Page 80 - Drumul_socialismului_1970_06

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UN IŢI-VĂ!

■ Cresc rîndurile Partidului

f Comunist Italian

I h Luptele din Vietnamul de sud

B Iranul pe calea progre­
I
I sului şi a unei largi coope­

rări pe plan internaţional

B Curier, Atlas

I TÎ LNI REA

tovarăşului NiCOLAE CEAUŞESCU cu conducerea

Restanţele se recuperează A UT OCT A V IZA T IN Uniunii arhitecţilor şi îadre de răspundere
BETONUL CELULAR
CONSTRUCŢIA DE
LOCUINŢE t
numai prin rigurozitate in bune rezultate In con­ d R • I • ■ U • • • • I * • U • •
faplnl
Pornind de la
t
in domeniul proiectam şi sistematizam
că betonul celular auto-
clavlzat este utilizat cil
organizare, ordine si discipli­ strucţia căsuţelor de a- M iercuri dupâ-amlază, tova­ nea M&nescu, Leonte Răutu, 6e*mă de recomandări privind
gremenl pentm
litoral
sau
colectivul
munte.
\ atelierului de prolec- răşul Nicolae Ceauşescu s-a Petre Blajovlcl. creşterea rolului Uniunii ar­
Au ioat dezbătute unele as­
hitecţilor în opera de
con­
l tare din cadrul Cen­ întllnit, 1ntr-o consfătuire de pecte privind activitatea arhi­ strucţie socialistă din ţara
nă la locurile de muocă tralei Industriale de pre­ tului Uniunii arhitecţilor. cu tecţilor şl a Uniunii arhitec­ noastră, orientarea activităţii
lucru, cu membri al Comite­
fabricate din beton pre­
unei
arhitecţilor in spiritul
ţilor în realizarea programu­
reprezentanţi al filialelor şt ai
conizează valorificarea cercurilor Uniunii arhitecţilor, lui de construcţii, de urbani­ mal înalte eficiente economice
acestui material şl tn directori de Instituie de pro­ zare şi sistematizare ce se În ­ In proiectarea construcţiilor de
construcţta de locuinţe locuinţe, soci&î-culturale şl
iectare şi ai direcţiilor de sls- făptuieşte tn ţara noastră şi
In zonele In care acestea s-au discutat probleme lega­ industriale, realizarea unei sis­
Judecat după lelul cum a muncit In lunile tre­ au iost distruse de inun­ temollzâre, arhitectură, proiec­
tematizări ştiinţifice a locali­
cute, colectivul de la întreprinderea minieră Ţebea daţii. In colaborare cu tare şi construcţii Judeţene. te de pregătirea Conferinţei tăţilor, mai buna pregătire ş!
nu a lăsat să se întrevadă nici pe departe posibilita­ lucrătorii Institutului de La tntîlnlre au participat to­ pe ţară a arhitecţilor. repartizare pe teritoriu) ţării
tea neîndeplinirii în condi(iuni oplime a planului pe primul proiectări pentru con­ In încheiere, tovarăşul a cadrelor din acest sector.
semestru. Dimpotrivă, se sconla pe un aport substanţial strucţii tip, s-an elaborai varăşii Emil Drăgănescu, Ma­ Nicolae Ceauşescu a făcut o
a) acestei mine la Încheierea unui bilanţ fructuos.
Aceasta Intrucil lună de lună aici s-au obţinut indi­ deja proiecte de execu­
catori lehnico-economici superiori prevederilor. Ast­ ţie pentru apartamente
fel, 1n cele 5 luni de actlvitaie, m inerii de la Ţebea cu 2 şi 3 camere. Ele pot Vizita tovarăşului
au depăşii planul cu 3,3 la sută la producţia globală, \ II folosite la realizarea
3,2 la sută la producţia marfă vîndută şi încasată. Iar ^ de case gospodăreşti cu
la producţia iizică au dat în plus I 040 tone cărbune unul sau mai multe apar­
brut şi 1 063 tone cărbune net. Preocuparea întregu­ ( tamente. i Ion e o r i he M a u r e r
lui colectiv pentru creşterea eficientei activităţii eco­ t NOI EMISIUNI
nomice s-a materializat tn obţinerea unei economii FILATELICE /
de 1,13 lei pe tona de cărbune la preţul de cost şi
a unul beneficiu suplimentar în valoare de 254 000 In curtnd, M inisterul !
