Page 85 - Drumul_socialismului_1968_10
        P. 85
     m   P A G IN A   A  BIS-A
                                                                                                                                                                         w  Pentru  dezvoltarea  şi  perfecţionarea
                                                                                                                                                                    activităţii  consiliilor  populare
                                                                                                                                                                         IS  25  octom brie  —   Ziua  Forţelor  Arm ate
                                                                                                                                                                         işf  Decizia  Comitetului  executiv  al  Consiliu
                                                                                                                                                                    lui  popular  judeţean  provizoriu  privind  lucră
                                                                                                                                                                    rile  agricole  de  toamnă
            ORGAN  AL  OOMITEÎIiLUI  Ş JUDEŢEAN  HUNEDOARA  AL  RC.R.  Şl  AL-  CONSILIULUI  POPULAR  JUDEŢEAN  PROVIZORIU
                                                                                                                                                                         Q   „Sâptâmîna  economiei"  —   prilej  de  noi  şi
                                                                                                                                                                    sporite  cîştiguri  la  C.E.C.
                 ANUL  XX.  NR.  4296                              VINERI  25  OCTOMBRIE  1968                                 4  PAGINI  30  BANI
                                                        PLENARA  COMITETULUI CENTRAL
                                            AL  PARTIDULUI  COMUNIST  ROMÂN
                 In  zîua  dc  24  octombrie  a.c.,  au  început  lucrările   niştri  şi  alţi  conducători  ai  instituţiilor  centrale  de  stat,   ia  măsurile  necesare  pentru  constituirea  acestor  orga  fîn,  cu  privire  la  îmbunătăţirea  structurii  organizatori
             Plenarei  Comitetului  Central  al  Partidului  Comunist   primi-viccpreşedinţi  ai  consiliilor   populare  judeţene,   nisme  în  cursul  lunii  noiembrie  a.c.            ce  dc  partid  în  întreprinderi,  instituţii  şi  comune  şi  la
              Român.  Plenara  are  urmâtoarea  ordine  de  zi  :       conducători  ai  organizaţiilor  de  masă,  obşteşti  şi  ai  uni  Tovarăşul  Ion  Gheorghe  Maurcr  a  prezentat  pro  desfăşurarea  adunărilor  şi  conferinţelor  dc  partid  pentru
                  1.  Cu  privire  la  unele  masuri  organizatorice  pen  unilor  dc  creaţie,  redactori  şefi  din  presa  centrală.  punerile  Comitetului  Executiv  al  Comitetului  Central   dări  dc  seamă  şi  alegeri.
              tru  întărirea  continua  a  unităţii  moral-politice  a  po  Plenara  a  ascultat  expunerea  prezentată  de  tovară  al  Partidului  Comunist  Român  cu  privire  la  alegerile   Plenara  a  aprobat   măsurile  luate   dc  Comitetul
              porului  muncitor,  a  frăţiei  dintre  oamenii  muncii  ro  şul  Nicolae  Ceauşescu  cu  privire  la  unele  măsuri  orga  dc  deputaţi  în  Marea  Adunare  Naţională  a  Republicii   Executiv  pentru  perfecţionarea  structurii   şi  întărirea
              mâni  şi  ai  naţionalităţilor  conlocuitoare,  a  coeziunii  na  nizatorice  pentru  întărirea  continuă  a  unităţii  moral-   Socialiste  România  şi  în  consiliile  populare  judeţene,   organizaţiilor  de  partid,  menite  sa  asigure  un  cadru  mai
                                                                        politice  a  poporului  muncitor,  a  frăţiei  dintre  oamenii   municipale,  orăşeneşti  şi  comunale.             adecvat  desfăşurării  vieţii  interne  de  partid,   sporirii
              ţiunii  noastre  socialiste.
                                                                        muncii  români  şi  ai  naţionalităţilor  conlocuitoare,   a   1 inînd  seama  că,  potrivit  prevederilor  Constitu  influenţei  politice  a  organizaţiilor  de  bază  în  toate  uni
                  2.  In  legătura  cu  alegerile  de  deputaţi  pentru  Ma
              rea  Adunare  Naţională  şi  consiliile  populare  judeţene,   coeziunii  naţiunii  noastre  socialiste.  In  legătură  cu   a-   ţiei,  actuala  legislatură  a  Marii  Adunări  Naţionale,  pre  tăţile  economice  şi  social-culturalc,  exercitării  cît  mai
                                                                        ccasta,  tovarăşul  Paul  Niculcscu-Mizil  a  prezentat  pro  cum  şi  mandatul  consiliilor  populare  provizorii  înce  eficiente  a  rolului  conducător  al  partidului  în   toate
              municipale,  orăşeneşti  şi  comunale.
