Page 94 - Drumul_socialismului_1970_02
        P. 94
     4                                                                                                                                                                  DRUMUL  SOCIALISMULUI  $   Nr.  4712    f t   SÍMBÁTÁ  28  FEBRUARIE  1970
                                                                                                                                                                                                          ■ M M M M         « ,kr.t3rv3m*i^tB6r«y.ijàa<hôn>^/«^iC*«Ui
         Comunicatul  Direcţiunii                                                                                                                                                                                                                   \
                                                                                                                                                                     S-au  încheiat  lucrările
              P.C.  Italian  privind                                                                                                                                                                                            ATLAS
        evoluţia crizei de guvern                                                                                                                                sesiunii  Biroului  f.  S.  II.                                                     *
                                                                                                                                                                                                                                                     ) s
          ROMA  27.  —  Coresponden    „Direcţiunea  P.C.I,  —  conti
        tul  Agerpres  N.  Puicea,  trans  nuă  comunicatul  —   consideră                                                                                     KH A R TU M   27  (Agerpres).  —   Gensous,  secretar  general  al   „TU -15r,  BUN  DE  ZBOR  \
        mite:   Direcţiunea   Partidului  că  tratativele   au  demonstrat                                                                                     La  Khartum.  s-au  încheiat  lu  F.S.M.,  cu  privire  la  activita  \
        Comunist  Italian,  Snlrunită  sub   de  acum  imposibilitatea  de  a                                                                                 crările  sesiunii  Biroului  Fede  tea  federaţiei  in  perioada  care   s  Modelul  expenmentol  ol
        preşedinţia  lui   Luigi  Longo,   se  ronslîlui,  pe  baze  cvadri-                                                                                   raţiei  Sindicale  Mondiale,   la   a  trecut  de  la  cel  de-al  7-lea   ovionului  „TU-154"  a  tre  y
        secretarul  general  al  P.C.I.,  a   partile,  un  guvern  care  să  răs                                                                             care  au  luat  parte   delegaţii   Congres  Mondial  Sindical  de   cut  cu  succes  toate  pro
        examinat  ultimele  evenimente   pundă  aşteptărilor  şi  cerinţe                                                                                     sindicale  dintr-o  serie  de  ţări                           Lele.  Potrivit  poretii  pilo  S
        legate  de  evoluţia  crizei   de   lor  maselor  muncitoare.  M a ri                                                                                din  Asia,  Africa.  Europa  şi  A   la  Budapesta  şi  cu  privire  la   \  ţilor  de  încercore,  ovionul
        guvern.   Intr-un   comunicat,   le  lupte  muncitoreşti  şi  popu                                                                                    merica  Latină,              bugetul  F.S.M.  pe  anul  1970.  \  este  uşor  de  manevrat  şi   \
        dat  publicităţii   Ja  27  februa  lare,  succesele   obţinute,  pro                                                                                 Din  parlea  Consiliului  Cen  Participanţii  la  lucrările  se  \  confortabil.   s
        rie,  Direcţiunea  P.C.I.  îşi  ex  gresele  pe  calea  realizării  u-                                                                                tral  al  Uniunii  Generale  a  Sin  siunii  au  adoptat,  printre  alte  Noul  tip  a  preluat  ci-
        primă  dezacordul  faţă  de  mo  nitătii  sindicale,  noile  acţiuni                                                                                                                                            \   teva  din  cohtăţile  mode  \
        dul  în  care  se  desfăşoară  tra-   unitare  şi  pe  plan  politic,  In                                                                             dicatelor  din  Republica  Socia  le,  planul  de  activitate  pe  1970   s           \
        lativcle  pentru  formarea  unui   cadrul  Parlamentului  şi  în  în                                                                                  listă  România.  a  fost  prezentă   şi  chemarea  Biroului   F. S  M.   lelor  anterioare  :   viteza  s
        nou  guvern.   Încetineala   cu   treprinderile  locale  au  demon                                                                                   o  delegaţie  condusă  de  Larisa   adresată  sindicalelor  şi  oame  \  iui  „TU -104“  (900  kilome
        care  se  duc  aceste  tralative.   strat  cit  de  importante  sini  as                                                                                                                                        \   tri  pe  oro),  roza  de  a c 
        neclaritatea   şi   ambiguitatea   tăzi  în  Italia  forţele  democra                                                                                Munleanu,  sccrelar  al  CC.  al   nilor  muncii  din  întreaga  lume   ţiune  o  lui  „IL-16"  (pînă   \
