Page 84 - Drumul_socialismului_1968_10
        P. 84
     Cl/U  ISM ULUI
            fffflfMFf r  ^ INTtnMTinNăil
                               Cuvîntarea  conducăto                                                încheierea  vizitei                                         Convorbirea  dinlre  minis                                 Cu  prilejul
                                                                                                     delegaţiei parlamentare  trul de  externe al României                                                                   Zilei  Forţelor
                               rului  delegaţiei  române
                                                                                                     române  în  Tunisia                                        $i  preşedintele  venezueiei                                 Armate  ale
                                                                 MALIŢA
                                                                                                      TUNIS  23.  —   Dc  la  trim isul   rilo r  reprezentative  ale   celor   CARACAS  2.3  —   T rim isul   naţionale  şl  progresului  gene  Republicii
                                                                                                     special  Aqerpres,  M ircea  M oar-   două  lă ri  au  trecut  in  revistă   special   Agerpres,  I.  loncscu,   ral.
                   NEW   YORK.  —   T rim isul  special  Agerpres.   Nicolae  Io-   p jim o rd ia l   responsabilitatea   căs:  Delegaţia   parlamentară   garda  de  onoare  aliniată   dc   tra n s m ite :  M in istru l  de  e xte r  Reinaldo  Leandro  M ora.  m i
               nescu,  transm ite  :  M ie rcuri  au  continuat  dezbaterile  politice   pro prie  a  liccărui  stat  în  dez  română  tn  frunte  cu  preşedin  aeroport.  Inoinlea  plecării,  pre  ne;   al   R epublicii   Socialiste   n istru l  de  interne,  însărcinat  şi   Socialiste
               generale  in  cadrul  celei  de-a  23-a  sesiuni  a  A d u n ă rii  Gene  voltarea  p o te n ţia lu lu i   econo  tele  M a rii  A dunări  Naţionale,   şedintele  M .A .N ,  Ştefan  V oi-   România,   Corneliu  Mâncscu.   cu   re la ţiile   externe,  a  o fe rit
               rale  a  O.N.U.  A u  luat  c u v in tu l  şefii   de le gaţiilo r   Somaliei,   mic  naţional  —  a  spus  el  —   Ştefan  V oitcc,  care.  la  in v ita   tec.  a  făcut  o  declaraţie  repre  care  se  află  in  vizită  la  Cara  un  dejun  tn  cinstea  m in istrulu i
               R.S.S.  Bieloruse,  A ra b ici  Saudite,  Cubei,  Paraguayului.  N i-   considerăm  totodată  că  acor  ţia  A d u n ă rii  N aţionale  T u n i  zentanţilor  presei  tunisiene  in   cas,  la   in vita ţia   gu vern ulu i   de  externe  român,  la  care  au
               caraguei  şl  Singaporelui.  In  şedinţa  de  după-amlază  a  luat   darea  unui  sp rijin   larq  şi  e fi  siene,  a  făcui  o  vizîl«î  In  T u  care  a  îm părtăşit  im presii  din   vcnc/uelcan.  a  fost  prim ii  de   participat  Aura  Colina  Casano-  România
               cu vin tu l  conducătorul  delegaţiei  române,  M ircea  M aliţa,  ad  cient  ţă rilo r  în  curs  de  dezvol  nisia,  şi-a  Încheiat,  m iercuri,   tim pul  vizite i  Sn  Tunisia,   sub-   ire şed i nlctc  R epublicii   Vene  v a,  m in istrul  de zvoltă rii  eco
               ju nct  al  m in istru lu i  afacerilor  externe.       tare  reprezintă  o  cerinţă  lun-   vizita  în  această  tară.  b lin iin d   rezultatele  pozitive  ale   zuela.  Râul  Lcuni   Ir»  cursul   nomico  naţionale.  Lorcnzo  As-   P H E N IA N   23  (Agerpres).
                                                                       damentală,  obiectiva  a   v ie ţii   La   plecare,  pe  aeroportul   co n vo rb irilo r  purtate  cu  dem  co n vo rb irii  cordiale  cu   pre  pum a   M arturot.   m in istrul   Cu  p rile ju l  celei  de-Q  2 * a
             Cheia  c o n v ie ţu irii  paşnice  a   spre  rezolvarea  m arilor   pro  internaţionale                             nita ri   lunisleni.  V o rb ito ru l  a   şedintele  Leoni  s-a   pruc odal   tra n sp o rtu rilo r  şi  com u nicaţii  aniversări  a  Z ile i   Forţelor
            n a ţiun ilo r,  <a  in staurării  unui   bleme  po litice  rămase  încă  în   Dezarmarea  qenerală.  a  spus   Tunls-Cartagino.   unde   erau   evidenţiat  în  mod  deosebii  con-   la  un  larg  schimb  de  păreri   lor,  prof.  Aqreda  m in istrul  e-   Armate  ale  Republicii   So
            sistem  de  re la ţii  internaţionale   suspensie.         conducătorul  deleqatiei  rom â  arborate  drapelele  dc  stat  ale   tiib u ţia   actualei  vizite  în  T u   asupra  stadiului  actual  al  re   ducaţiel  naţionale,  membri  ai   cialiste  România,  la  Phenian
            corespunzător  n ive lu lu i  rid icai   C onducătorul delegaţiei  noas-   ne.  in  cadrul  căreia  acordăm   celor  două  ţări,  delegaţia  par    la ţiilo r  dintre  cele  două  ţari.   C ongresului  National.   d irec  a  avut  loc  o  Ic slivita lc   la
