Page 91 - Drumul_socialismului_1970_02

M w* ^v/ / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / w / / / / / / / / / / / / a/ / / / / / ’/ w / / / / / / / / / w /, , ' , ,, , ' ' ' , , , ' ///,/«;
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UN IŢI-VA! I

î
I
PAGINA A IV-A

g Comunicatul Direcţiunii P. C.

Italian

m Preşedintele Iugoslaviei şi-a

încheiat turneul în Africa

m Mesajul special al preşedin­

telui S.U.A. adresat Congresului
!

ANUL XXII. Nr. 4712 SIMBATA 28 FEBRUARIE 1970 4 PAGINI - 30 BANI \

Tovarăşul Leonie Răutu
Proiectul de lege privind organizarea

şi disciplina in unităţile socialiste de

a împlinit 60 de ani
stat creează în toate domeniile

de activitate premise pentru

C om itetul Executiv al Corni- A derînd clin tinereţe la m iş­ du lu i şi statului, la elaborarea
politice
fe lu lu i Central al P artidului carea revo lu ţiona ră a clasei şi înfăptuirea lin ie i pa rtidu lui
mai xist-lcn iniste a
m uncitoare, ai luat parte acti­
Com unist Român a adresat to ­
m a . DIS varăşului I.conte Răutu, mem­ vă la lupla condusă (le P a rti­ pentru edificarea socialism ului
dul Com unist Român îm p o tri­
fn România, penlru dezvolta­
bru af C om itetului Executiv al
C.C. al P.C.R., vicepreşedinte
colaborării
şl
rea prieten iei
va exp lo atării şl asu pririi b u i-
al C o n siliu lu i de M in iş tri, u r­ ghcvo inoşiereştl şl a fascis­ frăţeşti cu (ărilc socialiste,
mătoarea scrisoare cu p rile ju l m ului, pentm libertatea patriei pentru întărire a u n ită ţii şl
îm p lin irii v irs le i de 60 de ani. coeziunii fo rţe lo r progresiste
Dragă tovarăşe Răutu. şi instaurarea p u terii populare. Sl an tilm p criallste. pentru fn-
C om itetul Executiv al Coml- Iar în înaltele fu n cţii incredin- ţeleqere şl pace in tre popoare.
le tu lu i Central al P artidului 1 ale de partid după eliberarea IU dorim , dragă tovarăşe
Comunist Român îţi adresează ţă rii a( adus şi aduci o co n tri­ Răutu, ani m ul(l şl fe ric iţi, *3-
calde fe lic ită ri cu p rile ju l ce­
lei de-a GO-a aniversări a zilei buţie dc seamă, a lături de to­ nâtate şl noi succese In m un­
de naştere varăşii din conducerea p a rti­ că I
Presa noastră de ie ri a adus la cunoştinţa opiniei
publice proiectul de lege cu p riv ire la organizarea şi COMITETUL EXECUTIV AL COMITETULUI CENTRAL AL P.C.R.
disciplina m uncii in u n ită ţile socialiste de stal, elabo­
rat de C o nsiliul de M in iş tri $i Uniunea Generala a Sin­
dicalelor din Republica Socialista România. ★ ★ ★
Staţia de cercetări pentru securitatea miniera d;n Petroşani este o unitate în care
A p a riţia acestui document, în tr-o perioadă cind în ­ apârarea sănătăţii minerilor este dominanta principală. Aspectul din fotografie vă înfăţişează
tregul nostru popor este angajat cu toate tortele in preocuparea pentru repurarea unor aparate destinate securităţii miniere.__________________ C om itetul E xecutiv ol C.C rarea şi înfăptuirea lin ie i gene­ a face parte din rin d u rile
uriaşa activita te pentru finalizarea cin cin a lu lu i actual al P.C.R. a oferit, vin eri după- rale, m arxist-leninisle a p a rti­ P artidului Com unist Român,
