Page 89 - Drumul_socialismului_1970_02

3
DRUMUL SOCIALISMULUI $ Nr. 4711 VINERI 27 FEBRUARIE 1970

/
Acţiuni | Ne-ntilm

edilitar - ^ o. | 1

gospodăreşti ^ | p la „stup“

(«i acurateţea oraşului j j m
Bi.id un aport însemnai vor ; - Ei, şelule, spuneai dolo
avea şi j n acest an acţiti- i m W Z S t % l trecută de-o chestie lonnida-
nilo e d ilita r - qospodareşli, : bilo, fontostică chior.
n « ’SSf;
pui tic ipurea cetăţenilor la ; m » - Spuneam, dor să ştii că,
diverse munci volun ta r pa- : n.m judecind moi Io rece. n-om
triotice . Din fondurile de in- i I î i $ l$ 8 if 1 » * mai găsit-o chior aşa de gro-
xeshţii se vor preda la clic- \ i $ m n ■■■■■ '--iZ: g|M «.?*!* % S « f e l zovă. Iţi promisesem in^ă o
ie doua blocuri moderne, \ răluiolă. dacă bine mi-odvic
două magazine noi, dintre ■ K îl iii! w m-îL^ttrn^M a .<$ aminte.
mm m $ ^4 tUfeí » W m ® - Do, parcă. Eu. în chestii
ta ie unul cu articole pen- j
Iru nou-născuţi. vor fi mo- j d-osteo om memorie scurtă.
dcrnizalc palru magazine j m a .... , - Uite cum m-om gindit să
vechi şi alte acţiu ni de larg w m ■ * 1 te pedepsesc Te vei duce Io
inleres. De rem arcat că pen- i i Hunedoara.
tiu susţinerea a cţiu n ilo r e- i ¡31 « - Îmi dai şi maşina ?
conom ite si social-cullurale I $8 «/i m p - O iei pe-a administraţiei.
voi ii < h e llu iţt in 1970 din • - Păi n-ore.
bugetul co n siliu lu i popular ; - N-are ? Să-şi cumpere !
orăşenesc pesle 12,7 inilioa - : Şi-acum fii atent. Lo Hune­
ne rlc lei.
Reînnoirile care au cuprins întreaga Vale a Jiului s-ou oprit îndelung şi cu folos şi asupra oraşului Vulcan. Blocuri ssmeţe au fost ridicate, rivalizînd parca cu înălţimile împrejuri- doara la restaurantul „Meta­
milor. Apartamentele (or poartâ pecetea confortului şi frumosului, pe care minerii şi familiile lor le trăiesc zi de zi. Foto : V. ONOIU lul"...
- Minunat. Intru in restau­
rant, comand şi stau la pindó.
Este ?
— Nu, băiete I Asta n-ar
valoroase rezultate In acţiu ­ DIALOG CU CITITORII
„C M uldloni de com ori" — tle de num ism atica şl alte cl- Judeţului nostru s-au ob tlnu t C IN EM A mal fi pedeapsă. Bagă bine
în cap.
Nu intri în local şi
acţiune lansată cu un an In. leva piese din evul mediu.
urm ă de ră lre C onsiliul Na- Aceasta ru a tlt mal m ult cu nea „C ă u tă to rii de com ori", V IIB 1E A DEVA : Lhm orirea („C inem olo*
liona l ol O rganizaţiei Pionie c it alte şcoli din judeţ, cere aceasta dovedeşte preocuparo g ro lu l „P o tria "); lu p ii o lb i ( „A r­
iiC>r — o iest prim ită cu mul! cu un an în urm ă nu aveau şi Interes din partea celor Iile Vancca •— Baru. Dacă Am luat legătura ru poşta şi io " ) ; SIMERIA: Arunca(i banca In
entuziasm de către cadrele nim ic în această direclie. a­ chem aţi la această treabă şi aveţi acte o ficia le cu care să ni s a prom is că lu c ru rile se­ aer („M ă re ţu l") ; HUNEDOARA :
(„C onstruc­
Sultanul
}>
A ngelica
didactico, com andanţi dc u- cum posedă colecţii valoro a­ faptul ne bucură. Necazul do ved iţi că aţi lucrat 7 ani în sizate de dv. se vor îndrepta. PENTRU 24 ORE torul") ; Seion mort, seriile I II („F la ­
n itiiţi şi detaşamente pionie- se. am enajate în adevărate este însă acela că nu ţoale grupa I de muncă. pute|i so li­ N oi vă rugăm să ne in fo rm aţi c ă ra "); Pocolul dragostei („S id e -
ru rg is tu l");
C A lA N : Un glonte
roşii. precum , şi dc pio­ muzee şcolare. Un exem plu şcolile ne oferă aceleaşi sa­ cita scoaterea la pensie pentru cum se face în prezent d ifu ­ Vreme umedă, cu cerut tem po­ pentru generol („11 Iunie” ) ; TE-
n ie rii şi şcolarii din ju d e iu l în acest sens îl constituie tisfacţii, mai ales că linele din lim ită dc vtrstă. Aceasta pen­ zarea presei şi să ne com uni­ rar noroi, lo crtl vor cădea n in to 'l 1IUC : Dragoste la Las Vcgas nici nu comanzi nimic. Stai o-
(„M in e ru l") :
noslru. Şcoala generală din O răştioa- acestea ou mari p o sib ilită ţi tru că. conform p re ved erilor caţi observabile dumneavoas- interm itente. V iolu l va sufla slab leo păpuşilor PETROŞANI ■ Vo­ farâ.