                                                                        punerile  Comitetului  Executiv  al  Comitetului  Central   tează  la  începutul  lunii  martie  1969,  Plenara  a  hotnrît   sectoarele  dc  activitate.  Dc  asemenea,  Plenara  a  apro
                  3.  îmbunătăţirea  structurii  organizaţiilor  de  partid
                                                                        al  Partidului  Comunist  Român  cu  privire  la  organizarea   sa  se  propună  Consiliului  dc  Stat  al  Republicii  Socia  bat  măsurile  adoptate  dc  Comitetul  Executiv   pentru
              în  întreprinderi,  instituţii  şi  comune  şi  »  desfăşurarea   şi  structura  Frontului  Unităţii  Socialiste  precum  şi  ale   liste  România  ca  alegerile  dc  deputaţi  pentru  Marea  A  pregătirea,  organizarea  şi  desfăşurarea,  conform  preve
              adunărilor  şi  conferinţelor  de  partid  pentru  dări  dc  sea
                                                                        consiliilor  oamenilor  muncii  ai  naţionalităţilor  conlo  dunare  Naţională  şi  consiliile  populare  să  aibă  loc  la  2   derilor  Statutului  Partidului  Comunist  Român,  a  adu
              mă  şi  alegeri.
                                                                        cuitoare.                                                 martie  1969.  In  aceste  alegeri,  aşa  cum  a  hotărît  ple  nărilor  şi  conferinţelor  pentru  dări  dc  seamă  şi  alegeri
                  4.  Informare  despre  îndeplinirea  hotărîrii  Plena    La  dezbateri  au  luat  cuvîntul  tovarăşii   Dumitru   nara,  Partidul  Comunist  Român  se  va  prezenta,  îm  în  organizaţiile  de  partid  în  perioada  15  octombrie  —
              rei  C.C.  al  P.C.R.  din  aprilie  1968  cu  privire  la  reabi  Popa,  Ludovic  Takacs,  Gheorghe  Pană,  Vasile  Vîlcu,   preună  cu  toate  organizaţiile  de  masă  şi  obşteşti  ale  oa  25  decembrie  1968.
              litarea  unor  activişti  de  partid  şi  de  stat.       Carol  Kiraly,  Aurel  Duca,  Barbu   Zaliarescu,   Mihai   menilor  muncii,  în  cadrul  Frontului  Unităţii  Socialiste   Plenara  a  ascultat  informarea  prezentată  dc  tova
                  5.  Perfecţionarea  organizării  sănătăţii  şi  îmbunătă  Roşianu,  Mircca  Angelescu,  Ilie  Diculescu,   Gheorghe   —  formaţie  care  va  înmănunchea  toate  forţele  creatoa  răşul  Gheorghe  Stoica  despre   îndeplinirea   hotărîrii
              ţirea  asistenţei  medicale  a  populaţiei  din  Republica  So  Pctrescu,  Valter  Roman,  Janos  Fazekas,  Simion  Bughici,   re  ale  poporului.  Frontul  Unităţii  Socialiste  va  prezenta   Plenarei  Comitetului  Central  al  Partidului  Comunist
              cialista  România.                                        Titus  Popovici,  Richard  Winther,  Gheorghe  Apostol.   candidaţi  în  alegeri,  organizînd  sub  conducerea  Parti  Român  din  aprilie  1968,  cu  privire  la  reabilitarea  unor
                  La  lucrările  plenarei  iau  parte,  ca  invitaţi,  şefi  ai   Plenara  a  adoptat  propunerile  privind  constituirea   dului  Comunist  Român,  campania  electorală.  activişti  de  partid  şi  de  stat  şi  a  aprobat  măsurile  luate
              secţiilor  Comitetului  Central  al  P.C.R.,  membri  ai  Co  Frontului  Unităţii  Socialiste  precum  şi  a  consiliilor  oa  In  continuare,  Plenara  a  ascultat  informarea  Co  în  acest  sens.
              legiului  Central  de  partid,  primi-secretari  ai  comitetelor   menilor  muncii  ai  naţionalităţilor  conlocuitoare.  Plena  mitetului  Executiv  al  Comitetului  Central  al  Partidului
              judeţene  de  partid,  membri  ai  Consiliului  de  Stat,  mi  ra  a  însărcinat  Comitetul  Executiv  al  C.C.  al  P.C.R.  sa  Comunist  Român,  prezentată  de  tovarăşul  Virgil  Tro-  Lucrările  Plenarei  Comitetului  Central  continuă.