Poştelor şl Telecoruunt- I Germaniei
lei. catlllor va pune In cir- l in . F. a
Avem. deci. de-a face cu un bilanţ net pozitiv. culaţle noi emisiuni fila­
Iată Insă că, datorita activităţii necorespunzătoare din telice. l
luna Iunie, I.M. Ţebea este In situaţia de a lichida Astlel, in cadnil seriei ţ HAMBURG 24. — Trim işii astăzi peste două milioane de siliului de M iniştri, Ion Gheor-
toată agoniseala şi a periclita îndeplinirea integrală speciali Agcrpres, Mircea locuitori. Hamburgul este el ghe Maurer, a transmis gaz­
a planului semestrial. In cele două decade ale aces­ , Numismatica" sfnt re- l Moarcâs şi Constantin Varva­ singur un land al R.F. a Ger­ delor urări de şucces In mun­
tei luni. s-au extras cu 2 450 tone cărbune mal puţin produse monede din cele ? ra transmit : In continuarea maniei. condus de un senat. ca lor consacrată nobilului
deci! era planificai. mal Interesante, găsite l î vizitei In R. F. a Germaniei, Numeroşi reprezentanţi ai scop al echlmburllor de valori
pe teritoriul ţârii noas-
In "'fata' -unei asemenea răsturnări de situaţie, se conducerii landului şi muni­ materiale Intre naţiuni.
impune firesc întrebarea : ce factori au determinat tre, printre care „Drah- » preşedintele Consiliului de M i­ cipalităţii Hamburgului au ve­ Seara, In saloanele hotelu­
niştri al Republicii Socialiste
această .cădere" bruscă, aducînd cu sine, într-un timp raa H istria "— monedă 1 nii în întim pinare la aeroport, lui „A tla n ti” , preşedintele
E.M. Lonea - obiectivul aparatului de fotografiat pune faţa attt de scurt, o îngrijorătoare răminere în urmă? grecească emisă Iu sd- ( RomAnia, Ian Gheorghe care era pavoazat festiv cu Consiliului de M iniştri, Ion
in fată vechiul şi noul pu| de extracţie. - - Cauza principală a nerealizărll planului de pro­ colul V t.e.n., „Didrahma“ ^ Maurei, a părăsit miercuri di­ drapelele celor două state. Gheorghe Maurer, s-a în tlln it
Foto : N. GHENA ducţie la zl a constituit-o întreruperea totală 4a 10 — monedă qeto-daclcă din î mineaţa Bonnul, plecind spre cu reprezentanţi al Camerei
Hamburg, prima etapă a unei
Iunie a alim entării cu energie electrică a secţiilor- de secolele IM î.e.n., „Tra- \ călătorii de trei zile- în ţară. După salutul călduros de bun de Comerţ şl ai unor mari fir­
producţie — ne-a declarat tovarăşul Teodor Pag, In­ lan Sesterţ* — emisă In ^ La aeroportul Bonn-Koln, sosit adresat preşedintelui me Industriale, comerciale şi
ginerul şef al întreprinderii. Avaria s-a lichidat în anul 106 de împăratul Consiliului de M iniştri, Ion financiare din Hamburg.
ziua de 11 Iunie, dar la puţin timp după restabilirea Tralan, cu prilejul victo­ Ion Gheorghe Maurer a fost Gheorghe Maurer, de către Primul m inistru român a fost
cojîBtis de cancelarul iedera!