(„7 N oiem brie") ;
M enirea ci. aceea de a v a ­ ra de Sus, care a reuşit să-şi de v a lo rific a re a tra d iţie i is­ ari, 13 din legea pensiilor, ti ă. din sud - vest >i vesl. Tempero- Tigrul („R e p u b lic a "); ItIP E N I: A ­ - Şefule, mă chinuîcşti.
lo rifica tro cu lu i istoric prin amenajeze un valoros muzeu torice p rin am enajarea de vîrste lc de pensionare se reduc tura va fi cuprinsă tiu a intre pele prim ăverii („M u n c ito re s c"); - Bineînţeles. De-ofarâ vei
colecţionai ea unor piese v a ­ şcolar, ce a Intrat 1n c irc u i­ muzee sau cel puţin co ltu ri cu G lu ni pentru fiecare an Em ilia Săniălean — Deva. minus 1 şl 4 grado, io r nooptea V irid ia n a („C u ltu ra l") ; LONEA : privi ferestrele. Ferdele n-au,
m om entului
O m ul
(„M in e ru l") :
loroase. care. In final, să tul m uzeistic judeţean. m uzeistice pentru început. efe ctiv lucrat în lo curi de m un­ Pentru a pulen intra în pose intre minus 10 ţi minus 4 grade. Inimă de morno („7 N o ie m b rie "); oşo co vei vedea perfect.
con tribu ie ta amenajarea unor M uzeul de la O răşlioaro, Aşa esto cazul Ş colii genera­ că din qrupa I. Dacă nu po­ sia banilor despre care nc-aţi D im ineaţa ceo(ă locala. AN lN O ASA : Om ul Core volora Geomurile-s mari şi multe, şi
( „ M uncitoresc") : PETRI­
m iliarde
m u/ce şcolare, adevărate m o­ rezultat al e lo rlu rilo r depu­ le şl Liceu lui din Sîmcrîa. sedaţi asemenea acte, atunci scris, trebuie să vă prezentat« LA ; Asasinatul t o comis luni deci nu te vei plictisi curînd.
nografii ale satului, comunei se de p io n ie rii acestei com u­ plasato în apropierea unor singura în măsură să hotăras­ personal la fab rira de teracotă („M u ncito re sc") ; VULCAN : My Te vei învîrti pe-ocofo de mai
sau ţin u tu lu i respectiv, a fă­ ne, conduşi şi îndrum aţi în punclo de interes istoric cum că este comisia medicala de Şi să vă faceţi form ele dc li­ PENTRU URMĂTOARELE Foit Lody („M u ncito re sc") ; URI- multe ori.
CÂNI : C ă iâ lo rio p rip ită („7 N o­
cut ca sus-am intita acliune perm anentă de priceputul şi ar fi : Cetatea Uroi şi depo­ expertiză a capacităţii de m un­ chidare. ie m b rie "); ORAŞTlE: O peraţiunea - Şi docâ-ameţesc ? Să nu
să fie categorisită p rin tre ce­ entuziastul profesor V io rc l zitu l fo silifcr dc In Tîm pa. că. Ion P îrvii — Deva. C itit 1 2 ZILE Lody C baplin („P a lrio ") ; N eim blin- pun în gordă solvorea ?
le mai interesante şi u tile ac­ Manoleseu şi s p rijin it în a­ Un prim ob ie ctiv spre caro răspunsul dat la „D ialog cu c i­ lita A ngelica („F la că ra ") ; GC-OA- - Nu-i nevoie. Înainte de-a
ţiun i ale p io n ie rilo r şi im celaşi tim p do către conduce­ trebuie să se îndrepte atenţia A ure l I uca< l —■ Ghelar. S cri­ tito rii" în ziarul noslru nr. | Vrcnteo in răcire uţco ră , cu G IU-BAI : R âiboi ţ i pace, soir­ ameţi voi sosi eu acolo.
ile III—IV; HAŢEG: B aladă pentru
brAtişată cu m u lt interes de rea şcolii, funcţionează in ­ conducerilor dc şcoli şl a ca­ soarea dv. este incom pletă şi 4707 din 22 februarie a.c. Pen­ ceiul schimbător, fio lo t va ninge M ă iiu co („P o p u la r") ; BRAD : - Asto-i tot ?