                                       EXPPEREA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU
              cu privire la unele masuri organizatorice pentru i itanrea continua
                                                                                                  ■
                                                                                                                          f i
                                                                                                                                             H
                                                                                                                                    H
                                                                                   V
                                                                    |
                                                f i
                                             '
                               ■
                                     ■
                                                                                                                                                                      R
                                                                                                                                                                                  A
                                                                                                                                                                                          B   V
                                                                                                                                                                                                    I
                                                                                                                                                                                                                                             V
                                                                                                                                                                                                                                  I
                                                                                                                                                                                                                                I
                    a unităţii moral-politice a poporului muncitor, a frăţiei Intre
                           oamenii muncii romani şi ai naţionalităţilor conlocuitoare,
                                                            a coeziunii naţiunii noastre socialiste
                                                                                                                                                                                                                           In  toate  domeniile  construcţiei
            Profundele  schimbări                                    clnd,  după  secole  de  exploata  ducătoare  a  societăţii  noastre   liberă  si  Îmbelşugată.  Politica   intale  culturi  umaniste?  cl  se   în  Constituţia  tarii  —   pe  care   socialiste.   Partidul   Comunist
                                                                                                                                 partidului  şi  statului  de  dez
                                                                                                                                                                                                                      H
                                                                     re  si  asuprire,  adevărata  liber
                                                                                                                                                                                             Partidul  Comunist  Român
                                                                                                                        proces
                                                                                                   a  cunoscut  un  intens
                                                                                                                                                               bazează  pe  cea  mai
                                                                                                                                                                                 Înaintată
                                                                     tate  socială  şi  demnitate  uma  de  evoluţie  socială,  politică  şl   voltare  a  bazei  tehnlccî-mate-   sliintă  despre  natură  şi  socie  îndeplineşte  cu  cinste  şi  devo  Român   desfăşoară   o  vastă