                                                                                                                                                                                                             celui  de-al  s
        privind  conţinutul  lor  politic,   ţiei  şi  progresului  politic  şi  so                                                                          U.G.S.R.                      cu  ocazia  îm plinirii  a  25  de  ani   \  lo  5 000  kilometri).  capo-   \
        interpretările   obositoare   şi   cial",  se  subliniază  in  ro n li-                                                                                 Delegaţii  au   examinat   ra  de  la  Icrminarea           citatea  de  a  ateriza  pe   \
        contrastante  ale  unor  formule   nuare  în  comunicatul  D irecţi                                                                                  poartele  prezentate  de  Picrre  doilea  război  mondial.  \  o  pistă  nu  mai  more  de
        echivoce  provoacă   o   justă   unii  P.CI.                         VIETNAMUL  DE  SUD.  -   Membri  cii  Forţelor  de  Eliberare,  gata  pentru  a  pleca  spre  fron                                             un  kilometru,   osemenea   \
        reacţie  negativă  şl  preocupa  „Există  astăzi   posibilitatea   tul  de  luptă,  in  An  Giang,  vestul  provinciei  Nam  Bo.                                                                                s   ovionului  „AN-10"       \
        rea  tuturor  celor  care  tin  la   de  a  se  da  viaţii  unui  guvern                                                                                                                                         \
        prestigiul  instituţiilor   şi   la   care  să  reprezinle  un  pas  îna                                                                                                                                            I/IDEOTELEFON            \
        60arta  vieţii  democratice   In   inte  în  această  direcţie,   un                                                                                                                                             \   iN  CULORI               \
        Italia...   Reprezentanţii   celor   guvern  rare  să  mearqă  pc  o   Sesiunea  Consiliului  ministerial               Preşedintele  Iugoslaviei  şi-a                                                          \
        patru  partide,  care   intenţio  cale  nouă  în   relaţiile  dintre                                                                                                                                             s    Cel  dinii,"  videolulelon   \
        nează  să  pună  pe  picioare  o   stat  şi  masele  muncitoare,  care                                                                                                                                               in  culori  din  lume  o  fost  s
        m ajorilalc  „orqanicfi"  şi  „au  să  recunoască  pe  deplin,  fără   al  Organizaţiei  Unităţii  Africane                                                                                                          eolizot  de  firma  jopone-
        tonomă",  au  demonstrat   de   discriminări  puterile  şi  prero                                                      încheiat  turneul  în  Africa                                                                lq  „Tokio  Shibouro  Elec  \
        fapt.  In  aceste   ultime  săptă-   gativele  Parlamentului,   auto                                                                                                                                             \  tric  Co.".  Prototipul  ur-   \
        mlnl,  că  o  astfel  de  mojorita-   nomia  adunărilor  elective  lo  ADDIS  AIIEUA  27.  -   Cores  sistă  Comitetul  eliberării,  care                                                                      \   meozo  să  fie  prezentat  Ic
        tate  nu  exista  de  Inc   şi  că   cale,  normele  precise  ale  legii,   pondentul  Agerpres  la  Alger,   a  avut  recent  o  reuniune  in  lo  BELGRAD  27.  —  Corespon  priveşte  dezvoltarea  re la ţiile '   Tito  —  a  rezultat  deplinul  a   Expoziţio   Mondială  care  (
        dezacordul  lor  asupra  tuturor                                                                                                                                                                                  \                deschidă  î
                                      convocînd   pînă   Ia   siîrşilul   C.  Benga  transmite:  In  rapila   calitatea  Moshi  din   Tanzania,   dentul  Agerpres,  N.  Plopeanu,   bilaterale  dintre  Iugoslavia  şi   cord  asupra  faptului  c j  loai.e   urmeoză  să - şi
        problemelor   principale   este   primăverii,  alegerile  comunale,   la  Etiopiei,  Addis  Abebu.  s-au   a  adresat   un  apel   statelor   transmite  :   Preşedintele  R.S.F.   tărite  vizitate  cit  şi  in  ceea   ţările  mari   m ijlocii   şi   mici   \  porţile  lo   15  martie,  la   \
        profund“ .                    provinciale  şi  regionale".  deschis  vineri  după-amiază  lu  membre  ale  O.U.A.  ccrîndu-le   Iugoslavia  losip  Broz  Tito,  s-a   ce  priveşte  discuţiile  purtate   trebuie  să  participe  -'e  bază  de   \  Osako.
                                                                    crările   sesiunii   bianuale  a   să-şi  reconsidere  relaţiile  cu   înapoiat  vineri  din  turneul  în   asupra  celor  mai   importante   egalitate  în  drepturi  ta  rezol   \
                                                                    C onsiliului  ministerial  ol  O rga  ţările  occidentale  care  r.prijină   treprins  în  mai  multe  ţări  din   probleme   ale   situaţiei   In  varea  problemelor   mondiale.   \  TRANSPLANT   \
                                                                                                                                                                            actuale.