            de  c iv iliz a ţie   al   tim p u rilo r   ire   a  arătat  In  continuare  că   p rio rita te   dezarm ării  nucleare,   lamentară  română  a  fost  con  nisia  a  delegaţiei  parlam entam    asupra  perspectivelor  dezvoltă  to ri  ai  unor  ziare  ccmirale.  oa  care  au  participai  ostaşi   şi
                                                                                                                                   române,  ca  şi  a  viito a re i  v iz i
            noastre  —  a  arătat  v o rb ito ru l   România  a  s p rijin it   constant             dusă  de  dr.  Sadok  Moknddem,                             rii  lor  şi  im portantei  deosebi  meni  de  afaceri,  reprezentant»   o fiţe ri  ai  Armatei  Populare
                                                                       nu  se  poate  realiza  dintr-o  da
            —   este  aplicarea  neabătută  de   lupta  dreaptă  a  poporului  v ie t  tă  datorită  com plexităţii  pro  preşedintele   A d u n ă rii  N aţio  te  a  delegaţiei  A du nă rii  N aţio  te  pe  care  le  au  asupra  celor   al  v ie ţii  publice  ele.  R.  L.  M o   Coreene.  Au  lo sl   prezenţi,
            către  to ti  si   lată  de  to ti  o   namez..  Iar  guvernul  român  a   blemei.  Aceasta  este  raţiunea   nale  Tunisiene,  Bel  Hadj  Am-   nale  Tunisiene,  In  frunte  cu   două  popoare  leqale  nu  numai   ra  a  subliniat  că  aceasta  p ri  de  asemenea,   ambasadorul
            p rin c ip iilo r  fundam entale  si  u   subliniat  in  repetate   rîn d u ri   pentru  care  guvernul   român   mar.  vicepreşedinte  al  A du nă  dr.  Sadok  Mokaddem,  pe  care   orln  vechi  sentimente  de  p ri  mă  vizită  a  unui  m inistru  de   Republicii  Socialiste  Româ
           nanim   recunoscute  ale  dreptu  necesitatea  încetării  d e fin itive    se  pronunţă  re n tru   ca  în  pa  rii  Naţionale,  membri  ai   Bi  o  va  (ace  in  România,  la  dez  etenie  generate  dc  orîqinea  lor   externe  al  României  ca  şl  cea   nia  la  Phenian,  Nicolae  Po
           lu i  International.   lcqalilatca   şt  necondiţionate  a  bom barda                    roului  AdunăTii  N aţionale  T u  voltarea  re la ţiilo r  de  colabo  comună,  ci  şi  prin  interese  co  recentă   a   vicepreşedintelui   pa.  >»  membri  ai  ambasadei
            internaţională  fiin d  una  şi  in   m entelor  si  a  celorlalte   acte   ralel  cu  e fo rtu rile   pentru  de  nisiene.  deputaţi  şi  alte  per  rare  rom âno-tunisienc,  la  adîn-   mune  actuale  de  a   dezvolta   C o nsiliu lui  dc  M in iştri,  Gheor-   române.  Cu  această  ocazie
           d ivizib ilă .   Este  convlnqerco   de  război  im p ntriva  R.D.  V ie t  zarmarea  qenerală,  să  lie   în   soane  oficiale,  reprezentanţi  al   cirea  prieteniei  d in lre    cele   colaborarea  în   dom enii   ( îl   qhc  Rădulescu.  constituie  eve  generalul  maior  Kim   Kcun
                                                                       treprinse  măsuri  cu  caracter
           noastră  fermă,  a  declarat  M ir-   nam.  a  creării  co n d iţiilo r  pen  parţial,  tranzito riu  care  să  du  presei  doua  ţări  şi  popoare.  mai  vaste  de  activitate.  Prc-   nim ente  de  o  deosebită  Im por  Sam  ş i  ataşatul  m ilita r  al
           cca  M aliţa,  că   răspunderea   tru  a  se  putea  obţine  rez.ulla-   că  la  destindere  in  re la ţiile   in   Au  fost  dc  faţă  Nicolae  Si-   In  drum   spre  Bucureşti,  de  sedinielc  republicii  a  exprim at   tantă  în  istoria  re la ţiilo r  d in   tă rii  noastre  Io  Phenian,  că
           pentru  transpunerea  in  viaţă   tc  pozitive  in  tratativele  de  la   ternaţionale  şi  in  acelaşi  tim p   poş,  ambasadorul  României  in   legaţia  parlamentară  română  a   dorinţa  poporului  venezuelean   tre  cele  două  ţări.  El  sl-a  ex  pitan  dc  rangul  I!   Voleu
           a  norm elor  de  bază  ale  Cartei   Paris.                                              Tunisia,  $î  membri  ai  ambasa                           La  re la ţiile   dc  rrle le n lc   dintre   primat  do rin ţa  şi  încrederea  că   Petru  ou  rosti/  cuvîntări.  A
           O.N.U  —  independenta  si  su  V o rb ito ru l  a  spus  râ  O.N.U.   să  înlesnească  atingerea  sco  dei.          făcut  o  escală  la  Roma,  unde   Romănia  şi  Venezuela.   care   aceste  re la ţii  vor  cunoaşte  ast  urmat  prezentarea  unor  Iii-
                                                                       pului  final  In  acest  sens,  in 
           veranitatea  naţională,  cqalita-   trebuie  să  procedeze  n e ln ttr-   i heierea  T ratatului  de  nepro-   Cei  doi  preşedinţi  ai  adună  va  ram ine  doua  zile.  şi-mi  qâsil  expresia  şi  în  p ri  fel  n  dezvoltare  şi  mai  mare,   me  documentare  româneşti.
           tca  In  drepturi,   neamestecul   zlat  la  restabilirea  co n d iţiilo r   life rare  trebuie  concepută  ca                                        mirea  deosebit  dc  cordială  fă  con tribu ind  la  apropierea  d in   In  clădirea  M in iste ru lu i  A-
           tn  tre b u rile   altor  popoare  ~    penlru  a  perm ite   îm plinirea   o  etapă  înlr-u n  proces  neîn                                         cută  deleqatiei  noastre,  să  sc   tre  cele  două  stole  şl  popoa  parării   Nalionalc  al  R P D .