şi trecerea Ia înfăptuirea m ăreţului program de dez­ amiază, o masă tovărăşească dului nostru, de dezvoltare so­ care îşi îndeplineşte în mod
voltare m u ltilate ra lă a patriei, trasat de cel de-al cu p rile ju l celei de-a GO-a an i­ cialistă a tă rii noastre, şi la strălucit misiunea istorică de
X-lea Congres al pa rtidu lui, are o deosebita im portantă versări a zilei de naştere a to­ prom ovarea p rin c ip iilo r p o liti­ a conduce societatea noastră
şi sem nificaţie. varăşului Leonlc Răutu, mem­ cii externe a partidului, în re ­ pe drum ul socialism ului. Acest
Pornind de la re a lită ţile social-pol11ice şi economice iPlenara C.C. ăl IIJ.C. tului Executiv ul la ţiile cu ţările socialiste, cu sentim ent de m îndrie — a a­
bru al C o m ite
ale societăţii noastre, pe baza m arilor sarcini ce se im ­ 4 milioane lei C.C. al P.C.R., vicepreşedinte partidele com uniste şi m unci­ dăugat vo rb ito ru l — îşi are
pun în perspectivă pentru făurirea societăţii socialiste al C o nsiliu lui dc M in iştri. toreşti, tovarăşul Nicolae sursa şî în politica in te rn a ţio ­
m u ltila te ra l dezvoltate, proiectul de lege vine să d e fi­ In zilele de 26 şi 27 iebrua- m em brii şi membri supleanţi Au luat parte tovarăşii Ceauşescu i-a urat succese tot nală m arxist-leninlstă a p a rti­
nească — în sp iritu l pro fundului democratism şi în a l­ economii la ma­ rie a avut loc plenara C.C. al ai C.C. al U.T.C., m em brii co­ N icolae Ceauşcscu. Ion G lieor- mai mari în munca penlru dez­ dului, în perseverenta neabă­
tei echităţi a o rin d u irii noastre — esenţa ra p o rtu rilo r U.T.C., cu urm ătoarea ordine m isiei centrale de revizie. Au ghe M aurer, Emil Dodnaraş, voltarea socialism ului în ra- tută cu care pa rtidu l nostru
de muncă din u n ită ţile de stat. de zi : participat, de asemenea, ca in ­ Paul N iculescu-M izil. G heor­ tria noastră, pentru triu m fu l
ai
vita ţi. reprezentanţi
unor
— Inform are asupra rezulta­
,,In dubla lo r calitate de pro prie tari şi producători teriale refractare ; telo r obţinute în anul 1969 în organizaţii obşteşti şi in s titu ­ ghe Pană, Ilie V crdcţ. M axim id e ilo r m arxist-leninistc, al po­ m ilitează pentru norme juste
— se arată în proiectul de lege — oamenii m uncii poar­ m obilizarea tin e re tu lu i la în ­ ţii centrale, a ctivişti ai C C . al Uerghianu, Constantin Drăqan. litic ii P artidului Comunist Ro In re la ţiile dintre partide şî
tă răspunderea în fata societăţii atît pentru înfăptuirea deplinirea sarcinilor econom i­ U.T.C., secretau şi şefi de sec­ Janos Fazekas Petre Lupu. mân. state.
o b lig a ţiilo r personale de serviciu, cît şi pentru c o n tri­ I La Com binatul lid e /u 'g ic Hune- j ce şi m ăsurile stab ilite în a­ ţii la com itetele judeţene ale Manea Mănescu. D um itru Po- Răspunzînd, tovarăşul Leonte Agerpres)
buţia la îndeplinirea sarcinilor ce revin u n ită ţii în an­ i dooio, paralel eu aepuneo de re- ţ cest scop pe nlru anul 1970 în U.T.C., ziarisl i ai p u b lica ţiilo r pescu, Gheorghe Stoica, Vasile Răutu a m ulţu m it C om itetului
samblu in cadrul planului general de dezvoltare eco­ i ducere a co m u n u lu i de m elol şl j V îlcu, Ştefan Voflec, lo sif Executiv al C.C al P.C.R., to­