                                                                                                                                                                                     Pre
                                                                    nizaţiei  Unităţii  Africane.  Cele   regimul  rasist  din  Africa  de   Africa.          ternationale  R  S.  F.   Iugosla  Democratizarea  relaţiilor  inter   \  DE  SPLINA  \
                                                                                                                                                              şedintele
                                                                                                                                  Intr-o  declaraţie  pe  care  s
           Vizita  ministrului  comerţului  exterior                41  de  state  membre  ale  orga  Sud.                     făcut-o  la  sosire,  preşedintele   via   a   menţionai   în   p r i  naţionale,  a  continuat  preşedin  \  Chirurgii  de  Io  spitalul   \
                                                                                                                                                                                            tele  RS.F.I.,  constituie
                                                                                                                                                                                                                   unul
                                                                    nizaţiei  sini  reprezentate
                                                                                            de
                                                                    miniştrii  de  externe  sau  de  ad                        Tito  şi-a  exprimat  satisfacţia   mul  rind  holărîrea  tarilor  vi   din   imperativele   vremurilor   \  Universităţii  din  Louisvil-
               al  României  în  R.F.  a  Germaniei                 juncţii  acestora.  In  cursu'  dez                                                      zitate  dc  a-si  apăra  suveranita  noastre.  In  cursul  c o n v o rb iri  \  'e   Kentucky,  ou  realizat   \
                                                                    baterilor  vor  fi  discutate  apro                        lată  de  rezultatele  pozitive  ale   tea  şi  integritatea.  In  mod deo  lor  puriate  s a   menţionai  că   o  operaţie  de  kronsplon-  i
          BONN  27  —  Corespondenlul   al  economiei.  La  întrevederi  a   xim ativ  30  dc  probleme  înscri  Avioane  israeliene   călătoriei  sale,  atît  în  ceea  ce  sebit  —  a  arătat  losip   Broz  a  fost  condamnată  politica  de   \  lare  o  splinei,  care  con-
        Agerpres,  M.  Moarcăş,  trans  luat  parte  Constantin  Ooncea.   se  pe  ordinea  de  zi,  prinlre                                                                               apartheid,  colonialismul  şi  nen   \  r.tituie  o  premiero   în
        mite:  In  conlinuarea  vizitei  pe   ambasadorul  României  la  Bonn.  care  evoluţia  situaţiei  din  O   au  bombardat                                                          colonialismul.                   domeniul   transplantărilor   \
        care  o  face  în  Republica  Fe  V in eri  scara,  în  încheierea   rientul  Apropiat,  problem ^  Rho                                                                              Preşedintele  Tito  a  arătat  că   \  ae  organe.  De  peste  un   \
        derală  a  Germaniei,  ministrul   vizitei  pe  care   ministrul  co  desiei  Şi  alte  chestiuni  re fe ri  unele  obiective   U  Thant  intervine  pentru  soluţionarea         s-a  obţinui  un  acord  deplin  a  s an.  ei  oveau  în  observo
        comerţului  exterior  al  Româ  merţului  exterior  al  României   toare  la  situaţia  politico  şi  c-                                                                           supra  necesităţii   intensificării   s  |îe  un  bolnav  de  leuce  \
        niei,  Cornel  Burtică,  a  avut  în                       cmiomică  dc  pe  continentul'  a                                       conflictului  arabo-israelian                   activităţii   ţărilor   neangajate   mie.  Constotînd  co  molo-   \
                                      a  iăcut-o  în  Republica  Fede                                   egiptene
        trevederi  cu  dr.  Alex  Moller.                           irican.  Delegaţii  vor  examina                                                                                        în  acest  sens  el  a   subliniat  s cia  a  atins  un  punct  cri
                                      rală  a  Germaniei,  ambasadorul                                                                                                                                                                               \
        ministrul  federal  al  finanţelor,                                                         TEL  A V IV   27  (A g e rp re s ).-                                                    necesitatea  convocării   confe  tic,  medicii  americani  ou
                                      extraordinar  şi   plenipotenţiar   un  raport  al  Comitetului  e li                    .   NEW   YORK  27  (Agerpres).   Yost   ambasadorul   sovietic,                          \
        şi  cu  dr.  Erhard  Eppler.  m i  al  Republicii  Socialiste  Româ  berării,  organ  al  O.U.A.  care   Un  purtător  de  cuvint  m ilitar   Secretarul  general   al  O.N.U.,   la rov  Malik.  şi  cu  reprezen  rinţei  la  nivel  înalt  a  acestor   făcut  opel  Io  fratele  b o l  \
        nistrul   federal  al  colaborării                                                        a  declarat  la  Tel  A v iv   că  avi                                                   state                         \  navului,  pentru  o   cedo
                                      nia  la  Bonn,  Conslanlin  Oan-                                                          U  Thanl.  a  avut  vineri  între  tantul  Franţei,   Arm ând   Be-                                                 \
        economice.   M inistrul   român                             va  prezenta  situaţia   actuală   oane  israeliene  au  efectuat  v i  vederi  separate  cu  reprezen  rard.  Anterior,  el  avusese  o            s  splina  sa.  fapt  pe  care
                                                                                                                                                                                              Tn  încheiere,  preşedintele  T i 
        s-a  in tîln it  apoi   din  nou  cu   cea,  a  oferit  o  reccplie  in  sa  din   teritoriile  africane  aflate   neri  un  raid  de  bombardament   tanţii  la  O.N.U.  ai  celor  patru   întrevedere   cu   ambasadorul   lo  a  declarat  că  în  timpul  tu r  i  ocesto  l-o  acceptat.   Ei   \
        Kerl  Schiller,  ministrul  federal  loanele  Ambasadei  române.  sub  dominaţie  colonială  şi  ra  asupra  unor  obiective  egiple   mari  puteri  în  problema O rie n   britanic,  lordul  Caradon.  neului  său  a  constatat  că  e-   speră  co,  după  operoţie.   \
                                                                                                  ne  in  partea  de  sud  a  Cana  tului  Apropiat.  EI  a  discutat   Este  pentru  prima  oară  cînd   xislă  încă  mari  posibilităţi  In   \  globulele  albe  „fabricate“   \
                                                                                                  lului  de  Suez.                                            U  Thant  intervine  in  efortul                               dr.  splina  donato  vor  pu
                                                                                                                                consecutiv  şansele  unui  acord                            întărirea  colaborării  şi  ~oope   \
                                                                                                    Inlr-un   comunicat,   m ilitar                           diplomatic  al  celor  patru  mari   rării  în  domeniul  economic  In  s  tea  combate  celulele  bol  \
                                                                                                  dat  publicităţii   la  Cairo  s-a   între  cei  patru   în   problema   puteri  în  vederea  unei  soluţii                nave  din  sîngele  primito  \
        „S.  U.  A.  sînt  implicate  în  operaţii                                                confirmat  atacul  efectuat  de  a-   conflictului  arabo-israelian   cu   care  să  reglementeze  situaţia   tre  Iugoslavia  şi  tarile  africa   a r  spitalului  menţionează  \
                                                                                                                                                                                                                             rului.  Un  prim  comunicat
                                                                                                                                                              din  O rientul  Apropiat.