           Incumbă  tn  eqalâ  măsură  tu tu   năzuinţelor  îeqHlmc  ale   po                                                                                  întărească  lo t  mai  mult.  ceea   re.  C orneliu  Mânescu  a  relevat   Coreene  a  lost  deschisă  cu
           ror  statelor  membre,  m ari  sau   po ru lu i  coreean,  cec a  ce  nu   trerupt  a  cărui  fin a lita te   să  o   Şedinţa  Prezidiului  C.C.  al  P.G.   ce  corespunde  nu  numai  in te   că  Românio  este  animată  de  a-   această  ocazie  o   expoziţie
           m ici,  fără  n ic i  o  excepţie.  V o r  se  poale  realiza  deeft  prin  re  constituie  realizarea  unor  mă                                   reselor  celor  două  lă rl  ci  şi   celeaşl  năzuinţe  de  a  dezvolta   dc  fotografii  prezentind  as
                                                                       suri  radicale  de  dezarmare.  Pî-
           b ito ru l  a  subliniat  apoi  că  un   tragerea  trupe lo r  străine  care   nă  la  lichidarea  totală  a  ar                                     cauzei  păcii  şi  prieteniei  in lre    re la ţii  bilaterale  în   dom enii   pecte  din  activitatea  arma
           loc  central  Intre  cerinţele  de   ocupă  Coreea  de  sud  sub  stea  m elor  nucleare  existente,  sta                                           popoare.  El  a  transm is  un  salut   cit  mal  larqi  de   activito le .   tei  noastre.
           prim ă   şi   permanentă   im   gul  N a ţiu n ilo r  U nite  şi   prin   tele  ncnucleare  să  se  bucure  din  Cehoslovacia                        călduros  preşedintelui   Conşi-   Prietenia  m anifestată  de   po   O
           portantă  pentru  evoluţia  paş  desfiinţarea  Com isiei   O N U .   de  garanţii  Teale  dc  securitate.                                            lixitui  de  Stat  al  R epublicii  So  poarele  A m ericii  Latine   fată   V A R ŞO V IA   23.  —  Cores
           nică  a  re la ţiilo r  dintre  slale,   pentru  Corcea.    In  acelaşi  tim p.  aceste  state                          care  va  (i  supusă  spre  discu  cialiste  România  şi   poporului   dc  p o ro ru l  român,  a  spus  el,   pondentul  Agerpres,  I.  Du-
           ocupă  elim inarea  fo rţe i  şi  a   Referindu-se  la  situaţia  din                       PRACA  23  (Agerpres).  In  şe                           român  La  rln d u l  său,  C orneliu   trebuie  în ţâ rii 3  şi  dezvoltata   milraşcu  transmite  .*  In   ca
                                                                       să  benellcie7.e  pe  deplin  şi  ne-
           am eninţării  cu  forţa,  a  tu tu ro r   O rie n tu l  A propiat,  el  a  arătat   slin q h crit  dc  m arile  avantaje   dinţa   sa  din  22  octombrie.   tare  plenarei  C.C.  al  P.C.  din   Mânescu  a  transmis  un  salut   prin  acţiuni  concrete  in  do  drul  m anifestărilor  in   cins•
           form elor  de  amestec  in  tre b u   că  Interesele  popoarelor   din   ce  decurg  din  u tiliz ă rile   paşni  P rezidiul  C C .  al  P.C.  din  Ce  Cehoslovacia.  Prezidiu!  a  dis  cordial  preşedintelui  R epublicii   m eniile  economic,  cultural,  şti  stea  celei  c/c-ci  24-a  aniver
           rile   alto r  popoare        această  zonă  cer  im perios  să   ce  ale  energiei  atomice.  hoslovacia  a  discutai   unele   cutat,  de  asemenea,  pro ie ctu l   Venezuela  din  partea  tovară  in ţific   si  în  alte  dom enii,  pen  să ri  a  Z ile i  Portelor  Armate
                                                                                                                                   de  constituire  a  C o nsiliu lui  A 
             România,  a  arălat   M ircea   existe  re la ţii  norm ale  de  con  In  încheierea  discursului  său,   problem e  legate  de  pregătirea   părării  Stalului,  ca  organ  cen  şului  N icolae  Ccausescu.  tru  a  se  c rea  o  bază  stabilă  u  ale   Republicii   Socialiste
           M aliţa,  pune  in  cen iru î  p o liti  vie ţu ire   şi  colaborare,  să  sc   M ircea  M aliţa  a  subliniat  ne  viito a re i  plenare  a  C o m itelu lu i   tra l  de  slnt   pentru  so lu ţio   In  cursul  co n vo rb irii  au  fost   nor  re lo tii  mai  slrînse.  a lit  in   România,   colonel   Nicolae
                                                                                                     Central.