                                                                                                                                                                                                                           muncă  de  elaborare  ştiinţifică
         social-politice  petrecute                                  nă,  muncitorii,  ţăranii,  intelec  culturală.  Sînt  cunoscute  erois  riale  a  agriculturii,  de  moder  tate,  materialismul  dialectic  sl   tament.  este  rezultatul   unei   a  măsurilor  şl  soluţiilor  nece
                                                                     tualii.  toţi  oamenii  muncii,  in
                                                                                                                                                                                             Indelunqote  evoluţii  istorice  şi
                                                                                                                                 nizare  a  producţiei,  de  creare
                                                                                                                                                              istoric,'  se  inspiră  din  tot  ceea
                                                                                                   mul  şl  spiritul  de  abneqaţie  cu
                                                                     diferent  de  naţionalitate,  s-au
                                                                     legat  trup  şl  suflet  de  socie  care  proletariatul  român  şi-a   a  unei  agriculturi  intensive  de   re  a  creai  mai  măreţ  glndirea   al  condiţiilor  social-polilico  o-   sare  mersului  înainte  al  socie
                                                                                                                                 Înaltă  productivitate,  măsurile
                                                                                                                                                                                                                          tăţii.  de  organizare  si  mobili
                                                                                                                                                              omenirii  dc-a  lunqul  timpuri
                                                                                                   tnderlinit  misiunea  sa  Istorică
                                                                                                                                                                                             bicctivc  create  în  România  du
          în  structura  societăţii                                  producţie  socialist,  de  proprie  în  lupta  împotriva  claselor  ex  luate  pentru  ridicarea  nivelu  lor,  precum  şi  din  marile  rea  pă  cucerirea  puterii  de  călre   zare  a  forţelor  poporului   tn
                                                                     tatea  socialistă,  dc  modul  do
                                                                                                                                 lui  de  civilizaţie  al  vieţii  sate
                                                                                                                                                                                                                          înfăptuirea  programului  de  de
                                                                                                                                                              lizări  ale  cunoaşterii
                                                                                                                                                                                    epocii
                                                                     tatea  socialistă  asupra  mijloa  ploatatoare,  pentru  răsturnarea   lor,  pentru  dezvoltarea  reţe  noastre.  In  anii  socialismului,   proletariat.  săvârşire  a  conslrucţlet  socia
                                                                                                   de  la  putere  a  capitaliştilor  si
                                                                                                                                                                                               Viata  a  demonstrat  că  una
                                  ^
                                             1  •
                        romaneşti                                    celor  de  produclie.  Poporul  ro  moşierilor,  pentru   eliberarea   diul  rural,  pentru  ridicarea  ni  numărul  şi  ponderea  In  socie  din  condiţiile   succesului   în   liste,  de  concentrare  a  efortu