circuitului electric s^au înregistrat variaţii mari de riei asupra dacilor, şl al­ W itly Brandt In prezenţa proi. dr. Herhert Weichmann, salutai de Helmuth Classen,
preşedintele Senatului şi p ri­
Cu sarcinile semestriale înfăptuite tensiune, ceea ce a determinat o nouă Întrerupere. tele. persoanelor oficiale româna şl mar al oraşului, oaspetele ro­ vicepreşedinte al Camerei de
Toate acestea au cauzat întreprinderii noastre pier­
Comerţ, care a exprimat Inte­
deri de 750 tone cărbune brut. ALEGEREA a unor oficialităţi vest-qerma- mân şi persoanele care 11 În­ resul oamenilor de afaceri din
PREŞEDINTELUI P.I.F.A.
ne,
arterele
cel
guvern
soţesc au străbătut
doi şefi de
Restantele Importante în producţie 9« datoresc în La Ciudad de Mexlco şi-au luat un cordial rămas principale ale oraşului, coloa­ acest important centru econo­
Fabrica chimică Laminorul de | bună parte şl precipitaţiilor abundente caie au căzut au început lucrările ce­ bun. na maşinilor oficiale Indrep- mic al R.F. a Germaniei, pen­
în ziua de 12 iunie. Datorită acestora, m uncitorii din
tru multiplicarea relaţiilor e­
tlndu-se spre hotelul „A lia n -
In călătoria prin ţară, pre­
650 mm i comunele şi şalele învecinate nu s-au prezentat la lu­ lui de al 37-lea Congres ţ • şedintele Consiliului de M i­ li". La prînz, preşedintele conomice cu întreprinderile
Internallo-
al federaţie!
cru timp de cîleva zîle. întructt drum urile de legătură
Orăştie dintre acestea şl şoseaua principală au fost complet nale de fotbal. Una din ) dorul R. F. a Germaniei la Consiliului de M iniştri al Re­ din România, pentru Intensifi­
niştri este Însoţit de ambasa­
carea comerţului mondial, eo­
inundate. In acenslă situaţie, am fost nevoiţi să lu ­ problemele principale în- t Bucureşti. Erich Stratling, şl publicii Socialiste România a ni r?rţ liber, fără nici un fel de
Colectivul lam inorului de j crăm cu un efectiv foarte redus, Inregistrînd pierderi scrise pe ordinea de zl . fost invitai să viziteze primă­
Chlm lşlli de la Orăştie au 650 mm de la C.S.H., care de 530 tone cărbune bTul. a iost alegerea preşedln- I de ambasadorul României la ria generală a oraşului, unde discrim inări între toate ţările
înregistrat In ziua de 24 iu ­ a chemat la întrecere toate ! Situaţia economică dificilă prin care trecem se da- telul F.I.F A. Aproape In \ Bonn, Constantin Oancca. pre­ prof. dr. Herbert Weichmann indiferent de orîndulrea lor
nie lin nou succes in acti­ secţiile de producţie din I toTcstc într-o oarecare măsură şi unor greutăţi de unanimitate delegaţii au t cum şi de ministrul plenipo­ a oferit un dejun j.n onoarea soriată.