i coci. re întreprind num eroaie mo- : industrie. agricultură, con­ centrale şi pentru tinerel.
nomică şi social-cullurală a tării, asigurarea o rd in ii si i m o pentru economisirea materio* strucţii şi în organizarea ac­ Plenara a adoptat un plan liane. Petre U lajovjci. M ihai varăşului N icolae Ceauşcscu
disciplinei în producţie, apărarea şi întărirea p ro prie tă­ . IeIor rctroctore ţiu n ilo r de muncă patriotică. de măsuri p rivin d îm bunătăţi­ Gere, Ion Iliescu, Ion Ionita. pentru deosebita cin stire cc I
lom inorul
blum ing
Recent,
Io
ţii socialiste“ . In acest mod se răspunde unor dezide­ ] : 1300 i-a trecut la înlocuirea xidâ- | ! rea a c tiv ită ţii c u llu ra l-a rlis li- Vasile Palilinet. Ion Stănescu. se acordă. După ce a arătat că Retragerea din
rate esenţiale ale asigurării unui progres rapid in ţoa­ : »'ei din câram iii de jom oto ţi i<- ; — A ctivita te a culturală de ce şi distra ctive in rin d u rile M ihai M arinescu Ion Pâton. aprecierile referitoare la a c ti­
le dom eniile şi mai ales în economie, se creează un \ llcă da la copocele cuptoarelor . masă desfăşurată de U.T.C. in tin e re lu lu i Chivu Stoica, M ihai Dalea. vitatea sa. făcute de secretarul circulaţie a unor
radru deosebit dc favo ra bil pentru a înfăptui indicaţia : : adinei cu d ejeuo de cărăm izi ! ; rin d u rile tin e re lu lu i. In încheierea lu cră rilo r ple­ Tovarăşul Nicolae Ceauşcscu qcneral al P artidului Com unist
crom -m ogneiitlce, rezultate din de-
din cuvînlarea tovarăşului N iro la c Ceaitşesru la plenara i molorea b oito rilo r cuptoarelor I — Inform are asupra activi- narei a luat cuvîn lut tova ră­ a fe lic ita i călduros pe sărbăto­ Român, reprezintă un puternic
C.C. al P.C.R. din decembrie 19G9 in care sc arată că : M artin. ta ţii sportive şi de pregătire a şul Gheorghe Pană, im uulîru rit. în numele C o m itetului Cen­ îndemn penlru a munci şi în p i t e l e de bancă
„Eslc necesar să acţionăm cu mai m ultă hotărlre pen­ Plnâ in prezent s-ou confec(îo- j ‘ tin e re tu lu i penlru aj& rarea pa­ al C o m itetului Executiv. al tral al p a rtidu lui. urind u-j v iito r cu întreaga dăruire, o-
tru întărirea o rd in ii şi disciplinei în muncă; trebuie să | I net 13 aiem enea capoce. Această trie i. P rezidiului Permanent, secre­ sănătate şi mul ti am. S u b li­ nergie şi pasiune, în calitatea Banca N aţională a R epublicii
octrune are o im porton(â ccono-
punem capăt cu hotărîre fluctu aţiei forţei de muncă, i mică deo io bită Pe lingă ereţte- — Inform are asupra a c tiv i­ tar al C o m itetului C entral al niind co n trib u ţia pc cate to­ de activist al partidului, v o rb i­ Socialiste România aduce In
rea considerobilâ a d u ie b ilito (ii tă ţii internaţionale a U.T.C.
indisciplinei ce sc mai manifestă în unele sectoare dc P artid ului Com unist Român. varăşul Leonie Răutu a adus-o. torul a subliniat că sentim en­ cunoştinţă urm ătoarele :
I capacelor — ceoo ce im eom nă Io ­ La plenară au particip at B iletele d e -bancă de I, 3, 5.
aci iv ii ale“ . : lo tirc a intensivă a c a pa cită ţii de alături de ce ila lţi m em bri ai tul c a re l stăpîneşte. mai pre