                                                                                                                                 lei  şcolare  şl  sanitare  din  me
                                                                     mân  nu  mai  concepe  astăzi  re
                                                                                                                                                               tate  e  oamenilor  de  ştiinţă  şl
                                                                                                                           ce
                                                                                                   sociala  a  tuturor  celor
                                                                     venirea  la  condiţiile  social-po  muncesc  sl  translormarea  re  velului  de  cultură  al  maselor   cultură  au  crescut  nemăsurat.   construcţia  socialismului   este   rilor  întregii  naţiuni  spre  o  di
                                                                                                                                                                                             crearea  unităţii  politice,  ideo
                                                                     litice  din  trecut,  la  vremurile   voluţionară  a  societăţii   Pen  ţărăneşti,  creează  premise  pen  In  rîndurile  intelectualităţii  au    recţie  unică  —   înflorirea  pa
           Slimaţi  tovarăşi,          numai  aici  există  o  bază  eco-   cînd  oamenii  muncii  trăiau  la   tru  marile  sale  merite,  clasa   tru  lichidarea  treptată  a  deo  pătruns  sl  pătrund,  ca  o  infu  logice  şi  organizatorice  a  cla  triei.  E  caracterislic  în   etapa
           In  perioada  de  aproape   un   nomico-socialâ  obiectivă,   în  bunul  plac  al  capitaliştilor  sl   muncitoare  din  Români^   s-a   sebirilor  esenţiale  dintre  sat  si   zie  puternică  din  plasma  po  sei  munciloare.  Fără  realizarea   actuală  faptul  că  rolul  condu
         sfert  de  secol  care  a  trecut  de   truchipată  In  proprietatea  ob  moşierilor,  cînd  boqătiile  tării   acoperit  de  glorie  nepieritoa  oraş,  pentru  apropierea  nive  porului,  mii  şi  mii  de   tineri   acestui  obiectiv  este  imposibi  cător  al  partidului  se  manifestă
         la  eliberarea  ţării,   societatea   ştească  asupra  mijloacelor  de   si  roadele  muncii  locuitorilor   re,  dovedindu-se  cea  mai  a  lului  de  viaţă  al  satelor  de  cel   dotaţi  din   rîndurile   clasei   lă  Închegarea  coeziunii  celor  cu  putere  crescîndă  In  absolut
         noaslră  a  cunoscut   transfor  producţie.  O  asemenea  unita  el  le  foloseau  pentru  huzurul   vansată,  mai  revoluţionară  şl   al  oraşelor  Aceasta  este,  de   muncitoare,  ale  ţărănimii,  ak*   lalte  forte  progresiste  ale  so  toate  sferele  vieţii  sociale  —   1n
         mări  radicale  atît  în  structura   te  a  poporului  este  de  necon  minorităţii exploatatoare din  ta  mai  consecventă  clasă  a  so  asemenea,  o  problemă  esenţia  tuluror  păturilor  societăţii.  In  cietăţii  unitatea  de  voinţă   şi   producţia  de  bunuri  materiale,
         de  clasă,  cît  şi  în  viaţa  econo  ceput  în  orînduirea  capitalis  ra şi  al  cercurilor  imperialiste   cietăţii,  steqarul  celor  mai  îna  lă  de  care  depinde  lichidarea   telectualitatea  este  astăzi  pro  acţiune  a  poporului-  In  condi  în  activitatea  ideologică  şl  po
         mică  şi  în  organizarea  socială   tă,  împărţită  în  clase  antago  străine.  El  consideră  drept  sa  intate  idealuri  ale   naţiunii   diferenţelor  fundamentale   tn   dusul  înălţării  spre   cultură,   ţiile  făuririi   unităţii   clasei   litică,  în  perfecţionarea  relaţi
         şi  de  stal.  Schimbarea  funda  niste,  sfîşiată  de  contradicţii   cre,  inviolabile  şi   definitive   noastre.  In  anii  orînduirii  so  modul  de  viaţă  al  populaţiei   spre  ştiinţă,  spre  cunoaştere  a   muncitoare,  existenţa  unui  sin-   ilor  de  producţie,  a  raporturi
         mentală  care  o  determinat  pro  ireductibile  între  exploatatori   marile  cuceriri   revoluţionare   cialiste,  tn  vasta  operă  de  in  ţării,  crearea  condiţiilor  pentru   fiilor  oamenilor  muncii  de  la   qur  partid,  ca  partid  de  avan  lor  socialiste  dintre  oameni,  în
         cesul  radical  de  înnoire  a  tă  şi  exploataţi.  Existenţa   pro  pe  care  le-a  dobîndit   prin   dustrializare  a  ţării,  organiza  Înfăptuirea  principiului   egali  oraşe  si  sate.  Legată  prin  mii   gardă  al  clasei  sale,  ca  partid   ştiintă,  artă  şi  cultură,  In  acti