vitatea pe care o desfăşoa­ cadrul combinatului privind care ne-am lovit anterior. O mare parte a nereallză- votai pentru realegerea J tenţiar dr. Ulrlch von Rham, sa. In timpul dejunului, pri­ A urmat apoi un amplu
ră : îndeplinirea cu 6 zile îmbunătăţirea angajamente­ pentru încă patru ani a ) director adjunct al Protoco­ marul general al Hamburgului schimb de păreri cu caracter
înainte de termen a preve­ lo r pe acest an, a consem­ ROMAN SONOC actualului preşedinta l lului din M inisterul Afacerilor şi primul ministru român eu de lucru In cadru) căruia şeful
derilor planului semestrial nat un Important succes. Pt­ Stanley Rous. îm potrivă Externe vest-genman. toastat pentru dezvoltarea. în guvernului român a răspuns
La amiază, avionul oficial a
la producţia globală şl mar- nă Ieri a laminat întreaga au voiai doar delegaţii î aterizat la Hamburg, Impor­ continuare, a relaţiilor dintre întrebărilor nuse de oamenii
de afaceri prezenţi, evidenţi­
lă vindulă şl încasată. Pe cantitate de metal planifi­ Uniguayulul 9! Seoega- \ cele două ţări. ind cu acest prilej creşterea şf
cată pe primul semestru al (Continuoie cin pop lutul. 1 tant centru economic, cultu­ La plecare, In faţa monu­
seama folosirii Intensive a \ ral şi universitar a! R.F.G., cu diversificarea posibilităţilor e-
anului. Poloslrea unor pro­ mentalei clădiri a m unicipali­
capacităţilor de producţie, a cedee eficiente de laminare bogat trecui Istoric, numărtnd tăţii untle ere arborat drape­ conomlce ale României de a
forţei de muncă şi a tim pu­ a permis lucrătorilor din lul de stat al României, se dezvolta relaţii comerciale tot
mat largi, echilibrate.
lui, productivitatea muncii această secţie să sporească allau numeroşi locuitori ai o- După ce s-a făcut o trecere
indicele Intensiv de utiliza­ raşulul care au făcut oaspe­
a crescut cu peste 1000 let în revistă a principalelor pro­
re a Instalaţiilor şl să eco­ ţilo r o caldă manifestare de
pe salariat, ceea ce a con­ nomisească de la Începutul simpatie. Coloana oficială de bleme ale dezvoltării relaţiilor
dus Ia realizarea unei pro­ anului şl pină acum apro­ maşini s-a îndreptat, apoi, economice dintre Republica
ducţii suplimentare de 4.8 xim ativ 400 tone de metal. spre portul Hamburg. Insolit Socialistă România şi Republi­
ca Federală a Germaniei
au
Laminoriştll de la 650 au de senatorul Helmuţh Kern.
milioane lei. Pină Ia data de fost tn mod deosebit subllnl-
asigurai creşterea eficienţei m inistrul economiei landului
24 Iunie s-aii realizat peste economice a producţiei, Hamburg. şeful guvernului ro­ ale vastele posibilităţi pe care
prevederi 200 tone de pro­ realizînd în cinci Iun! pesle mân o vizitat, la bordul unei Io oferă diversele forme de co­
operare fn producţie pe baza
duse injectate din polietile- 3 700 000 Ici economii la ambarcaţiuni, rada portului. respectării principiilor suve­
preţul de cosi planificat. Oaspetelui român i-au fost e­
! nă, 20 tone produse din ranităţii. ogalttăţlj tn drepturi
Este evident aportul lor la vocate vechile tradiţii de
'■ p.v.c. şi 20 tone oxizi de obţinerea celor pesle 9 000 schimb ale reputatului oraş şl avantajului reciproc
Inltlnirea s-a desfăşurat
fn-
j II er tone de laminate dale pesle hanseatic, precum şi noile di­ lr-o ambiantă animală de spi­
; După cum ne Informează plan in aceeaşi perioadă de mensiuni ale acestui port ca­ rit constructiv şl înţelegere
către combinatul din Hu­ re, cu capacitatea sa anuală
| tovarăşul Petre Dumitru. mutuală. în îdeea majorii că
nedoara. fie 40 milioane tone, ocupă un
; şeful serviciului plan al loc de prim ordin pe plan eu­ dezvoltarea relaţiilor economi­
S-a îndeplinit, de aseme­
i P.C. Orăştie, In zilele care nea, planul de producţie pe ropean. Printre altele s-a fă­ ce mondiale consiltule un m ij­
I au mal rămas ptnă la line­ şase luni şl tn sectorul de cut menţiunea că un sfert din loc sigur de apropiere între
exporturile româneşti către popoare şl de întărire a păcii.