In abordarea problem elor com plexe ale organizării si încălzire - te economisesc anual conducerii pa rtidu lui, la elabo- sus de orice, esle m îndria de 10, 25 şi 100 lei avind im p ri­
circa 1 2CC tone de cărăm idă re- mată denum irea anterioară *
disciplin ei în muncă, proiectul de lege porneşte de la statului „Republica Popular.-i
froeforâ.
o b lig a ţiile ce revin con ducerilor u n ită ţilo r socialiste din M ăsura Se proctico cu rezultate Plenara Consiliului judeţean Română“ se retrag din circu ­
industrie agri~ullură, construcţii, transporluri, comerţ, bune >1 la cuploarele adinei ole laţie.
cercelarc si celelalte ram uri ale economiei. lom inorului de 600. înlocuirea mo- Retragerea din circulaţie a
teriolelor rcfroctare noi eu deţeuri bile te lo r de bancă arătaie îmi
recuperate va perm ile ob|inereo pentru educaţie fizică şi sport sus sc va face astfel :
în acest cn o unui volum de e- ! IMnă lo 31 m artie 1970, a­
>M;lfí ’ A9. • 1 «1
conomii de 4 m ilioane lei. ceste b ile le de bancă vor li
Ieri a avut loc la Deva, p le ­ Plenara a dezbătut raportul prim ite In mod obişnuit de
I .............................................................j nara C o nsiliu lui judeţean pen­ cu p riv ire la a ctivila lco dc e- căirc toate casieriile în stiiu ţn -
tru educaţie fizică si spori. La d u ratie fizică şi spori desfăşu­ lor. în tre p rin d e rilo r si o rg an i­
lu crările plenarei au participat rată de la conferinţa pe ţară za ţiilo r de stat. eooperaiiste şi
Reparaţia 8a rece a cuptoarelor Martin tovarăşii loan Sirbu, şeiul sec­ pină în prezent in jude ţu l H u­ obşteşti, precum şi de către
casieriile sub un ităţilo r accslo-
ţiei de propagandă a Com ite
nedoara. precum şi planul dc
tulu i judeţean Hunedoara a! măsuri, calendarul spo rtiv şi y ra (magazine, restaurante, cine­
P.C.R., Io v ijă Popa, şeful ser bugetul pe anul 1970. Pe m ar­ matografe, teatre, frizerii, co­
tiei organizatorice si con­ ginea docum enlelor s-au p u r­ fetării. farm acii, lib ră rii ele.).
Un flarac „d e sco p e rit“ trol din cadrul C o nsiliu lui Na­ tat discuţii. uncie mească biletele de bancă de
Acestea sînt obligate să p ri­
tional pentru Coucetie Fizicii
Plenara a adoptat şi
mai sus şi să le depună la u-
şi Sport, şi Sabin Botlciu, vice ­
In încheiere a luat
preşedinte al C o nsiliu lui popu­ măsuri organizatorice. cuvin- n ililţile bancare.
lar judeţean.
De la 1 — 15 ap rilie 1970, b i­
tul tovarăşul loan Sirbu, care
în strategia celor tre i nea, m em bri ai co n siliu lu i ju ­ a subliniat necesitatea aplicării letele de bancă — emisiunea
A u fost prezenţi, de aseme­
1952 — vor fi prim ite în plăti SÎ
in practică a m ăsurilor stabi­
deţean, membri ai com isiilor lite de partid pentru dezvol pentru preschimbare numai de
judeţene sportive. antrenori, tarea m işcării sportive — dc către casieriile u n ită ţilo r ban­
milioane to n e de oţel profesori de educaţie fizică, masă şi de perform anţă — în care, Casei de şi o fic iilo r
Econom ii şi
Consem naţîuni
a ctivişti spo rtivi, in v ita ţi.
ju d e ţu l nostru.
P T .T R .
După dala de 15 aprilie 1970,
In marca bălălie pentru cele dc metal. De aceea este firesc re si ridică cele mai d ificile | Societatea ştiinţifică a elevilor încetează puterea circu lato rie