nuiHe din şcolile ju d e ţu lu i tr-un local propriu şi are trei drelor didactice este acclo do ca atare nu vă pidem răspun­ tru edificare pute(i consulta lu ­ slob. Tem peioluio in scădcro Valeu p o p u ţilo r („S teaua to- - Nu. Ji-am spus că vei
nosi ru. secţii : una dc Istorie (caro a-şi procure, p rin lr-u n apel de. la între b ă rile puse. Aştep­ crarea „C oncediul de odihnă" Ljooră. ţie ” ) ; GURABARZA: Primăvara pe privi ferestrele. Asta nu în­
O dei („M in e ru l” ) ; IHA : Somelo
C onsiliul judejean al Orga- v a lo rifică descoperirile şi către co n siliile populare, lo ­ tăm să nc com unicaţi cît tim p rle V. Buia vo go b o ntilo r („L u m in o "). seamnă să te rgiieşti lo con­
ni/,altei p io n ie rilo r, încă din cercetările arheologice înlre- caluri p ro p rii pentru muzee, a(i fost. angajat, la I.R.L, pen­ sumatori. Jn ferestre sint niş­
perioada cînd aclînnea era prinsc rle către cercul „Sar- pentru ca ele să in tre în c ir­ tru ce şl cu ce a rtico l si lite ră Profira A lholă — Răcla. Sin­ te panouri.
dc-abia in „faşă", a depus o gedava", uncie exponate fiind ci ii Iul salulu i şi să slea ori- din Codul M un cii vi s-o desfă­ gura iu măsură să stabilească, grvipo 8 : Romonio — Japonia, repri-
c.ind la dispoziţia v iz ita to ri­ cut contractul de muncă, c il dacă mai p u le li munci sau nu. io a III o ; 21,30 Moment poe lic: 21,35 - Iar panouri ? M-oî ucis...
lor. In s p rijin u l a cţiu n ii şl ce vechim e totala ave|i in este comisia m edicală de ex­ RADIO Solista se rii; 22.00 R adiojurnal: 22,20 - Băiete, fii colm. Aceste
..C ăutătorii de com o ri", şi mai cim pul m uncii. pertiză a capacităţii dc muncă. S pori; 22.30 C onceil dc inurlco uţoo- panouri n-au nimic cu tocatul.
fereastiă
Primul, din prima
iâ ; O.OJ-J.OO En;oda nocturnă.
Acest lucru este precizat în
ales cu scopul de a face cit
loan
Frdoş — Curabarza
Muzeele şcolare-un început mai pe larg cunosrule lu riş- Considerăm că problem a de­ mod clar si in lucrarea pe care o d u o litú h : 9.J0 M em oria pom inlulut lic o l do d im ln e o ţâ ; 7.00 R adiojum ol; din stingă, anunţă : „Cau­
PROGRAMUL Ir A.OÓ-9.JO M unco ţi
PROGRAMUL II: 6 00 Proprom mu-
ciucuri şterse".
Următorul :
spuneţi că aii consullat-o. Vă
ro m o o is t; 10.10 Curs de lim bo spo
tilo r punctele m uzeistice din
7,’ 0 Progiom m unco! de d m in e o îo
n io lă ; 10.10 M unco u ţo o ră ; 11.05 C in­
judeţ, u n ită ţile de p ion ieri ar spre caro ne-ali scris a fost recomandăm să vă prezentaţi ta orchestro Sile V iţa « ; 11.15 Suiio (co'M inuoie); 8.10 Toi incinte I; 8.25 „Stop". Celălalt : „Nu circu­
rezolvată. Pretenţia din ultim a
fi bine să troacă la plantarea scrisoare nu v-o putem satis­ in fala acestei com isii. do bniet „0 < le u * dc Gluclc: 11,45 S to­ M ori inte rp re ţi; 9,00 M unco popu laţi...”. Te-oi dumirit ?
lo iâ ; 9.10 Cu»s de lim bo «pomolo ;
- Aproape. Sint semne de
promiţător al „căutătorilor unor m ijloace rle orientare face. A vram Dobra — Teliueu In ­ lul m odicului; 1?.00 Om m unco po­ 9.30 Corul C onservnloiuliii ..G heorgh* circulaţie pentru autovehicule.
poarelor*' 12.15 Zoce m ioulo cu CliH
Dirno" dm C luj; 9.40 M olincu le o lro l .
spre aceste puncte, ţn sperjal
R ichord; 12.25 Şirinţo Io si;
12.30
11.20 Jocuii populare; 11,30 M utica u-
acolo undo muzeele se allă D um itru Vulcan — Sîntămă- ferior. Răspunsul pe care vi t-a M e lo d ii populore; 0,00 R od'o iu rn a l; Jo aro ; 12.03 Avanprem iera co tid ia n ă : - Exact. Cînd voi sosi eu
ria O rloa şl Iile Dala — Pui. dat conducerea în tre p rin d e rii 0.10 A vo n picm icio co nd io no ; 0.22
amplasate în apropierea tra ­ 12.15 Concert de p rin i; 12.35 Saecu acolo, îmi vei spune, cu preci­
La răspunsul dat de noi ante­ unde lu craţi esle com plet. La M utică u ţo o ră : 0 45 M uncă popu­ lu m ; 13.00 Concert de p rim ; 13.30 zie. ce caută aceste semne în
seelor lu rislico.
