de­ mînd pesta 10 mltloanc lei. ! foidă şî hepatita epidemică. tă de Intrare gastro-întestîna-
pusă in contul omeniei. Ac­
nuri. Un popor întreg, cu inim a sa veşnic fierbinte, Ic-a cul pericolului. Au fost sal­ ca pătrunderea apei în mină. ţiunea o vom continua" — sc S-au efectuat pînă în prezent lă amintite mai sus.
sărit în ajutor Acum primesc hani, prin grija statului, pen­ vaţi N. Leucean, Nicolae Her- Răzbeau greu. In acele mo­ spune in scrisoarea lui M ir- Totalitatea măsurilor între­
tru a-şi reface căminele. Cotele apelor D unării şi riu rilo r beîu, văduvele Ana Leucean mente de nedescris, in ajuto­ cea Oprea. prinse de cadrele medico-sa-
scad. în tim p cc efortul naţiunii creşte vertiginos pentru a şî Brînduşa Borza. Avram Dîlv rul lor a sărit un grup de os­ Am spicuit din cîleva scri­ Copiii — depunători în contul omeniei nitare au (ost susţinute şi în­
tăm ădui rănile. şi mulţi alţii Astăzi, cînd oa­ taşi de sub conducerea It. col. sori. Paptele prezentate se de­
O prim ăvară ne-a fost răpită, dar alta punem în locul menii sini din nou Ia casele Vasile Avram. După ceasuri finesc singure. Cle înglobea­ Pentru serbarea de sfirşit acest prilej, în sumă de 600 drumate de orqanelc de par­
ei. incepind de-acum de cînd vara s-a aşezat pe plaiurile lor, muncesc în d îrjîti să refa­ de muncă încordată, de adevă­ ză şi caracterizează bogăţia de an de la qrădlnlţa de co­ lei, au lost depuse In con­ tid şi de stat, alocîndu-se pî-
noastre de legendă şi îm plinire. C it de frumos se-aude din că distrugerile apelor, ne qin- rată bărbăţie şi întrajutorare sufletească a ' oamenilor. înal­ pii cu orar redus din oraşul tul 2 000 penlru ajutorarea nă în prezent penlru asigura­
nou bătutul coasei tn cring, ce rezonanţă nouă are acum dim cu recunoştinţă la cura­ omenească, şuvoaiele de apă tul spirit umanitar şi de con­ Haţeq, cel mal mici cetăţeni sinistraţilor. lîsle o contri­ rea bazei maleriale, peste o
chemarea la pregătirea secerişului! !n puternica industrie jul. abnegaţia şi devotamen­ •au fost stăvilite şi dirijate că­ ştiinţă socialistă puse in spri­ al patriei au preqătil şi pre­ buţie modestă, dar plină de jumătate de milion lei.
hunedoreană se simte cu o forţă parcă nem aiîntilnitâ trep i­ tul celor care ne-au sărit în tre matea rîului, pericolul de jinul semenilor lor. Şi cine zentat, sub conducerea şi semnificaţii majore. Simţul
daţia u ltim ei săptăm ini a prim ei jum ătăţi din u ltim u l an al ajutor in ceasurile acelea de inundare a minei fiind evitat, ar putea şti cile asemenea îndrumarea dascălilor lor, omeniei, al întrajutorării Dr. NICOLAE GHENCIQIU
grea încercare". un hoqa| şi frumos program cslc fnâscut poporului nostru
cincinalului. Pregătim pe toate planurile o prim ăvară nouă, fapte, rămase anonime. s-au
, Cetăţenii străzilor Crişan, viata m inerilor care munceau pelrecul în zilele acelea pe artistic. şi se manifestă preqnant la medic primar
mai frumoasă, mai caldă, cu mai m ulte flo ri şt bucurie. Şleampurîle Vechi şi 23 A u ­ in subieran fiind salvată. In cuprinsul judeţului, al tării încasările ce s-au făcut cu loate vîrslele. şeful secţiei antiepidemice
gust, din Biad, vrem să mul­ acelaşi mod bărbătesc au mun- întregi 1 din I.S.S. Deva