a bile te lo r de bancă de 1.3. 5.
trei m ilioane tone de oţel ale să ne întrebăm cu toată seim - probleme. Pentru a ne da sea­ )0. 25 şi 100 lei, avind im p ri­
Hunedoarei anului 70, sînt an­ zitatea ; In ce măsură rc p ira - ma de im portanta acestor lu ­ Din in iţia tiv a C o m ite tu lu i m unicipal al U.T.C. Pe­ mată denum irea anterioară a
grenate forte m ateriale si n- ţ/ile la rece contribuie la creş­ crări. am să arăt că re p a ra ţii­ troşani, In colaborare cu Inspectoratul şcolar şl In s ti­ stalu lu i „Republica Populară
manc de asemenea pro po rţii, terea producţiei, cum se acţio­ le m ijlo c ii înseamnă dem ola­ tu tu l de mine, m arţi, 24 februarie, a avut loc fe stivita ­ Română", aceste bilete dc I an­
sînt folosite strategii tehnice nează pe acest front şi cc loc rea cu p to ru lu i propriu-z.is. a tea de în fiin ţa re a societăţii ş tiin ţific e a e le vilo r din că nem aiputind fi prim ite ca
şi organizatorice de asemenea ocupă acesta în strategia lup- b o lţilo r şi qrâ ta relor cam ere­ liceele teoretice de pe raza m un icip iu lui Petroşani. m ijlo c leqal de plală. De la a-
anvergură îneîf activitatea iu- Ici pentru obţinerea celor 3 lor şi rezidirea lor în cel mai Societatea ş tiin ţific ă — al cărei preşedinte de onoa­ coastă dată continuă să aibă
iu ro r colectivelor din conm i­ m ilioane tone de otel ? scurt tim p. Toate acestea re­ re a fost ales prof. dr. Dan M itcoveanu — îşi va des putere circu la to rie numai b ile ­
na!. gravitează lilcra lm cn le 'n Luăm drept punct de pornîze prezintă un mare volum de făşura activitatea pe tre i xecţii : chim ie, matematică, ft tele de banră existente in c ir­
ju ru l acestei cifre rotunde, de recenta adunare generală a muncă. La fiecare cuptor tre­ zică, cc vor fi îndrum ate de eoni. univ. A urel Gon- culaţie care au im p rim tiâ de­
incontestabilă valoare, sem ni­ sa la ria ţilo r din combinat, în buie dem olate şi rezidite in tre teanu, lector unlv. loan Slclovan şt asist. unlv. Elena num irea actuală a statului nos­
ficaţie şi însemnătate econo­ cadrul căreia, raportul prezen­ 900 şi 1 800 tone de cărămizi, Coclu. tru : „R epublica Socialistă
mică. A lă tu ri de otelari. cei tat de dire cto ru l genera! al în co n d iţii de mare d ific u lta ­ După prelucrarea şl aprobarea S tatutului de func­ Rom ânia“.
rare prin fu ra lu c ru rilo r sînt com binatului a ra tă : „Deşi î:i te. Aşa că este explica bil ca Aspect din biblioteca clubului „Constructorul" din Hune­ ţionare, ca preşedinte al socletătM ştiin ţifice a fost de­ M onedele m etalice existente
în avanposlttl acesleî tenace creştere, faţă de anul trecut, la unele cuptoare, din cauza doara. . semnat elevul Iordan Duda, din clasa a XI-a a Liceului în circulaţie, avind im prim ată
bătălii, se află colective a in d icii de utiliza re ai cuptoa­ neprevăzutelor să depăşim teoretic Petroşani. denum irea anterioară a sfatului
ră ro r muncă aparent lipsită relor M artin puteau fi supe­ tim pu l afectat reparaţiei. Pe „Republica Populară Română",
de spectaculozitate, in flu e n ­ rio ri dacă p rin tr-o colaborare total însă, noi ne-am încadrat continuă să aibă deplină pu­