'U
de comori ză al a e liu n ii ..C ăutătorii de rio r nu avem nim ic de adău­ el nu se mai poate adăuga n i­ Radio pubU citote; 14,50 M utică popo Cartea ţm n (ih c â . 13.40 M utică din locul unde or trebui să se o­
lo»«: M.00 Caleidoscop m unco!: 14,40
In afară rle «cporiu) de ba­
opereio „C u le g ă to rii de stele“ de Flo­
mic în plus
gat în plus. Precizăm doar că
lo ro . 15.00 Noro violurilor , 15.25 Coin-
f le reclamele
cu cîrnăciori,
rin C orniţei; 14,03 M e lo d ii populare ;
14.30 M utică u ţo o ră , 14 55 Ş tiinţa Io
com ori", în ju de lui noslru ea răspunsurile dale dv. de către p o n lo iu ! să p lă m in ll: 16.00 Rodiojur- i i; 15,00 O pera pentru to(i ; 15.30 M u­ ciorbe, fripturi, pui fa frigare
n o i; 16.20 iocun dunărene; 16.20 Isto­
o căpătat şi al le form e de co n siliile populare sint ţn con­ M arla Pop — Deva. După ria contem porană — 6 M o rlio 1945 ; nco u ţo o ră ; 15.40 Rodio p u b lic ilo le ; ele., etc.
organizare Aşa de pildă, form itate cu prevederile le g i­ discuţia avulă cu dv. am stat 16.45 C înlă (ontoro rcp rcie n io liva o 16.00 R odtoiurnol; 16 20 lite ro lu ia ro ­ - Grea pedeopso, şefule.
lor în vigoare. de vorbă şi cu D um itru Şer* A rm atei; '7.05 Penlru poirie ; 17.35 mâno ţi o ria co rolă ; 16.50 Pe teme
suslinulă şl atentă muncă solicilate de către M uzeul din pen iru zona O răştiei şi V a ­ han. Dîusul a prom is că-şi va S o liţll ţl fo rm a lii de a m o io ri: Ifl.Oi m edicale; 17,00 Covolcodo ritm u rilo r: Cum pol afla eu aceste lu­
pcui.ru a îndrum a şi canaliza C lu j şi M uzeul judeţean, una lea Jiu lu i, în s p rijin u l ares- Fm ll Şandru — Za ni. Consi M uncă u ţo o ră ; 18.10 Revisto econom i­ 13.30 Curs de lim ba spaniola; 16,53 cruri ?
V a ric to li m u n c a lo : 19.30 Acoso Io. .
e fo rtu rile u n ită ţilo r de p io ­ de etnografie şi una rlc in ­ loi acţiuni s a organizai m a­ lin i popular com unal arc d e v i­ corecta atitudinea că ; 18.3C O m eledie pe odreso dv.; Al P olcolonu; 19,50 N oopie bună. co - Simplu. Foci o învîrtitufâ
I Î.C0 G o rd o re dio ; 19,30 S ó p ió m in j
nieri In direcţia „că u tă to rilo r dustrie casnică. nifestarea cu tema : „A m in ­ zul lu cră rii şi vă poate spune B. T. — Gurasada Cu toalS unui rrelom on; 20.05 to b le lo de sco p n ; 20.00 Opero ..Floulul feim eenl” mai puţin (ştii, de-olea de ca­
de com ori". Aceste preocu O bogată a c liv ila lo de cer­ tirile lo c a lită ţii", prin forme c il costă electrificarea satului strădania noastră, nu am reu­ ră; 20.10 365 de ciniece; 20.20 Arghe de M o ro ii; 23.05 F e s li/n lj! w u n cs l re ziceai că le-ameţesc) şi
n o n o ; 20.75 Zoce m elodii p ie fe io ie :
Flondro - 1969. 24.00-1,00 lu c io il de
porî şi au dovedit eficienta cetare arheologică au deslă*- le: ..De vorbă cu gospodarii G lodghileşli. şit să înţelegem re a|î v ru t 21.00 C nm pionolul m ondiol d î hochei. comeră dai o fugă la consiliul popu­
prin amenajarea, la început şural p ion ierii de la Şcoala satului", „C o le cţio n a rii rle n- să spuneţi. Scrisoarea este in ­ lar municipal, că-î pesle
a unor co ltu ri fo lclo rice şi din O răşlioara de Sus într-o bieclc vechi, specifice lo cu ­ A ron Brandlş — Runila, E- descifrabilă. drum. Dacă nu afli, le duci Io
m uzeistice în scoli, care u r ­ tabără specială de arheoloqie. lu i şl rle obiecte de uz cas­ m iltan Doboş — Pelrila. Un sediu! miliţiei.
mau să se transform e In a- organizată în două serii a cile nic" ctc. grup de cetâ|enl — Sim ena N. ZAMFIR - Şi daco tot nu aflu ?