                                                                                                   viatia  israeliană.
                                                                                                                                reprezentantul  S.U.A.,  Charles
                                                                                                                                                                                            ne  vizitate.
                                                                                                                                                                                                                             că  starea  celor  doi  fraţi   s
                                                                                                                                                                                                                             este  satisfăcătoare.
        militare  in  Laos"                                         misîa  srnatorială  pentru  anga
                                                                    jamentele  militare  ale  S U .A .
                                                                    în  slrâinălale  a  adresai  o  scri                                                       Ecuadorul  a   sechestrat   o   seama  de  deosebirile  ideolo  ECLIPSA  Şl...      \
                                                                    soare  secretarului  de  slab  YY’il-                                                     navă  dc  pescuit  americană,  a   gice.                       APOCALIPSUL
                    ON   27   fAger-   G olfului  Tonkin,  „W ashington   liam  Roqcrs.  prin  care  cerc  ca   s  C U R I E R                                anunţat  joi  congresmanul  re                             \
                    presa  americană   Post"  scrie  că.  dc  la   15  fe  ambasadorul   american   din                                                      publican  Thomas  Pelly.  El  a   ❖  O *                    s    Lo  7  mortie,  după  cum   i
                   >te   care  demon-   bruarie.  170  de  avioane  ce  au   Laos   C rn rg r  Gndley.  să  fie                                               menţionat  că  sechestrarea  na  Ministerul   de   Externe  al   s-o  moi  enunţat,  se   vo
                   ventia  din  ce  în   decolat  dc  pe  aceste  pnrl-avi-   chemai  la  Washington  pentru                                                  vei  s-a  efectuat  in  momentul   Cambodgici  a  adresat  Amba  \  produce  o  eclipsă  totală   l
                   ă  a  Statelor  Uni-   nano  au  bombardat  numeroa  a  tare  depoziţii  în  fala  subco  In  ultimele   zile,   unităţile   Guvernul  poruvian  a  botă-   în  care  aceasta  se  afla  la  o   sadei  SU.A.  din  Pnom  Penii   \  de  Soare.  Ea  vo  puteo  :i   \
                   Ziarclc  din  Wa-   se  regiuni  )ao|irnc.  Intr-o  de  misiei  în  legătură  cu  im ix ti  Guvernului  Revoluţionar  Pro  rît  exproprierea  definitivă  a   distanţă  de  3.5  de  mile  dc  ţăr  o  notă  dc  protest  in  legătură   \  observată  In  condiţii  op   \
                   înţă  că.  la  misiu-   claraţie  făcută  la  Saigon,  co  unea  S ll.A .   în  această  tară.   vizoriu  al  Republicii  Vietna  complexului   agro - industrial   murile  ecuadoriene.  cu  atacul  declanşat  la   3  fe  lime  în  locolîtateo  mexi
                  îbafrtamcnl  ale  a-   mandantul  fiolei  a  şaptea  a  în  Preşedintele  Comisiei   senato  mului  Hc  Sud  şi-nu  intensifi  Cnrtavio.   în  baza  legii  p ri      bruarie  de  forţele  americano-   \  cană  Miahuotlon  din  re   \
                  1-52“  dislocate   la   cercat  să  justifice  acţiunile  a   riale  pentru  probleme  externe.   ent  otacuYilc  asupra  poziţiilor   vind  reforma  agrară  Această   ♦  O #  saigoneze  asupra  unei  regiuni  s  yiuneo  muntoosă  Oaxoca   \
        bazele  din   Asia  de  sud-est,   viatiei  am rrirane  „p rin lr  o  în  W jlliam   Fnlhnqhl  a  ceru!   ta   amcricHno-saignnezc.  Miercuri   proprietate  se  întinde   pe  o   din   provincia   cambodgiana    Mico   locoiîtote.   cu   o
                                                                                                                                                                Consiliul  japonez  pentru  in
        participă  şi   aviaţia  flotei  a   răutăţire  o  situaţiei  din  haos".  rîndul  său.  guvernului  să  fie   noaptea  şi  joi  dimineaţa,   a   suprafaţă  de  7 R,3f>  hectare  şi   terzicerea  armelor  atomice  şi   Takco  In  cursul  acestui  atac   \  populaţie  de  15 000   dc   \
                                        In  Congres,  lot  mai  mulţi  se   odus  la  cunoştinţa  opiniei  pu  declarat  un  purtător   de  cu-   se  află  în  departamentul  L i        —  menţionează   documentul   \  locuitori,  patru   hoteluri   \
        7-a.  care  patrulează  In  apele                                                                                                                     cu  hidrogen  a  trimis  Ambasa
                                      nalori  îşi  exprimă  îngrijorarea   blice  americane  adevărul  de  vînt  al  corpului  expediţionar   bertad  clin  nordul  ţârii,  fiind          amintit  -   au  fost  ucişi  3  ce  \  şi  o  stradă  povotă,  o  fost
                                      arătînd  că  Laosul  nu  trebuie   spre  rolul  pe  care  W ashingto  american  în   Vietnamul   de   administrată,   temporar,   dc   dei  .S.U.A.  de  la  Tokio  un  do  tăţeni  camhodgieui,   iar  alte   de  a  dreptul  invodotă  de   \
                                      să  devină   un  nou   Viei nam.   nul  îl  joacă  în  Laos,  deoarece   sud.  artileria  forţelor  patrio  funcţionari   guvernamentali.   cument  in  care  cere  evacua  persoane  au  fost  rănite.  <t  estronomi  venii,  din  tootc
                                                                                                                                                              rea  imediată  a  armelor  chim i
