Page 82 - Drumul_socialismului_1968_10

ALEGERI IN ORGANIZAŢIILE DE PARTID canică minieră, catedrele şi

ANUARUL JUBILIAR cadrele didactice, formele de
desfăşurare a procesului de
de acţiuni unitare şl susţinute de educaţia comunistă a cîle Invăţăminl. laboratoarele, bi­
blioteca ctc.
Biroul organizaţiei pentru educarea lipsit opinia, cunoască politica partidului Şi, In cadrul manifestărilor Inauqurarca primului lăcaş perioară, care constituie as­ zintă aspecte din activitatea
1 - 2 ulecişti pentru a-i ajulasă
tineretului.
Filele Anuarului ne pre­
Intr-adevăr a
combativitatea colectivului, gri­
ja lui pentru a găsi cele mai ar mai fi o problemă: grupa prilejuite de aniversarea a 2 0 de fnvătămînt superior în tăzi valorosul fond de spe­ de cercetare ştiinţifica des-
de ani de Ia înfiinţarea In­
U.T.C. să nu considere că es­
cialişti din industria noastră
Valea Jiului.
însurată de către cadrele di-
rotrivâte forme de educare a te absolvită de răspundere fa­ stitutului de mine din Petro­ Anuarul debutează cu o ex­ extractivă. De asemenea, se daclicc $i studenţi, organiza­
de bază tineretului. tă de comportamentul unor ti­ şani, a fost editat Anuarul punere istorică. în care esle remarcă efortul sporit în e­ rea doctoratului în institut,
jubiliar al institutului, elabo­
Ce trebuie să facă noul bi­
neri care, în momentul de fa­
laborarea de cursuri şi ma­
rezumată evoluţia învăţămîn-
rou, organizaţia de bază în do­ tă, nu fac parte din organiza­ rat de lectorii universitari tulul superior minier, de )a nuale, desfăşurarea unei bo­ cuvîntul rostit de către prof
dr inq. Aron Popa. rectorul
meniul educaţiei tineretului ? ţie. N. Todericiu şi Aurel Suciu. anii de specializare prin ve­ gate activităţi de cercetare
Măsurile le-au indicat cu cla­ Prin modul cum o abordat Apărut în condiţii grafice de chea Şcoală Naţională de Ştiinţifică, preocupările ca­ institutului, la cea de-a 2 1 -a
deschidere a anului universi­
problemele vieţii de partid, a­
a avut ce învăţa ritate vorbitorii : să se simtă dunarea qenerală a organizaţi­ bună calitate, Anuarul consti­ Poduri si Şosele, pînă la sec­ drelor didactice si studenţi­ tar la Petroşani, secvenţe din
influenta celor 26 de comu­
tuie o interesantă carte de
ţiile de mine ale Şcolilor
lor de a înfăptui prevederile
activitatea educativă, cultu­
ei de bază de la sectoarele I
nişti din qrupa U.T C„ mun­
Politehnice din Bucureşti şi
citorii virstnici să stea mai şi II tdcătuşerie ale Ateliere­ vizită a institutului, în cei Timişoara, şi apoi la înfiin­ stabilite de Congresul al IX- rală si sportivă a studenţi­
2 0 de ani ai săi dc rodnică
si Conferinţa
lca ol P.CR
lor, condiţiile de. muncă si
mult de vorbă — de la om la lor cenlrale Gurabarza şi-a activitate pentru preqălirca învăţătură create în institut.
Desigur, şi faptul că sarcini­ nu trebuie lăsat ca lipsurile să om — cu tinerii, membrii de îndeplinit cu răsp un d ere mi­ specialiştilor cu calificare O bună parte a Anuarului
le de plan ale sectoarelor I şi meargă prea departe. partid cu experienţă să pri­ siunea. superioară din industria cuprinde lista absolvenţilor
II lăcătuşerie de la Atelierele Apoi. biroul organizaţiei de mească sarcina de a se ocupa I. MIRZA noastră extractivă 20 de ani de la înfiinţarea
cenlrale Gurabaza au fost rea­ bază era dator — sublinia vor­ Autorii alirmă în cuvînlul institutului pe facultăţi si
lizate lună dc lună a determi­ bitorul — să stea de vorbă cu introductiv că prin tipărirea promoţii, rrecum si lista stu­
denţilor anului XX.
Multe
nat pc comuniştii din organi­ coi care lipsesc de la invălă- primului Anuar al Institutu­ Institutului de mine Petroşani din numele înşirate în tabe­
comunişti De ce s-a trans­
zaţia de baza să discute mai mîntul de panid, să le explice lui de mine din Petroşani se - lele absolvenţilor reprezintă
puţin în adunarea generală de necesitatea pentru reînvie tradiţia acestor vechi
alcqeri despre problemele pro­ dc a cunoaşte bine politica publicaţii din tara noastră, astăzi personalităţi de seama,
ducţiei si mai mult des­ partidului. Documentele dense- ,,dind posibilitatea instituţii­ ţarea Institutului Cărbunelui Naţională a partidului. de rare ocupă posturi importan­
pre comportamentul oameni­ bit dc însemnate privind poli­ lor de profil comun să se cu­ la Petroşani. în anul 194P» Plenara C C al P.CR dm te în rîndul cadrelor de con­
ducere din industria extrac­
lor, despre viata de partid. In dului nostru nu pot fi înţelese format adunarea noască reciproc, să facă un Parrnrqem in continuare fi­ aprilie 1960 şi de noua lege
tica internă şi exlcrnă a parti­
activitatea de producţie trebu­ util schimb de opinii in pro­ le. dm viaţa institutului pînă a învăţămîntuliii. tivă, din diferite activităţi e­
rile stau bine: termenele de pe deplin decît prin studiu si blemele comune împărtăşin- în anul I9f>7, cînd sc creea­ După prezentarea condiţii­ conomice.