le semestrului, se va reall- aglomerare a minereurilor In continuare. în onoarea
R.F. a Germaniei trec pr 1
i za o producţie suplimentară de fler din cadrul combina­ De la redresare la ritmuri intensive, de la restanţe la depăşiri de plan, aşa se exprimă activitatea din această luna Hamburg. preşedlnlelut Consiliului de
; de tncă 300 000 lei. tului. 0 colectivului Fabricii de cherestea „11 Iunie" din Orăştie. Dacă in luna trecută fabrica a înregistrat un minus da 550 mc După ce a semnat In cartea M iniştri al României conduce­
cherestea datorită calamităţilor, in această lună planul Io ii este depăşit cu 108 mc cherestea. Foto : V .ONOIU rea Camerei de Comerţ din
de onoare, preşedintele Con­ Hamburg a oferit un dineu.
Pe frontul vigilenţei mă a tuturor ofiţerilor de a
contribui la refacerea pagube­
lor pricinuite de Inundaţii şi
ajutorarea fam iliilor slnislrare
Organele de stat şi opinia cu salariul pe o lună.
activitatea
Desfăşurîndu-şi
sub îndrumarea nem ijlocită a Cînd din 520 de cooperatori
publică formează un singur tot orqanelor de partid, lucrătorii Compensarea pagubelor obligă la
de securitate ţin o permanen­
tă legătură cu colectivele de lucrează doar 100, buruienile
oameni al muncii, traducînd In
In condiţiile adlnclrll conti­ zeza pa o strlnsă legătură cu
nue a democraţiei noastre ao- masele ? fapta indicaţiile tovarăşului o muncă asiduă, susţinută înjumătăţesc recolta
Nicolae Ceauşescu la una din
clalisţe, creşterii rolului o- — Această legătură ţine de consfătuirile cu activul nostru
plnlel colective în educarea însăşi menirea pe care o au de bază : „Organele de secu­ Cooperativa agricolă din Si-
oamenilor muncii în 'spiritu l organele de securitate, aceea ritate trebuie să se bazeze pc meria face parte din rîndul uni- pate cu plante prăşitoare. Prin Aportul mecanizatorilor la
vigilenţei, apărarea secretului de apărare a cuceririlor re­ sprijinul larg şl permanent al lă lilo r care au sulerit mari buna în g rijire a culturilor se buna desfăşurare a lucrărilor
de atat, a cuceririlor revolu­ voluţionare ale poporului nos­ maselor, al întregului nostru pierderi de pe urma inunda­ cere ca de pe terenurile res­ agricole esle deosebit de sub­ In condiţiile cînd la coope­
ţionare ale poporului nostru tru, de păstrare a secretului de popor. Cu cit vor fl mal pu­ ţiilor. Numai pagubele provo­ pective să se obţină maximum stantial. Marti, spre exemplu, rativa agricola din Rapollu 120 de hectare. De mai mult
depăşeşte sfera preocupărilor stat şl de depislare a elemen­ ternice legăturile lor cu ma­ cate in producţie se cifrează la de recolta. O subliniere aparte mecanizalorul Pavel Vinerean Mare s-a compromis recolta de 50 de hectare cultivate cu
organelor de stal, devenind o telor rău intentionale care. sele de oameni ai muncii cil pesle 1,5 milioane Ici. Recupe­ ‘necesită acţiunile întreprinse lăcea prăşitul mecanic la cul­ de pe mai mult de 250 hectare, sfeclă, cartofi şi porumb nu
datorie patriotică a fiecărui intr-un fel sau altul, caută să attt toate măsurile pe care le rarea acestora, cum este şi în scopul readucerii grabnice tura porumbului pe ultimele ca urmare a revărsării M u­ s-a efectuai încă nici o pră­