         rii.  care  a  generat   întreaga   prietăţii  privat-capitalisle  asu  luptă  în  anii  de  după  elibera  tă  si  condusă  de  partid,  clasa   tăţii  tuturor  membrilor  socie-   dc  fire  de  masele  larqi  popu  conducător  al  societăţii  socia  vitatea  de  formare  a  conştiin
         metamorfoză  a  societăţii  ro  pra  mijloacelor  de   producţie   re,  noufl  orînduire  făurită  prin   muncitoare  s-a  dezvoltat   din   Lăţii,  pentru  folosirea.  în  ace  lare,  ea  este  parte  inteqrantă   liste.  a  apărut  în  tara  noastră   ţei  socialiste  a  maselor.
         mâneşti,  a  constituit-o  răstur  împarte  în  mod  inevitabil  so  muncă  intensă,  prin  jertfe  si   punct  de  vedere  numeric,  şi-a   eaşi  măsură,  de  către  toţi,  a   a  Întregului  popor,  devotată   ca  o  necesitate  obiectivă.  Rolul  de  forţă  politică  con
         narea  de  la  putere  a  claselor   cietatea  în  tabere  opuse,  ge  sacrificii,  strălucitele  realizări   ridicat  neîntrerupt  nivelul  şti  cuceririlor  civilizaţiei  moder  fără  margini  cauzei  socialis  Conducerea   victorioasă   a   ducătoare  se  exprimă  în  activi
         exploatatoare.   exproprierea   nerează  interese  contradictorii   ale  României  contemporane.  inţific,  tehnic  şi  cultural,  com  ne.  Schimbările  economice,  so  mului  si  comunismului.  poporului  român  pe  drumul  so  tatea   intensă,   multilaterală
         expropriatorilor, lichidarea  pro  între  membrii  societăţii,  pro  Unitatea  politică  a , poporu  petenţa  şi  capacitatea  creatoa  ciale,  politice  şi  culturale  care   Acest  tablou  al   dinamicii   cialismului.  al  progresului  ma  desfăşurată  de  partidul  nostru
         prietăţii  capitaliste  şi,  prin  a-   voacă  zguduiri  si  convulsii  so  lui  român,  constructor  al  so  re.  Se  manifestă  cu  putere  re  au  loc  la  sate,  au  făcui  din   claselor  si  păturilor  sociale  ca  terial  şi  spiritual,  al  democra  pentru  promovarea   spiritului
         reasta,  desfiinţarea  pentru  tot  ciale.  Numai  revoluţia  socia  cialismului,  este  deci  rezulta  ceptivitatea  sa  fată  de  ştiinţa   ţărănimea  din  România  o  cla  re  alcătuiesc  societatea  noas  ţiei  socialiste,  nu  ar  fi   fost   novator  In  întreaga  viaţă  so
         deauna  a  relaţiilor  bazate  pe   listă  creează  premise   pentru   tul  unui  proces  istoric  obiec  si  tehnica  modernă,  priceperea   să  nouă,  ce  joacă  un  rol  tot   tră  dovedeşte  că  Intrequl  po  posibilă  dacă  In  fruntea   na  cială,   pentru   perfecţionarea
                                                                                                                                 mai  important  In  viata  socie
         exploatarea  omului  de   către   realizarea  unei  societăţi  omo-   tiv,  efectul  firesc  al   marilor   de  a  stăpini  şi  folosi  cu  suc  tăţii  socialiste,  care  aduce  o   por  este  indestructibil  sudat   ţiunii  nu  ar  fi  exislat  Partidul   conducerii  şi  planificării   eco
         om.  Aceasta  este  o  victorie  de   qene  Desigur,  menţinerea  In  transformări  revoluţionare  ca  ces  cele  mal  avansate  mijloa            prin  aceleaşi  interese  şi  nă  Comunist  Român,  unic  şi  glo  nomiei,  pentru  punerea  de  a
         însemnătate  istorică  a  proleta  tr-un  sector  sau  altul  al  eco  re  au  schimbat  din   temelii   ce  de  producţie  si  unelte  de   contribuţie  Tot   mai  mare  la   zuinţe,  că  victoria   revoluţiei   rios  partid  marxist-leninisl   al   cord  a  formelor  organizatorice
         riatului  român,  a  maselor  ce  nomiei  a  proprietăţii   private   structura  si  înfăţişarea  socie  muncă,  de  a  dezvolta  noi  sl   creşterea  bogăţiilor   naţiunii.   socialiste  şl  transformarea  re  clasei  munciloare  care  şi-a  a  si  a  metodelor  de  muncă  cu  ne
         lor  ce  muncesc,  orqanizate  şi   asupra  mijloacelor  de  produc  tăţii ;  ea  are  o  bază  trainică,   noi  ramuri  ale  economici  na  Si  al  cărei  destin  s-a  identi  voluţionară  a  societăţii  au  dus   sumat  Înalta  misiune  istorică   voile  actuale   ale   societăţii,
         conduse  in  lupta  de  clasă  şi  în   ţie.  a  unor  relaţii  nesocialisle,   de  nezdruncinat,  în  însăşi  baza   ţionale.  O  dată  cu  dezvoltarea   ficat  pentru  totdeauna  cu  des  la  închegarea  unităţii  tuturor   de  a  face  sa  triumfe  pe  pămîn-   pentru  asigurarea  triumfului  în
                                                                                                                                 tinul  socialismului.
         transformarea  revoluţionară  a   frînează  procesul  de  omogeni  economică-socială  a  noii  orîn  bazei  tehnico-materiale  a  so  Un  loc  de  seamă  în   viaţa   oamenilor  muncii,  fără  deose  lvi 1  României  visul  de  aur   al   ţara  noastră  al  echităţii  socia