dcvăralo muzee, menite să 75 rle elevi, în vara anului C onsiliu l jurlelean al O rga­ 18.00 Studioul p io n ie rilo r; - Atunci m-oşlepţi pe mi­
o ie r ' v iz ita to ru lu i imaginea I9G9, la cetăţile dacice din nizaţiei p io n ie rilo r in le n tio - 19.30 Com pîonotul m ondial de ho­ ne. Dar în cazul ăslo so ştii
lor u rilo r respective, din cele M u n {il O răştiei. sub în d ru ­ nează să va lo rifice rezultate­ chei - grupa B (B ucureţb). co nu te moi propun penlru
S U-A - Iugoslavia (re p tila
mai vechi tim puri şi pînă in marea unor profesori şi cer­ le acestei acţiuni. în ir-o MICA PUBLICITATE a III o) ; funcţia de reporter şef. Ba
pre /e nl. Desigur. şi pînă la cetători de la U niversitatea prim ă etapă, prin organiza­ 19,ÎS Telejurnalul de seoio; moi mult. voi opta pentru re­
această dală mai existau şcoli şi M uzeul rle istorie din C luj. rea. în preajm a Z ile i pion ie­ 19.30 A cluolîtotca in econom ie: trogradare lo cea de subre-
19.40 M ai avo|i o inlrebaro f E­
în care. prin entuziasm ul si De asemenea, p io n ie rii rle ru lu i, a unei exp oziţii ju d e ­ Pierdu! geantă cil buletin Recompensă găsitorului. misiune de cultură ţ 1iin (ilic ă ; porler.
p rie r pe rea cadrelor didactice, Ia Şcoala din O răşlioara de ţene cu cele mai valoroase de Identitate şl ac le perso- S p. po! da in fo rm a ţii la 20.40 A n lra d Film artistic de - Aoleu, şefule, te-oi asprit
scurt m etraj;
au fost. va lo rifica te tra d iţiile Sus au întrep rins o expedi­ obiecte din muzeele şcolare. D ale, re le le medicale, obicc- 21.00 Com pîonotul m ondial de ho rău ! Am să aflu. Chior da­
islorice tócale. Aş am in;i in ţie la peşlera C ioclovina, cu De asemenea, inlentionăm să le şl medicamente, in gara Şcoala generală M uncehi chei Romonio — Japanio că o să întorc Hunedoara pe
această direcţie Şcoala gene­ care ocazie şi-au îm bogăţii edităm un ghid ilu stra t pon- Sim ena. M ic, p io lcso r M uscalii Ana. (rcpti?a a III o) ; dos. Am plecat ! Nc ntîlnim la
rală cu clasele I— IV din muzeul cu alte piese specifice, Iru muzeele şcolare din ju ­ 17,00 Tcleţceală C onsullntü la 21,45 Preludiu In e d iţia a lil a „stop", pardon, la Metolul.
Cerbul de aur Broţov-Rom o-
m atem olicâ (clasa o V lll-a) ¡
Turdnş, cu vechi preocupări ţin u tu lu i respectiv. deţ. 17,23 C onsultaţii la fi cică (claso n io ; Po !
în colecţionarea de obiecte La Şcoala generală din Considerăm că ar (¡unea n XU-o); 22.00 Ic le ju rn a lu l de noapte*
cu valoare istorică. evonse PDuliş funcţionează un muzeu ..C ăutătorii de com o ri" oslo 17,40 Film pentru elesi. D igestia 22,20 Cadran — emisiune de ac- GHEORGHE PAVEL
lu o liia to in te rn a ţio n a lă ;
în lr-o vitrin ă am enajată cu avînrl ca secţii principale în prim a fază rle desfăşurare Pentru dezvoltarea bazei (Anatom ia - closa a Xl-o) ¡ 23.00 Inchidcreo em isiunii.
m ijloace proprii. In această (muzeul funcţionează în lo ­ şi o năzuim ninfl tim p via bilă V -
acţiune se evidenţiază direc cal p ro priu ) : in du slria mine şi foarte interesantă. De a­
torul şcolii respective, care ritu lu i, etnografie, fo lclo r şi ceea. folosim p rile ju l să adre­ materiale a legumicnltu.ru
dovedeşte inleres şi pasiune artă populară. In lr-u n mori săm tu tu ro r cadrelor rlid a rii-
pentru volorificarea şi cu ­ asemănător se poale vorb i ce din judeţul Hunedoara, C ooperatorii din Geooqin an acum ulat o bună ex­ Munca intensă de fiecare
noaşterea tre cu tu lu i Istoric de preocupările p io n ie rilo r şi precum şi co n siliilo r populare perienţă in ceea cc priveşte extinderea a c tiv ită ţilo r
al satului şi com unei Turdoş com andanţilor de la Rişculita, locale chemarea de a s p rijin i anexe. Printre altele, et şi-au asumat sarcina să con­
Recomandăm însă o mal Iar Iscronj, Baia de Criş. Ţebea. acţiunea noastră. fecţioneze 200 bucăţi lo cu ri penlru răsadniţe, in su­
gâ preocupare pentru îmbo- Sar mizege tusa (p o sib ilită ţile prafaţă de I 200 mp destinaţi liv ră rii celorla lte coope­
qătirea v itrin e i muzeistice, lor sin i m ult mai m ari). Bre­ Prof. NICOLAE CATANOJ rative agricole din ju d e ţ zi — amplificator de succese
în tru cît în u ltim u l an în ea tea Strei. Brănişca ctc. activist Io Consiliul judeţean O parle din ele au ajuns deja la b e n ciicja ii. In lo ­
şi a lăcut loc doar o colec- Dacă în nu ille din şcolile al Organizaţiei pionierilor ial. num ai din v a lo rific a re a locui ilo r confecţionate,
unitatea va incasa suma de 40 000 lei.