                                                                                                              Prezidiul  a  aprobai
           cii  sale  externe  prlelenia  şi   rezolve  problem ele  divergente   cesitatea  re s ta b ilirii  d re p tu ri                                     discutate  şl  unele  problem e  in   interesul  celor  două  lă ri,  d l   şl   Mandachc.   ataşat   m ilitar,
           colaborarea  m u lllla le ra lă    cu   asigurlndu-se  retragerea  trupe  lo r  legitim e  ale  R.P.  Chineze   p rin c ip iile   „P ro p u n e rii  cu  p ri  narea  p rincip alelo r   problem e   ternaţionale  de  interes  reciproc   al  destinderii  internaţionale.  acro  şl  naval  al  României  la
                                                                                                                                   tn  dom eniul  apărării.  In  cadrul
           ţă rile   socialiste,   promovează   lo r  clin  te rito riile   ocupate,  să   în  O.N.U.  şi  în  toate  organis  vire   la  poziţia  şi  ro lu l  B irou  aceleiaşi  şedinţe  a  fost  apro  relrvîn du -se  faptul  că  deose  In  şemn  de  omagiu  la  adre  Varşovia,  a  avut  In tiln Jri  cu
           cu  consecventă  o  p o litică  de   sc  respecte  securitatea  şi  in   mele  sale  si  a  În lă tu ră rii  cian-   lu i  C.C.  al  P.C   din  Cehoslo  b irile   In  ceea  ce  priveşte  o rln -   sa  poporului  venezuelean.  C or  ostaşi  ş i  o lifc ri  ai   armatei
           bună  Jnţeleqere  şl  cooperare   dependenta  fiecărui  stat   din   ka işiştilo r  de  pe  locul  care  II   vacia  In  conducerea  a ctivită   bat  proiectul  program ului   de   duirea  de  stai  nu  constituie  un   neliu  Mânescu,  însoţit  de  am  poloneze  (Un  unităţi  ale  gar
           cu  toate  statele  pe  baza  res  această  rcqlune.       ocupă  in  mod  ilegal.       ţii  de  p a rlid   fn  reg iu nile  cehe".  dezvoltare  a  d iv iz iu n ii  socia  obstacol  In  calea  unei  colabo  basadorii  M.   Ocheană  şi  G    nizoanelor  l.ublin   ş l  Skie r-
           pectării  reciproce  a  suverani  In  legătură  cu  problem a  coo                                                   liste  internaţionale  a  m uncii  şt   rări  lot  moi  slrînse  între  sta  Bărbulescu,  a  depus   coroane   niewice.  Cu  acest  p rile j,  au
           tăţii.  Independentei  naţionale,   p e ră rii  internaţionale,   M ircea                                               a c tiv ită ţii   R.S.C.   in  cadrul                      dc  flo ri  la  m orinînlu l  lu i  Sl-   lost  prezentate  lllm e  repre-
           egalităţii  tn  drepturi  şi  avân  M aliţa  a  arătat  că  schim burile                                              C.AE.R..  elaborai  pe  baza  de  te  In  dom eniile  economic  şl   mon  Boljvar,  eroul  naţional  al   7entind  aspecte  din   con
           ta tu lu i   reciproc,   neamestecu  şi  re la ţiile   economice  Interna                                            cla raţie i  —   program   a  gu vern u  cultural,  precum  şi  în  a lic  do  Vencv.uelcl,  conducătorul  lu p   strucţia  sttcialism ului  ş i  din
                                         tionale  trebuie  să  con tribu ie
           lu i  in  tre b u rile   interne,  El  a   la   crearea  şi  consolidarea  ba Lupte  violente  în  Nigeria            lu i  cehoslovac.              menii.  în  interesul   statelor   tei  armate  pentru  eliberare  de   viata  m ilita rilo r  din  Româ
           spus  că  tn  re la ţiile   ru   ţările                                                                                  P rezidiul  a  disculat  conclu                                                         nia.
                                                                                                                                                                 resrective,  al  cooperării  in te r  sub  jugul  spaniol.
           continentului  căruia  li  aparţi   zei  m ateriale  a  suve ran ităţii  şl                                            z iile   care  decurg  din  re la ţiile
           ne,  România  promovează  n o r  Independenţei  naţionale,  să  în                                                   P.C.  din  Cehoslovacia  cu  p a rti
           mele  c o n v ie ţu irii  paşnice   şi   tărească  securitatea   statelor   LAGOS   23  (Aqerpresl.  -   din  Oguta,  alte  două  aerodro  dele  com uniste  şl  m uncitoreşti.
           ale  bunei  vecinătăţi,  ronside-   Im ro triv a   o ricăror  tendinţe  de   Punctele  „fie rb in ţi"  se  înm ul  m uri  amenajate  rapid  perm it  o   S-a  constatai  că  Interesele  na
           rln d  că,  aceasta  reprezintă  ca  folosire  a  su p e rio rită ţii  de  po  ţesc  pe  te rito riu l   niqerian.   aprovizionare  susţinută  a  m ili  ţionale  şi  internaţionale   ale
           lea  cea  mai  slqură  spre  Înfăp  ten ţial  pentru  aservire  şi  do  lu p le   vio len te  desfăşurindu-se   ta rilo r   biafrezi.  înşişi  o fiţe rii   P.C.  din  Cehoslovacia  cer  n
           tuirea  securităţii  europene  şi  m inaţie.  S ubliniind  ca   factor  la  lk o l  Ekpcnc  şi  in  alte  loca  federali   recunosc  că  puterea   participare  activă  la  c la rific a   CURIER  • CURIER  • CURIER
                                                                      lită ţi  biafreze.  Această  creş  de  foc  a  adversarilor  a  cres  rea  p rincip alelo r  problem e  po
                                                                      tere  fn  intensitate  a  o s tilită ţi  cut   considerabil.  In  această   litic e   ale  m işcării   com uniste
                                                                      lo r  este  pusă  de  aqenţtile   de   situaţie,  ob servatorii  apreciază   m ondiale  si  ale   d e zvoltă rii
                                                                      presă  pc  seama  sp o ririi  ca n ti  exagerat  de  optim iste  estim ă  tu tu ro r  form elor  de  contacte   M ie rcu ri  a  început   con  ♦  © ♦  lui.  care  a  anunţat  acest  lu 
                                                                      tă ţilo r  de  armament  p rim ite  de                      bi  şi  m ultilate ra le  cu  celelalte   cursul  International  „P rem iu!               cru,  a  refuzat  să  dea  orice  a-
                                                                      biafrezi  din  e xte rior  pe  calea   rile   g u vern ulu i  de  la  Lagos  că   partide  comuniste,  în  special   Japonia"  pentru  em isiuni  ra   După  ce  au  o b ţin u t  amt-   n u n u n t  asupra  cauzelor  aces
                                                                      aerului.  Deşi  a  fost   capturat   rezistenţa  biafreză  va  Ii  repede   cu  partidele  com uniste  din  ţă  diofonice  şl  de  televiziune  cu   narea   procesului  penlru  9   tei  spitalizări.