celăţean cinstit. Aceasta nu lovească în interesele celor ce Iau se vor baza pe respecta­ firesc, ridică probleme deosebi­ în circuilul producliv o supra­ hectare, urmînd ca de ieri să reşului, era de aştcplat ca şită manuală. Deşi prăşitul se
exclude, cl. dimpotrivă, impu­ muncesc. Iată de ce dezvolta­ rea cu sfinţenie a legalităţii te în (a|a comitetului de partid feţelor afectate de inundaţii. treacă la aplicarea celei de-a ţoale forţele dc care dispune putea iermina re întreaga su­
ne din partea organelor de rea şi perfecţionarea continuă socialiste, cu atft vor II mai şl a consiliului de conducere. Există, aşadar, un front larq doua praşile. Ceilalţi mecaniza­ unitatea să fie mobilizate la prafaţă în cel mult 3 zile bu­
stat o strlnsă legătură cu ma­ a legăturilor cu masele a de­ bine privite de întregul popor de lucru, succesul ţn realiza­ tori din cadrul secţiei care de­ redresarea producţiei. Radio­ ne de lucru, acliunea s-a tără­
sele de oameni ai muncit. Am venii o cerinţă obieotivă a a- şl se vor bucura de sprijinul Pentru redresarea producţiei rea lucrărilor urgente fiind serveşte cooperativa erau pre­ grafia unei zile de muncă la gănat Jn mod nepermis. ajun-
solicitat tovarăşului locote- paralului de securitate. Zilele Iul unanim” . Acesle indicaţii trebuie acţionai — aşa după hotărît numai de o organizare zenţi ]a qrădina de tequme aceaslă unitate araia însă cu gîndu-se în situaţia ca pe
nenl-colonel Gheorghe $tmon de grea Încercare ce s-au a- şi-au găsit oglindirea şi în cum ne relalau tovarăşii Păun lemeinică a muncii. (compromisă total pe 50 de lotul altceva. La data de 23 unele tarlale buruienile să
— inspector şef al Inspectora­ băiut şi asupra judeţului nos­ normative cu putere de lege Răvaş, preşedinte, şi Mitică — In ceea cc priveşte între­ hectare), unde lucrau la pre­ iunie a.c., spre exemplu, în sufoce realmente culturile.
tului judeţean de securitate — tru au evidential numeroase care stipulează că în îndepli- Popescu. inginerul şef al unită­ ţinerea culturilor — ne spunea gătirea terenului şi la reînsă- cîmp se aflau aproximativ 100 Prima praşilă nu se Doale
să ne relateze clteva aspecte faple de adevărată dăruire a ţii — In două direcţii nrinci- preşedintele C.A.P. — la sfeclă mînlarea lui cu rădăcinoase. de cooperatori din cej 520 face dccîl după o lucrare
care determină şi implică o lucratorilor aparatului de sccu- Interviu realizat de pale. In primul rînd. se impun şi cartofi s-a terminat aplicarea c ili sînl înscrişi în coopera­ prealabilă dc plivire, deoa-
cît mai slrînsă legătură cu rilale pentru apărarea avuţiei atenţiei problemele legate de primei praşilc, iar la porumb N TIRCOB tivă I
masele de oameni ai muncii. obşteşli sau a cetăţenilor dc SJMION POP executarea in mod exemplar a lucrarea respectivă, pină în
— Care sint mobil uri le ce furia dezlănţuită a apelor. In lucrărilor agricole pe suprafe­ ziua dc 23 iunie a.c., s-a efec­ Cu loate că suprafaţa ocu­
lac ca în activitatea lor or­ această legătură organică îşi ţele rămase în cultură, care to­ tuat mecanic pe aproape în­ pată cu plante prăşitoare ră­ (Continúo re ,ln pag . a 2-a)
ganele de securitate sä se ba- are izvorul şi hotărirea unani- (Continuare în pag. a 2-a) talizează aproape 250 ha. din­ treaga suprafaţă dc 105 ha şi (Continuare in jpag~ a 2-o) mase Jn cultură nu depăşeşle
tre acestea pesle 130 fiind ocu­ manual pe 70 ha.