         societăţii  de  către  partidul  co  zare  a  societăţii  socialiste.  îm  duiri.  „Locul  vechii  societăţi   cialismului  se  manifestă   iot     bire  de  naţionalitate,  că   pe   omenirii  —  societatea   comu  liste,  al   principiilor  eqalităţil
         munist.  Ea  a  marcat  încunu  piedică  crearea  unităţii  de  in  burqheze  —   spunea  Marx  —    mal  pregnant  tendinţa  de  dis  6ocială  a  României  noi  revine   fundamentul  trainic  al  alianţei   nistă.   Partidul  Comunist  Ro  între  oameni.   Partidul  Între
         narea  unor  lupte  seculare  pen  terese  a  întreqului  popor.  Ge  cu  clasele  si  anloqonismele  el   pariţie  treptată  a  deosebirilor   intelectualităţii,  oamenilor  dc   dintre  clasa  muncitoare  si  ţă  mân  a  dobîndit  recunoaşterea   prinde  tot  ceea  ce  e  necesar
         tru  eliberarea  socială,  înfăp  neralizarea  relaţiilor  de  pro  de  clasă  il  ia  o  asociaţie  în   esenţiale  dintre  munca  fizică   ştiinţa  şl  cultură.  Socialismul   rănimea  muncitoare  se  întăreş  unanimă  a  rolului  de  conducă  pentru  a  da  curs  liber  de  ma
         tuirea  visurilor  şi  aspiraţiilor   ducţie  socialiste,  atlt  la  oraşe   cadrul  căreia  dezvoltarea  li  şl  munca  intelectuală  în  pro      te  neîncetat  coeziunea  întregii   tor  al  societăţii  noastre  dato  nifestare   si  afirmare  noului
         celor  mai  avansate  ale  între  cît  şi  la  sate,  este  o  necesi  beră  a  fiecăruia  este  condiţia   ducţia  de  bunuri   materiale.   este  orînduirea  celei  mai  îna-  noastre  naţiuni  socialiste.  rită  fidelităţii,   devotamentului   în   vaslui   proces   de  trans
         gului  popor  român.          tate  obiectivă  a  desăvlrşirii  so  pentru  dezvoltarea  liberă  a  tu  Desfăşurarea  acestui   proces                                           şi  spiritului  de  jertfă  cu  care   formare  socialistă   a  patriei,
                                                                                                   constituie  un  factor  de  prim
       (    Triumful  revoluţiei  socialis  cialismului.  a  mersului  înainte   turora".  (Marx-Enqels,  Opere,   ordin  în  lichidarea  diferenţie Creşterea  rolului  con             a  slujit  neîncetat.  încă  de  la   militează   cu   fermitate   îm
          te  în  ţara  noastră  s-a  materia  al  noii  orînduiri,  a  trăinicie!   voi.  4,  pag.  488).                                                                                 înfiinţarea  sa.  interesele  supre  potriva   tuturor   tendinţelor
          lizat,  după  cucerirea   puterii   puterii  de  stat  socialiste.  In  anii  construcţiei  socialis  rilor  fundamentale  din   sf^ra                                           me  ale  clasei  muncitoare,   ate   de  închistare,   de  rutină,   a
                                                                                                                     premiselor  ducător  al  Partidului
          de  către  proletariat  prin  tre  Proprietatea  socialistă  asu  mului,  societalea  noaslră  a  cu  muncii,  în  omoqenizarea  socie                                        celor  ce  muncesc,  ale  Întregu  oricăror  manifestări  ale  vechiu
          cerea  mijloacelor  de  producţie   pra  mijloacelor  de  producţie   noscut  succese  uriaşe  şi   în   tăţii,  In  crearea                                                      lui  popor.  Politica  sa.  inspira  lui  care  frînează  mersul  nostru
          în  proprietate  socialistă,  prin   asiqură  înfăptuirea  năzuinţelor   dezvoltarea  forţelor  de  produc  pentru  făurirea  unicei  familii                                    tă  din  nevoile  arzătoare   ate   înainte.  Dovedindu-şt  din  plin
          generalizarea  relaţiilor  socia  fiecărei  clase  si  pături  socia  ţie,  progrese  remarcabile   In   muncitoare  a  societăţii  comu  Comunist  Român                      dezvoltării  societăţii  româneşti,   rolul  de  avangardă  a  societăţii,
          liste  de  producţie  atlt  la  ora  le,  ale  fiecărui  individ,  permi  toate  ramurile  economiei  na  niste.                                                               din  interesele  vitale  ale  între  Partidul  Comunist  Român  des
          şe  cît  şl  la  sate,  prin  crearea   te  realizarea  concordantei  în  ţionale  Insuşindu-şi  pe  deplin   Schimbări  adinei  s-au  petre                                    gului  popor,   întemeiată   pe   chide  drum  larg  în  patria  noas
          economici  socialiste   unitare.   tre  interesele  generale  ale  so  si  traduclnd  în  viaţă  cu  devo  cut  In  viata  ţărănimii  munci                                    principiile   marxism-leninismu-   tră  aplicării  celor  mal  înain