                                                                      de  trupele  federale  aeroportul  înăbuşită.               rile   socialiste.              caracter   educativ,  organizat   decembrie,  avocaţii  lu i  Slr-
                                                                                                                                                                  de  „N .H K .-Jap an   Broadcas-   han  Sirhan,  asasinul  fostului   ♦  © ♦
                                                                                                                                                                  lin g   C ko rp o ra lio n ''.  Cele  mal   senator  Robert  Kennedy,  au
                                                                                                                                                                                                                              ty n n c   Thorns,  unul   din
                                                                                                                                                                  bune  lu c iă rl  vo r  ii  selecţio  rid icat  noi  o b ie cţii  fn  apăra  cei  şase  cop ii  născuţi   de
                                                                                                                                                                  nate  din  167  de  em isiuni  rea  rea  c lie n tu lu i  lo r.  P o triv it  a-   S licila  Thorns  la  2  octom brie,
              C IUDAD  DE  M EXIC O   23   nă  Dcbble  M c y cr  a  cucerit                                                                                       lizate  de  participant!  —   75  de   genţiel  Associated  Press,  el   a  încetat  din  viaţă  m arţi  sea
             (De  la  trim isu l  Aqerpres.  Ilic    m arii  cea  de-a  doua  medalie   A c ţ i u n i  g r e v i s t e  a l e   o a m e n i l o r                 societăţi  dc  radio  şl  te le v i  contesta  valab ilita te a  ju rid i  ra  la  spita lu l  din  Bfrmingham.
             Goga):   Abia  s-au  încheiat   dc  aur,  după  ce  a  sosii  p ri                                                                                  ziune  din  53  de  ţări.  D in  ju   că  a  probelor  îm potriva  acu  Decesul  a  surve nit  In  urma
             calificările  In  probele  con  ma  In  linala  probei  de  200                                                                                     riu ,  care  cuprinde  reprezen  zatu lui rezultate  din corespon  a  două  in te rv e n ţii  c h iru rg i
             cursului  olimpic  de  caiac-ca-   m  liber.             m u n c i i   d i n   ţ ă r i l e   c a p i t a l i s t e                                   tant!  din  13  slale.  face  parto   denţa  şl  însem nările  acestuia,   cale  intestinale.  Num ai  Ire l
             noe.  unde  sp o rtiv ii   romani   Cum  era  prevăzut,   titlu l                                                                                   şl  Ion  G rigoroscu,  vicepreşe  sub  pre te xtul  că  nu  a  exis  din  cel  şase  copii  mal  supra
             au  avui  o  comportare  exce  olimpic  la  100  m  spate  mas                                                                                    dinte  al  C o m itetului  de  ra  tat  o  autorizaţie   prealabilă   vieţuiesc  —  două  fe tiţe  şi  un
             lentă.  promovind  direct  in   culin  a  revenit  recordmanu                          desfăşurate  dc  oam enii  mun  lu lu i  de  trai  al   oam enilor   dio  şi  televiziune.  Ţara  noas  p rivin d    confiscarea   cores  băiat.  O  fe lifă   a  m u rit  la  o
             patru  iinale  ş i  trei  sem ifi  lu i  mondial  al  probei,  Ro  Peru               cii  englezi  în  s p rijin u l  satis  m uncii.  P o trivit  dalelor  o li-   tră,  care  va  in tra   în  concurs   pondentei  c lie n tu lu i  for.   In   oră  după  naştere,  al  doilea,
             nale,  ş i  majoritatea  z ia rişti  tând  M allhes  (R.D.  Germa                                                                                 cu  mai  m ulte  em isiuni,   este   plus.  el  pretind  că  folosirea
             lor  prezenţi   la  Xochimilco   nă).  E l  este  prim ul  înotător   L IM A   23  (Agerpres}.  —   facerii  revendicărilor  lor.  în   cialc.  în  perioada  1966— 1968   la  a  doua  prezentă  consecu  acestor   probe  ar  prejudicia   un   bălai,   a   supravieţuit
                                                                                                     prim ele  nouă  lu n i  ale  acestui
             n-au  îndreptai  In  arabă  spre   european  care   cucereşte  o   Peste  30000  de  pescari  po-   an  in  in du tria  M a rii  B ritan ii   costul  v ie ţii  a  crescut  cu  10   tivă,  anul  trecut  o b tlo in d   o   b o lâ rirea  ce  va  fi  pronunţată   11   zile,   (ar   le liţa    Lynne,
                                                                                                                                   la  sulă,  în  tim p  ce  qu vcrnu l
             ..Arena  Mexico",  unde  tur  medalie   de   aur   la  J.  O.   ru vie n i  au  declarat  grevă  la   s-au  înregistrat  3 874 000  zile   promovează  o  politlcă^de  în   m enţiune.  de  instanţă.        20  de  zile.