                                                                                                    tice  a  atacat  24  de  instalaţii
       Mesajul  special               „N u  mai  avem  îndoieli  că  Sta  este  greu  de  afirmai  şi  susţi  m ilitare  americane  şl  saigone-   Măsura  prevede  exproprierea   ce  stocate,   după  aprecierile        studio  viitoarea  eclipsă  \ s
                                                                                                                                                                                                                             colţurile  lumii  pentru  a
                                                                                                                                                        di
                                                                                                                                 plantaţiilor,  instalaţiilor,
                                                                    nui  că  Slalele  Unite  nu  sini
                                      tele  Unite  sînt,  implícale  în  n-
                                      peralii  m ililare   în  Laos",  a   implicate  în  operaţiunile  m ili  7.e  Trei  dintre  aceste  bombar  verselor  construcţii,  precum  şi   consiliului,  la   baza  militară   \  Fenomenul   astronomic
       al  preşedintelui              declarat  senatorul  Sluart  Sy-   tare  şl  in  această  tară  din  A   damente  au  fost   considerate   a  maşinilor  şi  echipamentului   americană  Yokota.  In  partea   In  încheierea  v izitei   in  are  însă  şi  un  revers  de  a   \
                                      minqton.  De  asemenea,  subco-  sia  dc  sud-est.            de  comandamentul   american   acestui  complex           de  vest  a  prefecturii  Tokio.   mai  multe  ţâri  europene,  mi*,   dreptul  comic,  generat  de   \
       Nixon  adresat                                                                               ca  importante.                                           Consiliul  protestează  îm potri  nistrul  dr  externe  al  Israelu  i  ignoranţa  locuitorilor  din
                                                                                                                                 ♦  0 *                       va  stocării  de  arme  chimice   lui.  Abha  liban,  a  făeut o scurtă                 \
                                                                                                                                                              în  Japonia  şi  cere,   totodată,   escală   la   Londra,  unde  a   \  oceastă  zonă   MuHi  lo  s
       Congresului                                                                                  ♦  <•>❖                       Senatul  şi  Camera  Inferioa  S IL A .  să  înceteze  imediat  ac  avut  o  întrevedere  cu  şeful   cuitori   ou   început   să
                                      Situaţia  dramatică  a  locuitorilor                           La  Moscova  au  luat  sfjrjit   ră  a  statului  New  York^ au   ţiunile   agresive   împotriva   diplomaţiei  engleze,   Michael   \  creadă  că  el  ar  constitui   \
         W A S H IN G T O N    27   (Ager                                                          lucrările   sesiunii   grupului   adoptai  proiectul  de  lege  p ri  Laosului         Stcwart.                      \  un  semn   de   apropiere   \
                                                                                                                                 vitor  la  acordarea  treptată  a
                                                                                                                                                                                                                             o.,  sfirşituiui  lumii.  De  jz
        pres).  —  Preşedinlele   S.Ü.A.,   din  regiunea  oraşului  Napoli                         m ixt  sovieto-francrz  dc  cola  dreptului  de  vot  de  la  vîrşta                                                 \  urma  acestei  credinţe  • /   \
        Richard  Nixon,  a  adresat  Con                                                           borare  în  domeniul  medicinei   de  18  ani  Legea  adoptată  pre                    ♦  o *
        gresului  un  mesaj  special,  prin                                                         şi  tehnicii  medicale,  informea                                                       Guvernul  spaniol  a  hntârit   s  verile  din  neştiinţă,   ou   L
                                        POZZUOLI  27  |Agerpres).  -    vul  lor  în  1959.  De  mai  mult                       vede   reducerea   lim itei   de   Intr-un   interviu   acordat                             avut  de  cisllgat  in  primul
        tare  preconizează   micşorarea                                                             ză  agenţia  TASS.   C.’u  acest   vîrstâ  la  20  de  ani  pentru  a-   ziarului  guatemalez   „Prcnsa   să  hlnchczc  10  la  sută  din  va    s
        fondurilor  destinate  unui  nu   Situaţia  devine  dramatică   pe   timp.  pasagerii  carp  debarcă   prilej,  a  fo^t  semnat  un  plan                                          loarea  cheltuielilor  prevăzute   rind.  .  vinzătorii  de  lumi   s
                                      litoralul  din  regiunea  oraşului                                                         lngerîle  din  1071,   la  19  ani   Libre“ ,  Gonzato  Facio  .^egre-                   \  r.ărî  şi  obiecte  religioase
        măr  de  57  de  programe  fede                            la  Pozzuoli  trebuie  să  „urce“'   de  colaborare  intre  cele  două                                                  in  bugetul  pc  anul  1.970-1971-
                                      Napoli  şi  îndeosebi   în   zona                                                          pentru  cele  din   1975  şi  ,  in   ba,  desemnai  ministru  al  afa                  \  căci.   oşteptiiKÎ   siirşitn.