mai 89,5 la sulă. Absentele nr- progres b o i.iiiio r pc lin ia sla-
m otivate se m enţin la un nivel bifiZririi cadrelor rlc m uncitori.
ridicat, iar fluctuaţia m uncito­ Penlru ate-isla se im pune din
rilo r atinge un procent, anor­
INDUSTRIA HUNE Este in alară rlc otice îndo mal . sebi a com ite tu lu i dc direclie,
partea şefilor de echipă, maiş­
trilo r şi in gin erilor, şi îndeo­
Toate acestea nc determ ină
¡altă că realizarea n iv e lu rilo r
raţionate a
prevăzute în plan şi anqăjomen- să abordam cu scuio/ilalo, pro­ o a lilu d in e alenlă, apropiere,
blem ele fo lo sirii
re ce p liviîa te şi g rijă faţă de
le reclam ă o activita te susţi­ forţei de muncă şi a fondului noii angajaţi faţa dc c o n d iţii­
nută, un e fo ri perm anent şi de tim p productiv. Avem (n le de cazare, hrană şi nevoile
tone capacitate, pentru turna­ de 80 tone capacitate m axim ă". tr-o luptă deschisă şl curajoa­ In darea de seamă a prim ă­ intens In toate ve rig ile produc­ vedere în mod deosebit orga­ social-cuM urale ale acestora.
rea de piese din oţel-carbon şi Producţia la turnătorie nu se să în fiecare înfruntare cu duş­ riei oraşului Hunedoara pe a­ ţiei. o riguroasă ordine şi dis­ nizarea judicioasă la tonte A plicarea noului «uslcm rle sa­
special şl un cuptor sistem putea reglementa decît în două manul. Astfel, după exem plul nul 1945 se arată că „în perioa­ ciplină. care să asigure ritm i­ fro n tu rile de lucru, a ti t prin larizare şi m ajorarea sa la riilo r
C i l H, de 5 tone, pentru turnat schim buri, lucrîndu-se In ace­ m in e rilo r din Valea J iu lu i, mc- da de la 1 Ianuarie la r» m ar­ citatea necesară si rezultatele crearea c o n d iliilo r lehnico-m a- in m in erii, s p rijin u l p rim ii din
lingouri şl piese mari. Ambele laşi tim p la tonte articolele talu rgiştil hunedoreni se orga­ tie 1945, organizaţia P artid ului scontate. In acest scop. orqa- le ria le optime, ( it şi prin a l­ parleo co n siliu lu i de adm inis-
La Hunedoara erau Instalate cuptoare se găseau In tr-o stare Pentru realizarea producţiei nizează în sindicale, cer în lă tu ­ Comunist (a oraşului Hunedoa­ nizaţja rlo partid şi conducerea cătuirea unor fo rm a lii dimen Iratie al C rn lra le i m in ereu rilor
5 furnale Înalte care foloseau bună. maxime era nevoie de încă „un rarea directoru lui general .şi a ra — n n ) a stal în fruntea ac­ exp lo a tă rii au sta b ilit d ire c ţii­ sionalc în funcţie dc nevoile neferoase Deva ca şi do rin la
drept com bustibil cocs şl man­ le de bază spre care se va
Fără un comentariu mal larg, plus rle personal pregătit de altor clemente reacţionare ca­ ţiu n ii pentru doborîrea guver­ reale ale producţiei, de pre­ noastră de a depăşi aceasin
gal şt utilizau m lnereurlle de din datele relatate ptnâ în pre­ cea. 3â la sută faţă de efecti­ re îm pierlirau sporirea produc­ nelor reacţionare in frunte cu concentra atenţia în tre g u lu i co­ gătirea şi experienţa m uncito­ stare de lu cru ri n# vor condu­
fle r locale. Din acestea func­ zent. se desprinde ca o conclu­ vul existent". Uzina lucra cu ţiei. demască pe sabotorul Ghe- Rădescu şi pentru aducerea la le ctiv. rilo r ţinîn d seama de in te n si­ ce neîndoielnic, la îm lninălăti-
ţiona doar unul, cu o capacita­ Principala condiţie a succe­
zie că producţia uzinei de fle r un efectiv de 821 de m uncitori, nea Rău şl com plicii săi, nu­ cîrma ţă rii a guvernului de la r­ tatea medic norm ală a m uncii. n lc aşfepiaie.