             neul  de  box  pmqrama  me  din  Mexic.   Rezultatul   său   < hemarea  Federaţiei  Iot  sin   muncă  pierdute.  In  cursul  a  grădire  a  salariilo r.  In  ace                                            Starea  sănătăţii  celor  tre i
             c iuri  alt active  ş i   decisive   Sfl"7/I0  reprezintă  un   nou   dicale   G re viştii   revendică   nului  1967,  num ărul   zilelo r   laşi  tim p,  zia ru l  „T he  Finan                             su p ra vie ţu ito ri,  după  cum  de
             pentru  conliquratia  linală  a   record  olimpic  (vechiul  re  îm bunătăţirea  co n d iţiilo r  dc   muncă  pierdule  în  industria   cial  Times",  organul  ce rcu ri  M alayezia  a  Inform at  o ficia l  gu vern ul  Japoniei  că   clară  m edicii,  este  bună.
             clasamentelor.   Ş i   aici  re  cord  era  dc  59"6/I0)  ş i  a-   trai.              enqleză  ca  urm are  a  greve  lo r  dc  afaceri  din  M area  B ri-   viccp rem ie rul  m alayezlan,  Tun  Â h d u l  Razak,  nu  va
             prezentanţii  noştri  ne-au  a-   parlinea   americanului   T .                                                       lanie,  inform ează  că  p ro fitu   sosi  la  T okio  pentru  a  avea  co n vo rb iri  cu  m in istru l  de   ♦  © ♦
             dus  sa lisla c lii.  Cea  mai  ma  Mann  de  Ia  J.O.  Tokio .                        lor  a  fost  de  1  751  000.  rile   realizate  de  cele   mal   externe  fllipin ez.  N arciso  Ramos.  în  problem a  Sabahu-   l   M e d icii   australieni  H a rry
             re  dintre  ele  a  lost  Itirnizalâ   Sp ortivul  maghior   Gyozr»   Anglia              In  ultim a  vrem e  arc  loc  o   mari  corporaţii  enqleze   au   lui.  După  cum  se  ştie,  guvernul  m alayezlan  consideră   :   W ind sor  si  M ark  Slianahan
             de  Ion  Monea,  care  cvojulnd   Kulcsar  a  cucerit  medalia  de                      intensificare  a  m işcării  gre  crescut  în  medie  cu  15  la  su  că  suveranitatea  sa  asupra  Sabahului  nu  poate  fi  con  au   efectuat   cu   succes
             In  cadrul  catcqoriei  sem i-   aur  la  proba  Individuală  de   LONDRA  23  (Aqerpresl.  —   viste  In  A nq lia  datorită  ofen  tă  In  u ltim u l  an.  testată,  astfel  in c it  o  nouă  In tiln lre   cu  o fic ia lită ţile   fiii-   j   m ie rcu ri  o  operaţie  de  trans
             area  a  dispus  la  puncte  de   spada  după  un  baraj-mara  In  Camera  Com unelor  s-a                                                              pineze  consacrată  v iito ru lu i  acestui  te rito riu ,  nu  este   \   plantare  a  in im ii  —   prim a  din
             p uqilistul  niqerian  Fatal  A-   ton,  disputai  fn   compania   anunţat  că  datorita  grevelor  sivei  p a tro nilor  asupra  n ive                 oportună  fn  m om entul  de  fată.                   A u stra lia   sl  a  63-a  din  lume.
             dcnkulc.  ceea   ce  i-a  Qdus   sovieticului  G rigoti  K rfss  şi                                                                                         G uvernul  lilip in e z   propusese  o fic ia lită ţilo r  m alaye-  j   Nu  au  fost   date  p u b lic ită ţii
             calificarea  penlru  semifinale   italia nului  Gianluiqi  Sacca-                                                    Spania                              ziene  o  nouă  in tiln ire .  la  Tokio,  ia r  Japonia  acceptase   :   precizări  autorizate  în  legă
             ş i  l-a  aslqural  incă  de  pe  a  ro.                                                                                                                acest  lucru,  in  eventualitatea  în  care  cele  două  părţi   j   tură  cu  donatorul  şl  p rim ito 
             cum  cu  o  medalie  de  bronz.   După  două  zile  dc  între                                                                                           aflate  în  dispută  ar  H  ajuns  la  un  acord  in  acesl  sens.   :  ru l  grefo nu lui.  Se  presupune
             Meciul  a  lo sl  viu  disputat,   ceri  slrîn se ,  a  luat   s ilrş it                                                                                                                                       ră  ar  fl  vorba  de  persoane  în
             ambii  boxeri  apărindu-şi  cu   proba  dc  skcel  (talere  arun                                                                                                                                              v îrs lâ   de  29  şl  respectiv  60
             tn d irjlrc   şansele.  După  două   cate  din  lurn),  cişliqată,  in                                                  M ADR ID  23  (Aqerpres).  —                                                           de  ani.  O peraţia  a  avut  lo c
             reprize  coaie,  Monea  a  ata  urma  unul  baraj,  de  trăgăto                                                       Peste  8 000  dc  m ineri  se  a-   ♦  © ♦                ♦  0  +                      la  spitalul  „St.  V ln c e n t"  din
             cat  mal  decisiv   in  ultim ul   ru l  sovietic  Evgheni  Pelrov.                                                   (lâ  in  prezent  în  grevă  în   M ie rcu ri  a  sosit  in  Irak,   Cosm onauţii  W alter  Schlr-   fivdney.