          Noua  proprietate  a  creat  rela  cietăţii  si  interesele  individua  tament  programul  de  construc  toare  din  tara  noaslră.  Aliată   în  întreaga  activitate         1 ui.  a  devenit  drapelul  sub  ca  tate  cuceriri  ale  ştiinţei,  teh
          ţii  dc  lip  nou  între  producă  le  ale  cetăţenilor.  Dezvoltarea   ţie  economică,  socială  si  cul  de  nădejde  a  clasei  muncitoa                                    re  s-au  unit,  In  rînduri  strînse   nicii  şi  culturii  contemporane,
          tori, care sînt In  acelaşi  timp  sl   si  înflorirea  proprietăţii  socia  turală,  elaborat  de  partidul  co  re  în  lupta  pentru  cucerirea                              muncitorimea,  ţărănimea,   in  acţionează  pentru   încorpora
          proprietari  ai  mijloacelor   do   liste  repreziptă  izvorul  bună  munist,  oamenii  muncii  au  fă  puterii  politice  în  România,  ţă  de  edificare                     telectualitatea,  Întreaga   naţi  rea  în  viata  societăţii  noastre
          producţie,  beneficiari  integrali   stării  şi  fericirii  maselor  popu  cut  să  crească  an  de  an  bogă  rănimea  a  trecut  In  anii  socia                             une.                          a  celor  maî  de  seamă  victorii
          ai  rodului  muncii  lor  —   rela  lare,  chezăşia  valorificării  de  ţia  patriei,  au  ridicat  pe  noi   lismului,  sub  conducerea  parti                                  Pe  măsura  dezvoltării  con  ale  cunoaşterii  umane  —   sin
          ţii  de  colaborare  sl  Intraiuto-   pline  a  capacităţii,  energiei  sl   culmi  potenţialul   material  si   dului,  printr-un  profund  proces   a  socialismului            strucţiei  socialiste,  rolul  condu  gurul  mod  de  a  ridica  tot  mal
          rare  reciprocă,   Proprietatea   talentelor  lor,  a  împlinirii  per  spiritual  al  societăţii  noastre.   revoluţionar,  care  a  schimbat                                   cător  al  partidului  tn  societate
          socialistă  a  dat  naştere  comu  sonalităţii  umane.  Socialismul   Succesele  obţinute  In  crearea   Intrequl  său  mod  de  existenţă                                       a  crescut  şi  s-a  perfecţionat,   sus  civilizaţia  socialislă  şl  co
          nităţii  de  interese  economice   a  devenit  cauza  scumpă  A  în  si  dezvoltarea  bazei  tehnico-   şl  de  muncă ;  ea  a  făcut  saltul   Factorul  hotărilor care  cheză-   cesc  —   in  rîndurile  căruia  sînt   cxercilîndu-se  în  forme   noi,   munistă  pe  pămîntul  României.
          a  tuturor  claselor  si  păturilor   treqului  popor,  ţelul   comun   materiale  a  socialismului,  pro-   de  la  mica  producţie  agricolă   şuieşte  forţa,  trăinicia  şi  unita  înregimentaţi  peste   1800 000   îndatoririle  ce-i  revin  parti
          sociale  care  î$i  cîştigă  existen  suprem  al  tuturor  celor   ce   qresul  ştiinţei,  ol  culturii,  al   la  proprietatea  socialist-coope-   tea  orînduirii  socialiste   este   dintre  cei  mai  buni  Iii  ai  na  superioare.  Congresul  al  IX-lea   dului,  în  calitate  de  conducă-
          ta  prin  muncă,  unităţii  de  nă  muncesc de la  oraşe  şi de la sa  tuturor  compartimentelor  so  ratistă,  la  unirea  pămînturilor,   conducerea  politică  a  întregii   şi  Conferinţa  Naţională  au  dez
          zuinţe  a  întreqului  popor.  te, cu  braţele  şi cu mintea.  In a  cietăţii  au  qenerat   schimbări   a  uneltelor  de  muncă  si  a  e  societăţi  de' către  Partidul  Co  ţiunii,  elementele  cele  mai  îna  voltat  creator,  ridîclnd  pe   o
            Crearea  unei  asemenea  uni  ceasta  consta   baza   de  ne  adinei  în  condiţiile  dc  viată   forturilor  pentru   lichidarea   munist  Român  —  detaşamentul   intate  din  sînu)  clasei  munci  treaptă  şi  mai  înaltă,  misiunea
          tăţi  de  interese  şi  aspiraţii  nu   zdruncinat  a  ireversibilităţii  o-   sl  de  muncă  ale  tuturor  cla  stării  de  Înapoiere  a  agricul  toare.  al  ţărănimii  şi  intelectu  socială  a  partidului  nostru  co  ICpntinuare  în  pag.  a Va)
          este  posibilă  decîl  în  sinul  so  rînduiril  socialiste  în  Republt-   selor  si  păturilor  sociale.  turii,  pentru  sporirea  produc  de  avangardă  al  clasei  munci  alităţii.  Rolul  de  forţă  condu  munist,  au  perfecţionat  activi
          cietăţii  socialiste,  pentru   că  ca  Socialistă  România.  Cunos-  Cia&a  muncitoare,  clasa  con  ţiei  agricole,  pentru  o  viaţă  toare,  al  maselor  celor  ce  mun-  cătoare  a  societăţii  —  înscris  tatea  sa  de  factor  conducător
                                                                                                                                                                                                   \