        rale,  pentru  a  se  obline  redu                         pasarela,  pentru  a  atinge  che  ţări,  care  prevede  efectuarea                                                    Sc  preei/eazâ   că  măsura  a                            \
                                      staţiunii   balneare   Pozzunli,   iul  portului.                                          sflrşit,  la  IR  ani  pentru  alege  cerilor  externe   în   guvernul   fost  determinată  dc  agravarea  s  ¡urnii,  mulţi  locuitori   se
        cerea   cheltuielilor   guverna                                                            în  comun  a  unor   lucrări  în   rile  din  1980        noului  preşedinte  al  Republi                                                        \
        mentale  planificate  in  proiec  unde  mişcările  seismice  in te r  In  ultimele  două  zile.  în  zo  domeniul  aplicării  tehnicii  e-         cii  Costa  Rica,  Jo^e  Figueres,   fenomenului  dc  inflaţie,  îm   \  iosă  oibiti  de  vechile  ere
        tul  de  buget  pe   anul   fiscal   ne  se.  amplifică,  iar  păminful   na  zăcăminlului  de  sulf  de  la   leetronice  de  calcul  în  medi  ♦  O #  a  declarat  că  ţara  sa  va  con  potriva  căruia  se  încearcă  să   dmţe  din  povestiră*'  b ib li  \
        1970-1971  cu   2,5  miliarde  de   continuii  să  se  ridice  şi  să   Sau  Cennaro  s-a  deschis  o  fa  cină.  microscopia  electronică,                                        se  acţioneze   Guvernul  n-a   \  ce  despre  opocalips
                                      crape.  Joi  seara,  căpitănia  por                                                                                    tinua  să  promoveze,  dezvolta                                                        I
        dolari.                                                     lie,  iar  noi  cratere  s-au  for  în  industria  farmaceutică  etc.  Consiliul   Comandamentului                     menţionat  care  dintre  capito
                                      tului,  birourile  vamei  şi  cele                                                         Revoluţiei   din   Irak   a   e  rea  relaţiilor  comerciale   cu                       \  ACCIDENT  DE  AVION      V
         Argum enlînd   aceste  propu  ale  politiei  maritime,  precum   mat  în  zăcămînlul  de  sulf,  de                                                 statele  socialiste  fără  să  ţină  lele  bugetului  vor  fi  afectate
        neri,  preşedintele  arată  că  „ne  şi  două  imobile  (are  erau  a-   unde  ies  la  suprafaţă  gaze  a-   ♦  O *    mis   un   decret   privind   e-                                                         \    Un  avion  milito  ameri  V
        cesitatea  reducerii   cheltuieli  menintate  cu  prăbuşirea   au   vînd  o  temperatură  dc  150  de                   Hberarea  unui  grup  de  11  de                                                        \  can  de  tip  „Sky  Worrior  '   \
        lor  necesare  nu  a  fost  n ic i  fost  evacuate.        grade.  Străzile   şi  conductele   Guvernele  llolivîeî  şi  R.  P.   ţinuţi  politici,  anunţă  agenţia                                             \  s  o  prăbuşit  joi  in  Insulo
        odată  atît  de  vitală  ca  acum.                          de  apă  încep  să  fie  afectate  de   Polone  au  hotărît  să  restabi  MEN.  Punerea  lor  în  libertate                                             Creta   Trei  din  cei  patru   \
        Creşterea  costului  vieţii,  care   Locuitorii  oraşului  Po/.zuoli.   acest  fenomen. Se aminteşte  că   lească  relaţii   diplomatice  ta   este  condiţională  de  depune                                    \  membri  ai  echipajului  au   \
        cauzează  atît  de  mari  d ific u l  unul  dintre  colc  mai  populate   erupţia  vulcanică,  care  a  dis            rea  unei  cauţiuni  de  1  000  de   C U R I E R                                        \  fost  ucişi.
        tăţi  atît  de  multor  cclăteni  ai   din  regiunea  Napoli  —  70 000   trus  oraşul  în  153R,  a  fost  pre  rang  dc  ambasadă,  informea  dinari   (2 800  dolari)   pentru                                                           s
        tării,  trebuie  să  fie  oprită. Pen  de  locuitori  —  îşî  păstrează   cedată  de  o  puternică  ridica  ză  agenţia  PAP.  fiecare  In  parte.                                                              \
        tru  a  face  fată  creşterii  pre  Insă  calmul.   Acest  fenomen   re  a  solului,  urmată  dc  puter                                                                                                         s  NELINIŞTEA
        tu rilo r  şi  dobînzilor  este  nece  neobişnuit  nu  este  ceva  nou   nice  cutremure.                                                                                                                        s  PARI2IENILOR
        sar  un  buget  echilibrat".  Da  la  Pozzuoli.   Din   cele   mai                                                                                                                                                                           s
        tele  prezentate  în  mesaj  rele  vechi  timpuri,  pămîntu)  oraşu                                                                                                                                             t   •  Neliniştea  se  acce.ituea-
        vă  însă,  după  cum  remarcă  a-   lui  „respiră",  lncepînd  din  se                                                                                                                                           .   ză  in  regiuneo  ponziono,  \ s
        gentiile  de  presă,  că  m ajorita  colul  al  X  Iea  al  erei  noastre,   Niciodată,  în  u ltim ii  25  de                                                                    f)olitică  au  rărnas  însă  pro  ’   unde  apele  Senei  conţi
        tea  acestor  reduceri  afectează   cetatea  s  a  scufundat   cu  a  ani,  rezultatele  unor  alegeri                                                                            bleme  nerezolvate,  ca  nece  \   nuă  să  înregistreze  creş
                                                                      n-au  îost  aşteptate  în  Aus
        îndeosebi  programele   guver  proape  12  metri.  Ultima  mani  oane  de  alegători  sînt  che ALEGERI  ÎN  AUSTRIA                                                           sitatea  unei  reforme  în  invă-   teri  însemnele   peste  li-
        namentale  civile.            festare  a  acestui  fenomen  a  a-  tria   cu  atita  interes  5  m ili                                                                            ţăm int.  a  unei  reforme  fis  i  \   mita  obişnuită.   inundind  s
                                                                                                                                                                                                                 re
                                                                                                                                                                                           cale,  satisfacerea  unor
                                                                                                                                                                                                                             numeroase  localităţi.