te de 50 tone fontă pe zi. Exis­ a fost cu m ult sub nivelul ca­ din care 315 calificaţi şl 506 ne­ mesc pe reprezentanţii m unci­ gă concentrare democratică dr. sului în acest an este a m p lifi­ In acelaşi timp. ne ocupăm stă­
tau. de asemenea, Instalate 4 carea ritm u rilo r rle extracţie. llc z u ll alele o b ţin u lc după
pacităţii agregatelor existente calificaţi. to rilo r care să Iacă parle in ­ Petru Groza". rii i lor de calificarea şi rid ic a ­ aproape două luni de muncă
cuptoare M artin cu o capacita­ ?n acest sens am preconizat
la acea dală In treacăt fie spus, o situaţie tegrantă din rondurerea uzinei După 6 M artie 1945 — rela­ rea gradului dc pregătire a din acest an -în l p u /ilîv r. con-
te de 25 t/şarjâ. In funcţiune se m enţinerea perm anentă în e x­ m u n cito rilo r clin subicran. Anul
In and 1944-1945 la Uzinele asemănătoare exista şi la ex­ şi formeăzâ brigăzile de şoc tează darea de seamă — orga­ lirm in d c <« a rliv d a le a produc-
afla, din lipsă de m ateriale re­ pentru controlul producţiei şî ploatare a cel puţin 10 pa­ trecut am organizai 0 cursuri
de fle r din Hunedoara lucrau ploatările de minereu rle fie r nizaţia din Hunedoara a P C R. livă din < ar Iru I e xp lo a lfirii
fractare şl fonta, numai un 190 Ingineri şl meseriaşi, I 749 aparţinătoare uzinelor rle fie r ăl desfacerii produselor. a fost iniţialoarea tu turo r ac­ nouri cu m inereuri complexe- dc calificare pentru 100 m un­ noastre .»c înscrie în ritm u rile
cuptor. de lucrători calificaţi, 2 375 de ale statului. M ai trebuie re ţin u i A lă tu ri de acţiunile m uncito­ ţiu n ilo r de s p rijin ire a guver­ executarea a 300 ml rle lu ­ cito ri. iar pe parcursul aces- planului si aiK|oînm entclor. A ­
lu i an vom mai cuprinde iie ă
crări de redeschidere pe filo ­
Au existat două cuptoare e- lucrători fără calificare, 41 dc faptul că in tim pul războiului, rilo r m etalurgişii a fosl ş> popu­ nului Groza. pentru InfâpUurca nul Magdalena. intensificarea c casta ne d i convingerea ca
uzinele de fier au suferit o pa­ laţia oraşului Hunedoara. La reform ei agrare. In campania 150 m u n c ilo ii in cursu rile pen­ prin amplific arca conslanlă a
Jectrîce din care i un cuptor femei şl 258 de ucenici. In to­ gubă, p o triv it unui calcul pro­ marea adunare populară ee s-a de îns.im inţări. arabil ogoare­ lu c ră rilo r de deschidere la sec­ tru m ineri, a ju to ri m ineri, ar­ re a liză rilo r m in erii şi prepara­
sistem B row n-B ow ery de 1,2 tal 4 535 de salariaţi vizoriu rle la începutul anului organizat la Hunedoara de că­ lor, repararea de către echipe­ to ru l l \ \ precum şi crearea tific ie ri şi vagonetari, fără to rii rlc la Certe) şi Săcărîmb
1945, de cca. 20 000 000 lei. tre F N D. în 2iua de 25 februa­ le comuniste a numeroaselor u­ căilor de evacuare a m inereu­ scoalerea din producţie. vor li în prim ele rîn d u ri ale
Producţia uzinei CSIan rie 1945, se lansează un apel nelle agricole, susţinerea cam­ lui şi s te rilu lu i de la panourile
Fireşte, dezastrul economic Socotim rlc datoria noastră între ce rii d in lre colective le m i­
s-a ră sirîn t şl asupra v ie ţii so­ către toţi cetăţenii democraţi paniei „T otul pentru front, lo­ dc exploatare. ca in «cest an să facem un nereşti ale ju d e ţu lu i noslru.
ciale. Devalorizarea monedei, lip ­ din Hunedoara şi din ju r, făi.î tul pentru victo rie " şi demas­ Preocuparea penlru crearea
Producea mo- sa principalelor alim ente rle pe deosebire rlc categorie socială carea sa bol or ilo r dc la uzinele lin ie i de front la n ive lu l ne­
1944 1943 (6 luni) ■imâ p o iib lfñ ce sită ţilo r este însoţită rle nu­
Denumirea fabricaţiei tone tono in tone piaţă — făină. |>Sine, carne, za­ Si de partid, să protesteze şl fie fier.