             rund,  nbtinind  decizia   ju   Pentru  atribuirea  celorlalte                                                       bazinul  A slu ria   din  Spania.                           ra.  Don  Eisele  şl  W a lte r  Cun-
             riu lu i.  La  această  cateqnric   două  medalii  olimpice  s-a                                                      Această  mişcare  qrevistă,  în   fn lr-o   vizită   oficială  de  tre i   nlngliam   au  fost  supuşi  m arţi
             penlru  semifinale  s-au  mal   procedai  la  un  nou   baraj.                                                        cepută  la  2  octom brie,  a  fost   zile.  preşedintele  C o n siliu lu i   după-amlază   p rim u lu i  exa  ♦  © ♦
             calificat  —   bulqarul   Stan-   Reprezentantul  tă rii  noastre.                                                    declanşată  în  semn  de  pro   dc  Stat  al  R.P.  Polone,  m are  men  medical  după  amerizarea   M ie rcu ri  a  fost  aniversată
                                                                                                                                                                                 Spvchalski.
                                                                                                                                                                        M arian
                                                                                                                                                                 şalul
             kov,  care  a  dispus  la  puncte   Ghcorghe  Sencovici  a  ocu                                                      test  îm potriva  san cţiun ilo r  pc                       ve h icu lu lu i   spaţial   „A p o i-   la  El  Adcn,  Libia,  bătălia  de
             de  Malhcrbe   ( Franţa).  po  pat  locul  11  cu  191  t.                                                           care  adm inistraţia  le-a  a p li  Oaspetele  a  fost  salutat   la   lo-7".  Dr.  Charles  Berry.  me  la  El  Alam eln.  care  a  înce
             lonezul  Draqan,  care  a  în   T urneul  olimpic  dc  Ini bal                                                       cat  unor  m ineri  care  au  pă  sosire  de  generalul  Ahmed   dicul  ce n tru lu i  spaţial  Hous-   pui  in  noaptea  de  23  octom 
             trecut  la  puncte  pe  Facchl-   şi-a  desemnai   finalistele  :                                                     răsit  lu cru l  pentru  a  asista   Massan  al  Dakr.  preşedintele   ton.  a  declarat  că  cel  trei  cos  brie  1942  şl  care  a  m arcat  o
             nclti  (Italia)   şi  sovieticul   Ungaria  ş i  Bulgaria.   Cele                                                     la  Inm orm întarea  unui  tova  R epublicii  Irak         m onauţi  se  sim t  excelent  şi   co titu ră  pe  fro n tu l  n o rd-a frl-
             Pozntali  învingător  ta  punc  două  semilinalc  desfăşurate                                                        răş  de-a!  lor.  decedat  în  u r                         sînt  bine  dispuşi.         can,  în  favoarea  fo rţe lo r  coa
             te  in  loja  lu i  Schlcqel  [R.D.   la  Ciudad   de   Mexico  şi                                                    ma  unui  accident  dc  muncă   ♦  O *                                                   liţie i  a n tih itle riste .  La  ca rtie 
             Germană).                    Guadalajara  au  avui  o  des                                                           M in e rii  de  la  exploatările  ve-                                                    ru l  general  b rita n ic  din  El
                                                                                                                                   ( ine  s-au  solidarizai  cu  cei                            C elebrul   chirurg  C hristian   Aden  a  avut  Ioc  o  recepţie
               Abordind  un  s ili curajos şi   făşurare  diferită.                                                                                                G uvernul  Ghanei  a  dezm in
             folosind  o  gamă  Jarqă  de  lo   Pc  stadionul  ..Jalisco"  dju                                                    de  la  M ina  „P olla*.      ţit  m arii  ştirile   p o triv it  că  Barnard.  care  a  eîecluat  a  !a  care  au  participat  o fiţe ri
             v itu ri.  p uqilistul  roman  V ic   Guadalajara.  echipa  Bulga                                                     Cea  mai  Im portanta  dintre   rora  u n ită ţi  m ilita re   ghaoeze   nul  trecut  prim ul  tranplant   din  forţele   arm ate  libiene
             tor  Zilberman  a  clşliqal  la   rie i  a  întrecut   la   limită  :                                                 în trep rind erile  alectate   dc   participau,  a lă tu ri  de  trupele   cardiac   pe  om  la  spitalul   ra re   au  lu ptat  la  El  Alam ein.
             puncte  InIJInirea  cu  maghia  3—2  f2— 1),   reprezentativa   Greva  docherilor  englez»  izbucnită  cu  puţin  în  urmă  a  pa-   grevă  este  compania  „H o u il-   g u vern ulu i  federal  al  Nige  „G roote  S h u u r\  este  In  pre  M areşalul  M onlgom ery,   în 
             ru l  Istvan  Gali.  disputată  in   M exicului,  la  capătul  unui   rolizat  activitatea  principalelor  porturi  din  Marea  Britanie.  lercs  du  nord",   unde  a  Iz  riei,  la  o s tilită ţile   m ilita re  Îm   zent...  pacientul  acestui  sana  vin g ă to ru l  m areşalului  nazist
             lim itele  categoriei  sem im ij-   mc  In  care  victoria  a  su rls   In  fotografie  vase  imobilizate  in  portul  Southampton.  bucnit  co n flictu l  de  muncă.  potriva  a u to rită ţilo r  biafreze.   toriu.  El  a  fost  inte rna t   la   Rommel   la  El  A lam eln,  a
             loclc.  In  urma  acestui  fru   ambelor  form alii.                                                                                               relatează  agenţia  UPL  M in is   „G ro o lc  Shuur"  In  vederea   transm is  cu  acesl  p rile j  un
             mos  succes,   Zilberman  s-n   Echipa  Unqarici.  campioa                                                                                         tru l   afa cerilor   exlerne  al   um il  examen  medical.  Purtă  mesaj  fo ştilo r  săi  tovarăşi  de
             calificat  pentru  sle rlu rilc   de   nă  olimpică  la  Tokio ,  şi-a                                                                              Ghanei  a  calificai  aceste  a-   torul  dc  cuvînt  al  sanatoriu-  arme.