ţează hol ăr îl or succesul p ro ­ şi urm ărire mai atentă în l.e în procentele de 8 şî respec­ tere circu la to rie şi vor circula
ducţiei de otel. Este vorba în sectorul o ţe lă rii şî D irecţia tiv 58 la sută.
paralel cu monedele m etalice
cc.'ul de iată dc secţia cuptoa­ mecanică se evita depăşirea Intr-adevăr, executarea re­ avînd im prim ată denum irea sta ­
re industriale. însărcinată cu duratelor de o p riri ale cup­ p a ra ţiilo r se face în co n d iţii lu lu i ..Republica Socialistă
repararea la rece a cuptoare­ toarelor pentru rep ara ţii m ij’o- grele. Este adevărat şi faptul LEGUMELE - UN România". '
lor cu acele operaţii qrcle şi cii. T otalul orelor de în tirzie ro că în pofida greutăţilor, a creş­ PREŢIOS FOND DE
d ific ile prin care capacităţile a re p a ra ţiilo r m ijlo c ii pe cup­ te rii num ărului de rep ara ţii ca
productive din o te lării sin: toare la otelăria nr.2 a însem­ urm are a reducerii ciclu lu i de
refăcute şi regenerate periodic nat 133 ore". In lim bajul oţe- funcţionare a cuptoarelor dato­
pentru a relua cu intensitate î arilor această in lîrzie re se rita in te n sifică rii elaborării o ­ MARFĂ. CUM
sporită procesul de elaborare traduce în pierderea a aproape te lu lu i cu oxigen, durata me­ ÎL PĂSTRAT! ?
a m etalului. J5 şarje de otel. die a re p a ra ţiilo r şi procentul
Aşadar, o situaţie deficit«
Executarea acestui qen de de tim p afectat acestora s-au
ră. Aspectul ei concret esre redus. Aceasta insă nu exclu­ întreprinderea de legume rf om astă-toamnă, ne spune şe­
lucrări în m inim um de tim p de-acuma un fapt consumai. dîn pămînt, a til de bine s-au In felul cum sint păstrate
posibil şi de o calitate ire pro­ de ci face şî mai m ult nece­ fructe — si nu numai ca — ful de depozit D um itru Sanda. păstrat. m urăturile, însă, nu se simte
Concluzia însă nu numai că a depus astă-toamnă strădanii
şabilă constituie astăzi una d*n sară in te rven ţia hotărilă pen­ P o sib ilită ţile de însîlozare Ceea ce se află. în schimb, de loc mîna de gospodar. Cîte-
persistă, dar se şi înscrie la
va butoaie stau Sn apă. am e­
m arile rezerve pentru sporirea tru elim inarea neajunsurilor mari să asigure populaţia ju ­ ale C entrului de legume şi în pericol e ceapa însilozată ninţate să Ie putrezească doa­ ROMANM‘1970
producţiei de otel. E xpli­ ordinea zilei ca o problem a din activitatea re p a ra ţiilo r Ia deţului, în vederea ie rn ii, cu fructe P c'ioşani sin i mai bun».-, în podul clă d irii O.C.L. A ici,
caţia este simplă. In pre­ presantă. De ce? Un prim răs­ rece. întrebăm care sin i aces­ un fond de marfă lequmicol-1 cc-i drept, decît ale altor cen­ căldura fiind mare (clădirea gele. Ceapa, în schimb, este
puns ni-1 oferă in gin eru l Katra te neajunsuri. pe măsura cerinţelor. In final,
zent. reparaţiile la re c e — m ij­ Francisc, şeful secţiei cuptoa­ tre. Există un depozil-siloz nou are încălzire centrală), ceapa destul de bine conservată. La patinoarul acoperit din
locii şi capitale — ale cuptoa­ — Lucrările sînt multe, iar s-au creat stocurile de legu­ construit ta Petroşani şi unul a început să vegeteze în mei C entrul din Hunedoara a în ­ Com plexul sp o rtiv „23 A ug ust-