                                                                                                                                                                                                                                                In
                                                                      m aţi  dum inică  să  decidă  da                                                                                   vendicări  ale   sindicalelor      orăşelul  Saint-Georges,  de  s
                                                                      că  unul  din  cele  două  m ari                                                                                     La  rin dul  lor,  socialiştii  a fir  ]   P'ldo.  scrie  ogenţia  Fron-  \
                                                                      partide  —  P artidul  popu'isl   ce  m ai  m ici,  poziţia  P a rtid u   tatea  necesară  form ă rii  unui   rezervele  pe  care  corpul  e-   mă  că  în  ccen  ce   priveşti'   4   ce  Presse,  circulaţia  popu-
                                                                      ţi  P artidul  socialist  —  va  gu  lu i  p o p u lisl  ră m in în d   Staţio  guvern  monocolor.  lectora.I  austriac  le  manifes  rezultatele  obţinute,  vie  n-ar   hitiei  se  face  cu  ojutorul   \
                                                                                                                                                             tă  faţă  de  lib erali  s-ar  răs-
                                                                      verna  de  unul  singur  in  u r  nară                     O  schimbare  a  raportului   fringe  asupra  partidului  ca  fi  un m erit exclusiv  al  nopn   \   bărcilor.   Parterele  unor  \
                                                                      m ătorii  patru  ani,  sau   ele   Cum   e  şi  firesc,  cele  două   de  forţe  ar  oferi  şi  alte  va  re  ar  intra  in  alianţă  cu  a  liştilor, deoarece  P artidul so  l   imobile  ou  fost  evocuote,  s
                                                                      vor  reveni  la  coaliţia  guver  partide  şi-au  desfăşurat  cam   riante  decit  cea  a  m a rii  coa  ceştia.  cialist  nu  s-a  m ărginii   in   De  asemeneo.  troficul  pe
                                                                      namentală,  asemenea   celei   pania  electorală  cu   scopul   liţii  şi  anume  a  unei  alian                   anii  trecuţi  numai  la  a.  juca   1   moi  multe   căi  rutiere  o  \
                                                                      care  a  funcţionat  pînă   in   declarat  de  a  obţine  fiecare   ţe  CU  P artidul  liberal.  Ir.  ca  Campania  electorală  pen  ro lu l  de  opoziţie,  ci  a  p arti  \   fost  oprit.  \
                                                                      1965,  tim p  de  20  de  ani  ne  m a jo rita te a   absolută,  ceea  ce   zul  in  care  acest  partid  şi-ar   tru   alegerile  de  dum inică  a   cipat  efectiv  şi  la  rezolvarea   .   In  regiuneo   Loirei, mii
                                                                      întrerupţi.                  ar  pe rm ite  alcătuirea   un ui   spori  numai  cu  patru   sau   fost  dusă  cu   deosebită  v i  unor  probleme  '   de  hectare  de  pămînt  se  \
                                                                                                   gu vern  m onocolor.   A c tu a lu l   cinci  n u m ă ru l   mandatelor,  goare  de  cele  două  partide   Socialiştii  speră  insă  să  în   \   oflă  sub  apă, ior  circa
                                                                       U n  u ltim   sondaj  al  op in iei                                                   principale,   ele   m obilizind                                                          \
                                                                      publice,  efectuat  suptă m ina   cancelar  fed eral  Josef  K laus                    toate  forţele  interne  p -n tru    cline  in  favoarea  lor  actuala   4   100  de  imobile  sînt  corn-  \
                                                                      trecută,  nu  a  anlîci)>at  v ic   a  declarat  astfel  zilele  tre                 a  ciştiqa  favoarea  alegători  balanţă  a  ech ilib ru lu i  de.  to r  plet  izolate.  Locatorii  a-
                                                                      to ria   deplină  a  n ici  unuia   cute  că  nu  va  accepta  să  fie                                              ţe,  aşa  cum  apare  ea  fi  ur   \   cestora  —  în  număr  de  \
                                                                                                   p rim u l  m in is tru   al  un ui  gu   Comentariu!  zilei  lor.  Jn  general,  teme  majore   ma  preferinţelor,  deocamda  ţ   oproximativ  400  -   sînt  o 
                                                                      d in tre   cele  două  partide.  I)in
                                                                                                   vern  de  coaliţie.  S in i   insă                        care  să  facă  o  diferenţiere   tă  îm părţite  în  egală  năsură,   .   provizionaţî  cu   ojutorul
                                                                      cei  che stion aţi,  44  la   sută
                                                                                                   p e rso n a lită ţi  ale  celor  două                     absolută  între  cele  do.  ă  par  ale  alegătorilor  şi  prin  anu  '   bărcilor.  In  Normondio,  e-
                                                                      s-au  pro nu nţat  pentru  popu-                                                       tide  nu  prea  au  existat.  Se
                                                                      liş li  ţ i  tot  a lîlia   pentru  so  p a rtide  /auorabt7e  unei  con             poate  spune  că  bătălia  elec  mite  argumente  care  mizea  \   xistâ  o  situaţie  fa  fel  de
                                                                      cia lişti.  Bineînţeles,  însă,  că   lu c ră ri  guvernam entale.  zAst-   teoretic  el   ar  deveni   apt   torală  a  constat  într-o  dis  ză  pe  cei  400 000  de  tineri.,   ^   alarmantă.  Sute  de  ferme
                                                                      aceste  sondaje  nu  sînt  în   fel,  W ilh a lm ,  secretarul  ge  pentru  coa liţie   Această  jio-   pută  a  nuanţelor  tn  tim pul   care,  după  scăderea  lin iie i   au  fost  izolate,  iar  mori
                                                                      totdeauna  con firm ate  de  rea  neral  al  p o p u liş tilo r,  a  lăsat   s ib ilita le   este  însă  fo a ite   re   guvernării   sale.   Partidul   de  virslă  pentru  cei  cu  drept   i   suprofeţe  de  terenuri  agri-
                                                                      lita te .  A m bele  partide  consi  să  se  întrevadă  p o sib ilita te '!   dusă.  in   acelaşi  tim p ,  în  :in -   po puii st  a  obţinut  unele  suc  de  vot  de  la  20  la  19  ani.,  au   ^   cole  s-ou  tronsformot  in
                                                                      deră  că  au  m otive  să  crea  u n or  viito a re   com binaţii  po  d u rile   celor   două   p a rtid .?   cese  în  politica  economică  şi   sporit  corpul  electoral   So  .   odevărote  focuri.