             finală.  A l  treilea  reprezen  asigurai,  mai  uşor  decil  se                                                                                   firm a ţll  ra  fiin d  absolut  ne
             tant  al  tă rii  noastre  care  a   prevedea,   calHicatea  in  l i                                                                               fondate.                          T rib u n a lu l  m ilita r  din  Las  Palmas  —   Insulele  Ca-   j
             urcat  marţi  seara  In  ring  n   nală,  invinqind   Japonia  cu                                                                                                                   nare  —  a  pronunţai  sentinţa  In  procesul  intentat  u n u i   :
             fost  boxerul   de  categoric   5— 0  (1—0)  pc  stadionul  A r                                                                                    ♦  O *                          num ăr  de  23  dc  persoane  acuzate  de  a  fl  pa rticip at  la   j
             arca  ton  Alexc.  Adversarul   icea  din  capitala  M exicului                                                                                                                    o  „adunare  ilegală*.  Persoanele  traduse în faţa instanţei  :
             «du,  americanul  Gcorgc  Fn-   Pentru  prima  oară  după                                                                                             C onsorţiul  in ternaţional  de   au  (ost  condamnate  la  închisoare  pe  d ife rite   term ene t
             reman  era   cunoscut  ca  un   J.O  dc  la  H e lsin ki  (1952),  l i                                                                             telecom unicaţii   prin  sate liţi   intre  I — II  ani  P o trivit  re la tă rilo r  a g e n ţiilo r  de  presă,
             boxer  dotat  cu  lo vitu ri  ex  nala  turneului   olimpic  dc                                                                                    —  „ln le ls a l"  a  semnat   un   cele  23  de  persoane  au  (ost  arestate  la  5  septem brie   ;
             trem  de  pnlcrnlcc  s i   cu   baschet  nu  va  mai  ii  d is                                                                                     contract  cu  firm a  americană   a.c.  in  lim pul  unui  m iting  organizat  de  m u n cito rii  con
             echimbări  surprinzătoare  de   putată  in lre   S .U .A .şi  U .R .S S .                                                                           „H ughes  A lrc ra ft"  in  vederea   structori  din  Las  Palmas.  P articipa nţii  la  acest  m iting   i
             viteză  şi  ritm   Jn  ultima  re  Marea  stirprizd  a  semifina                                                                                  lansării  unei  noi  serii  dc  sa   au  exam inai  revendicările  economice  si  sociale  form u
             priză.  in  urma  unei  directe   lelor  a  lost  furnizată  de  e                                                                                  te liţi  pe rfecţionaţi  de  te le   late  de  oam enii  m uncii  din  industria  con stru cţiilor.  Po
             de  dreapta,  Iu l  Alcxe  i-a  lost   chipa  Iugoslav ici,   care  la                                                                              com unicaţie  C ontractul   de   litia   a  in te rve n it  cu  bru talitate,  făcind  uz  de  arme,  pen-  {
             deschisă  arcada,  ceea  ce  I-a   capătul  unui  meci  dramatic                                                                                    72  m ilioane  dolari  prevede,   tru .a   îm prăştia  pc  pa rticipanţi,  două  persoane  au  fost   !
             determinat  pe  arbitru  să  o-   a  întrecut  formaţia  sovietică                                                                                  p rin tre   altele,  construirea  a   rănite,  iar  alte  23  arestate.
             piească  lupta   ş l  să  acorde   cu  scorul  dc  63—02  131— 27).                                                                                 patru  rachete  şl  a  unor  in   .Sentinţa  pronunţată  dc  trib u n a lu l  din  Las  Palmas  a  j
             victoria  puq llistulul   ameri  Cei  peslc  20 000  de  specta                                                                                   stala ţii  la  sol  necesare  func  provocat  nem ulţum ire  in  rîn d u rile   populaţiei  oraşului,  :
             can  prin  rănirea  adversaru  tori  aflaţi  Jn  tribunele  Pa                                                                                     ţio n ă rii  sistem ului  de  tele  care  cere  anularea  pedepselor  pronunţate.
              lui.                        la tu lu i  Sporturilor  (lin  Ciu                                                                                    com unicaţii  prin  satelit!.
               O  mulţime  in  d elir  a  a-   dad  de  Mexico,  au  asistat  la
              pîaudat  la  piscina  olimpică   un  joc  dc  o  marc  spectacu
              pe  înotătorul  mexican  F c ll-   lozitate.
              pe  Munor,  care.  In   linala   fn   a   doua   semilinală.
              cursei  de  200  m  bras.  a  a'tus   S.U.A.  a  obfinuf  o  victorie
              pnma  medalie  dc  m ir  gaz  scontată  in  lata  Rra riiie î.  pe
              delor  actuale:  olimpiade.  care  a  invins-o   cu  7-1—63                                                                                       CURIER  •  CURIER  •  CURIER
               Tinăra  înotătoare  america  (42—26).                          ITALIA  —  Aspect  ol  unei  recente  acţiuni  revendicative  a  muncitorilor  din  Roma,   care
                                                                          luptă  pentru  satisfocerea  cererilor  lor  social-economice.
                                                              REDACŢIA  61  ADMINISTRAŢIA  ZIARULUI  I  «tr.  Dr.  Petru  G rou  or.  83.  telefon  1211,  IBM,  13,11.  -  TIPARUL i  inireprtodere»  poligrafică  B uoedoar»—Otvau