re in d u s tria le : me, la principalele sortim en mare măsură decît în alte
relor afectează 8 la sută d o — Pentru anul în curs avem efectivele sînt reduse — răs­ te. Iarna n-a trecut încă, iar la Lupeni. Dar şi aici au fost registrat — după a firm a ţiile din Capitală au continuat în ­
lim pul calendaristic la otcU - plan ificat un mare volum ne punde m aistrul principal Ro- pînă la recolta acestui an m-.i însilozale legume în beciurile locuri. co n ta b ilu lu i şef — pierderi Ia trecerile cam pionatului m on­
ria nr 2 şi 5,8 la sută la oţe- reparaţii. La otelăria nr. 1 este ker Ernest. Unele reparaţii se e timp. Cum sînt păstrate ror. caselor, >n poduri. Totul în lr-o N ici la Hunedoara fondul sortare dc ord in ul tonelor In dial de hochei pe gheată (g ru ­
lăria nr. 1. Aceasta înseamr.ă vorba de 13 reparaţii m ijlo c ii suprapun şi din această cauză dele a lîto r strădanii in depo ordine perfectă, sui) o supra­ de marfă nu a fost lăsat la lu n ile decembrie şi ianuaria- pa B). Echipa N orvegiei a în ­
că înlr-u n an im obilizarea pla­ şi una capitală, iar la otelăria nu ne putem organiza bine zite şi silozuri ? veghere permanentă. Fiecare voia în tîm p lă iii. Şeful de depo­ 14 tone în decem brie la car­ vins eu scorul dc 8— 3 selec­
nificata a capacităţilor de pro nr. 2 de 32 reparaţii m ijlo c ii munca. O ţu la n i şi echipele de V izităm depozitele din Va lot în silo /a t e.rc lişa lu i d? zit, Constantin lieîcă. ne asi­ tofi. 5 tone in decembrie şi ia ţionata Bulqariei, reprezentati­
ductic pentru reparaţii ecliivn* şi una capitală. In plus. colec­ la secţia rcp a ra lii siderurgice lea J iu lu i (şeii de d e p o z ile : lum peraturi. Cind creşte tem ­ gură că fiecare cartof însiîo- nuarie la ceapă, G,3 tone I* va R.F. a G erm aniei a dispus
ază cu 2 500 ore-cuptor la tiv u l nostru mai trebuie să c- care sc ocupă de partea m eta­ N icolae Lisăndroiu la Petroşani peratura prea m ult şi. in urma zat astă-toamnă a trecut prin m orcovi, 18,9 tone la mere si cu 3— 1 de form aţia Elveţiei,
.elăria nr. 1 şi 5 G00 ore-cup- vecule reparaţia cuptoarelor e- şi D um itru Sanda Ia Lupeni) sondajelor care se fac. se con­ mîna unui om. Dar nu toti s-au altele. E vorba despre tone — m eciul dintre echipele S.U.A.
)r la otelăria nr. 2. lcctrice. a celor adinei şi cu L. VISKI constatăm că sînt un exemplu ta tă că un lo; e p e riclita t, se conservat în bune con diţii, In ION CIOCLEI şi Iugoslaviei s-a încheiat cu
m ijlo cu l unor hoxe au început
Oi ¡ce abateri în sens pozil iv propulsie de la laminoare, lu ­ de m ină de gospodar. dă in consum inainle de a se să se deprecieze. scorul de 5— 1. iar cel dintre
au negativ de la aceste preve­ crări la furnale. — Fiecare morcov, fiecare deprecia. Am văzut în lr-u n — Pe aceştia ii dăm mai în hocheişlii rom âni şi japonezi
deri înseamnă cîşligarea s*-u Reparaţiile de la otelăria nr. rădăcină de păslirnoc sau le beci Ia Vulcan cartofi dc vară tîi în consum, nc spune şeful [ a dat cîşlig de cauză oaspeli-
pierderea unei mari can tităţi 2 deţin ponderea cea mai ma­ lină au trecut prin m ina unui care parcă atunci fuseseră scoşi centrului, tovarăşul loan Popa. ! lor, care au întrecut echipa tă­
rii noastre cu scorul de 8— 4,