                                                                      dă  în  v ic to rie   In   a lcricrile   litice.  ! .a  rîn d u l  său,  preşe  m a ri  există  serioase  re tice n   cialiştii  îşi  pun  mari  sperau                      \
                                                                                                   dintele  U n iu n ii  S in d ica le lo r                  socială,  care,  bineînţeles,  nu   ţe  în  a  ciştiga  pe  cei   mai   \   CUTREMUR
                                                                      p ro vin ciale,  care  s-au  desfă-                       ţe  faţă  de  o  astfel  d n  rezol                                                                                 \
                                                                                                   Austriece,  A n to n   Benya.  care                       îost  folosite  ca  tot  atitea  ar  m u lţi  din  ei,   deoarece   in   .   IN  JAPONIA
                                                                      ţu ra t  în  m ai  m ulte   etape,                        vare.  Aceasta,  deoarece   in   gumente  in  s p rijin u l   său                                                    )
                                                                      so cia liştii  au  m arcat  un  uşor   este  in  acelaşi  tim p   si  u n u l   marea  masă  a  a le g ă to rilo r   Astfel,  creşterea  economiei  a   campania  electorală  le-a  pro
                                                                      progres  faţă   de  ad versa rii   d in tre   lid e rii  m arca nţi  ai  so  au strieci,  P a rtid u l  lib e ra l  —   înregistrat  in  u ltim ii  doi  ani   mis  reducerea  stagiului  m i  i   Un cutremur  de  inten-  \
                                                                      lo r,  fără  ca  acesta  să  fie   in   c ia liş tilo r.  a  mers  c lra r  mai   da to rită   id e ilo r  pc  care  le-a   un  ritm   mediu  m ulţum itor   litar.  Aceste  400 000  de  noi   1   sitóte medie  s-o   produs  \
                                                                      să-  îndeajuns  de  concludent   (lc)>arle,  deda rin d   că  el  se   vehiculat  in tr-u n   trecut  nu   a  fost  imbunădăţit   sistemul   voturi  ar  putea  să  hotărască   i   vineri în  porteo  centróla
                                                                      ilic it  su  dea  siguranţe  o b ţi  pronunţă  pentru  form area  li  firea  îndepărtat,  deşi  se  pare   de  pensii,  ia r  paritatea  şi  în  ultim ă  instanţă  rezultat ui   )  »   o  Japoniei.  Epicentrul  cu  \
                                                                                                                                                                                                                            tremurului  s-o  oflct  in  o 
                                                                      n e rii  m u lt  d o rite i  n ia jo rită fi.   nei  m a ri  c o a liţii  in  toate  in i-   că  a  renunţat  la  ele  —  nu   lin g u lu i  este  protejată  de  e-           \
                                                                                                                                se  bucură  de   po pularitate,                           alegerilor  —  apreciază   ol)   i   propîereo  oraşului  lo y a 
                                                                      Cu  a tît  m ai  m u lt  eu  c it  cîş-   p re ju ru rile ,  ch ia r  şi  in  căzu1   fiin d   considerat  m u lt  prea  la   fectcle  negative  ale  reeva  servatorii  '    ma.  situat  lo  nord-vest  de  s
                                                                      lig u rila   au  fost  o b ţinu te  in   cind  u n u l  d in tre   cele   două   dreapta   In   această  situ a ţie .   lu ă rii  m ărcii  vest-germane.   \   Tokio.
                                                                      dauna  unor  g ru p ă ri  p o lil't-  m a ri  pa rtide  obţine  m a jo ri  fă ră   îndoială  că o  parte  din  In  acelaşi  tim p,   pe  agenda  C.  VARVARA
                                                      Redacţia  îi  administraţia  ziarului  :  Deva,  itr.  Dr.  Petru  Grota,  nr.  35.  Telefoane ;  12317  >i  11275,  Tiparul  I  întreprinderea  poligrafică  Devo.                     44065