hăr — completau haosul eco­ să afirm e voinţa fermă de lu p ­ „Această luptă mare — con­ meroase m ăsuri m enite să li­
nomic, alunei cînd războiul în­ tă îm potriva elementelor reac­ tinuă darea de seamă — p a rti­ chideze defecţiunile din org a­ „Săpfămîna
— radiatoare 632 542 3 600 că nu se terminase şi era ne­ ţionare din guvern. „V e n iţi să dul comunist a dus-o tot tim ­ nizarea transp ortului în subte­
— cazane de încălzire cen­ voie de lot mal m ult m etal, iar dovedim dorinţa de luplă a pul şi continuă s-o dură fără ran si să determ ine o mai bu­
trală 96 29 720 elementele reacţionare unelteau hnnerlorenilor pentru o c il mai a facă glorie p o liiIră de par­ nă aprovizionare a tu tu ro r mecanizatorilor
— tuburi de scurgere 630 239 2 400 pentru sabotarea producţiei. grabnică înfrîngere m ilita ră a tid. ci fle-a dreptul se pune In lo c u rilo r de muncă. Intre al­
— sobe şi maşini de gătit 959 179 1 920 La chemarea P artid ului Co­ fascismului prin m ărirea efo r­ slujba poporului penlru a a ju ­ tele amintesc ca încă in acest în cadrul în tre p rin d e rilo r ju riş ti, tu n ă to ri de m iliţie,
— t.ucerie comercială 1 202 005 2 100 munist Romăn, m etnluigi.şlii hu- tului penlru război, pentru de­ ta la reconstrucţia unei Româ­ trim es Im se va trece la meca­ de mecanizare a a g ric u ltu ­ precum şi in prezentarea u­
— coc bile 4)9 85 1 200 nedoreni s-au angajat cu toate mocratiza rea ţă rii şi pentru nii libere, dom orraie S* inde­ nizarea tra nsp ortului la o ri­ rii 11ia, O râşlie. Haţeg. Co­ nor expuneri pe diverse te­
— băi emailate l,.r> — 9R4 forţele In mersul puternicelor invlaurărea unui gu\ ern f N D “ pendente. Cu aceste sarcini a zontul — 80 şi montarea unui m itetul judeţean Hunedoara nie.
— luci sanitar emailat 121 31 2118 — subliniază m anileslul pornit la luplă pa rtidu l comu­ tro liu între orizon tu l rle bază al L'.T.C. a organizai „Săp
— vase emailate 254 102 360 prefaceri revoluţionare prin ca­ A cţiuni sim ilare se reiau la nist". cu „angajanvente grele şi şi o rizon tu l —85, ceea ce va lum ina m ecanizatorilor". Ca In p re /rn i „Săptâm ina
— fonia brută de furnal 20 025 1 5 fill re a trecut ţara Ei au înţeles rclro şani. Maţ-*;:' 5i în alic lo­ cu răspundere marc faţă dc po­ îm bunătăţi substanţial a p ro v i­ iorniâ inedită de propagare, m ecanizatorilor" se desfă­
că sp rijin ire a războiului pînă la calităţi din judeţ, ca p re tu tin ­ por şi pa trie". Partidul comu­ zionarea fo rm a ţiilo r rle lucru. in rin d u rile m ecanizatorilor, şoară (a I.M .A. Haţeg Şl are
deni pe întreg cuprinsul ţă rii Deşi succesele de anul trecui in lem alică dezbaterea nor­
zdrobirea loială a fascismului, nist „va merge înainte si nu an lost o b ţin u lc în cca mai a cunoştinţelor po llllce , eco­
Ln furnalul înalt producţia dere s> sl ar ea de uzură a căp­ (lucind în cele din urmă la în ­ va demobiliza pînă ce toţi ce- nomice. ju ridice. sociale, m elor de tehnica secu rităţii
maro porte po seama org a n i­
n a în lunciie de com bustibilul tuşelii (cărăm izilor refractare) redresarea economiei naţionale, lăturarea guvernului Râd eseu zării superioare a producţiei şi profesionale şi de altă na­ m uncii şi a celor de circu la ­
ce se folosea 1 mangal <au cocs. furna lu lui caro uornulo sau nu şi democratizarea v ie ţii publice şi instaurarea, la 6 M nrlic l'.Ni, • âţenii acestei ţări, indiferent tură. acţiunea a constat în ţie, a sarcinilor de produc­
,,1'i in ¡IIÍ» chumlaron cocsului — a se forţa producţia rlc* fontă" nu puteau fi înfăptuite decît a guvernului în frunte cu em i­ dc naţionalitate şi rasă, nu vor a m uncii, aceasta răm înc în organizarea de în lîln iri cil ţie pe 1970 şj alte proble­
se rclutc.T/.î în documentele l)c n llfcl ..furnalul înalt, din p rin tr-o muncă încordată şi nentul om politic şi dc stat. pa­ avea o viaţă fericită şi pînă ce conhnuare una din marii«*
vrem ii | iroilti'-ţi;it poide fi cauza ir/u rii căptuşelii nu poa­ susţinută la locul de producţie, trio tu l înflăcărat dr Petru această ţară nu va fi o ţară a noastre rezerve. In prim ul rîntl, specialişti din agricultură, me.
mai mare. în>.î în ambele ca- le perm ite decît o funcţionare indicele de u tiliza re a tim pu lu i
zuri trebuie sâ se aibă în ve- redusă dc 45-50 tone pe zl faţă disciplină şi ordine şl p rin ­ Groza. progresului în flo rito r". de lucru a fost în 1969 de n u ­