execuţie ale lucrărilor sînt aceasta se face în învăţămîn- du-şi pe această cale realiză­ ză unicul Institut de mine lor de admitere în învălă- Bogat ilustrat cu Instanta­
respectate, nu au lost recla­ lul de partid. rile lor". Fără să-şi propună din tară cu sediul la Petro­ mîntul superior, Anuarul re­ nee şi imagini elocvente din
maţii în ce priveşte calitatea, nea maistrul Silviu Marru — de partid fntr-o o refle< tare exhaustivă a • şani. Autorii ne expun rea­ zervă un spaţiu larg proble­ viata institutului, Anuarul
meseriaşii solicitaţi să lucre/e — Îmi aduc aminte — spu­ livitălii desfăşurate In < ei lizările (orpului profesoral al melor legate dc conducerea, jubiliar constituie — asa cum
ca specialişti la diferite ex­ douăzeci dc ani, Anuarul in­ institutului care. în cei două­ organizarea si desfăşurarea alirmă autorii săi — „un în­
ploatări miniere din tară au că si la adunarea generala din sistă asupra unor domenii zeci de ani s-a preocupai in­ procesului dc învăţămînt la ceput pe drumul ce trebuie
răspuns cu conştiinciozitate. anul trecui s a discutat si s-a cheie ale procesului de In- tens de asigurarea desfăşu­ Institutul de mine din Petro­ deschis pentru formarea unei
do
stabilit că ncei membri
Deci existau temeiuri (a. în Uimint trebuie traşi la răspun­ analiză vătămint din institut, folo- rării în condiţii bune a pro­ şani Sînt prezentate consiliul tradiţii", pe care II salutăm
discuţiile purtate, să-şi făcu partid caro lipseşr de la învo- cesului de învnţănunl, a ştiinţific al institutului, cu căldură si cu speranţa u­
loc aulomultumirea, să sc a- sincln-se materiale din arhi­ dat producţiei promoţii dc consiliile ştiinţifice ale facul­ nor apariţii viitoare.
prccieze pozitiv întreaga acti­ dere. Dar nu s-a (ăcut aceasta vă şi o scamă de dale furni­ tăţilor de mine si electrome­ T. ISTRATE
vitate politică, să se elogieze Biroul orqanizaţici dc bază aic zate de către participanţii la ingineri cu o calificare su­
munca biroului organizaţiei posibilitatea — şi trebuie s-o
de bază. folosească — ca in fiecare a- de producţie ?
dunarc generală să ceară in­
In aceasta adunare generală formări din partea a doi-trei
nu s-a Intîmplat aşa A pro ap»; membri de partid. Este o m e to ­
toti vorbitorii au calificat ac­ dă eficace de a analiza acti­ Adunarea comuniştilor din bună dreptate, să dezbată şt in
tivitate*) biroului, a organizaţiei, vitatea personală a membrilor organizaţia dc bază nr. 1 a adunarea dc alegeri ac nsle pro­
numai ca satisfăcătoare, deşi de partid, dc a lo mări răspun­ E.M, Deva a avut fizionomia bleme. Analiza muncii do I n unele unifăfi
realizările globale o impuneau derea fată de îndeplinirea în­ unei autentice analize do partid a lost astfel înlocuită
ca bună. $i au argumentat de datoririlor statutare ce lo re­ produc lic. Au luat cuvînlul 10 c:n analiza unilaterală a acti­
ce.
vin, do-a preveni lipsurile. tovarăşi şi s-au referit, ni vităţii conducerii administrati­
va rău în acest fapt ? Poate însâmînţârile s-au
Pe linie administrativă au Participanţii la discuţii au mici excepţii, la aceleaşi pro­ ve si a sindicatului. Osie ce­
fost aplicate 21 sonctiuni pen­ căutat să dea răspuns la o bleme ; slaba aprovizionare a
tru diferite abateri disciplina­ seamă de întrebări legate de formaţiilor dc lucru cu mate­ că asupra acestui lucru vor re-
re, dar biroul organizaţiei do atitudinea unor tineri care nu riale necesare, lipsa apei poto- f 1 cc ta mai atent noul birou al
bază nu a p u s în discuţia co­ respecta pc cei virstnici. nu bile. desele schimbări ce se organizaţiei de bază şi comi­
muniştilor decît un singur caz, se încadrează în disciplina impun briqăzilor de la un loc tetul de partid Subliniem au i terminat, iar în altele
al Iui Nicolae Glavo. Darea dc muncii si să indice metode do de muncă la altul, aspecte că vechiul birou nl organizaţi­
seamă a înşirat un lung po­ educaţie mai eficiente ale asistentei tehnice, indisci­ ei dc baza a scăpat problcmolo
melnic de membri de partid — Sînt unii tineri — subli­ plina sub diverse forme. Cu din mină. O expresie a acestui
adevăr este . faptul că biroul
care au lipsit de la Invâtămîn- nia muncitorul fruntaş, şef de alte cuvinte, în loc să dezba­ nici n-a amintit în darea do se bate pasul pe loc
t ii 1 de partid (Cornel Bulcu. echipa, Cheorghe David — tă pe larg modul în care a
loan Nicşa, Vasile Bucium, Vi- care, la sfaturile celor vîrst- muncii biroul orqanizaţiei de seamă problemele arzătoare
du Nita, Gheorgho Jurca m nici dc-a munci conştiincios bază. întreaga organizaţie pen­ care au fost dezbătute. Darea
alţii). Insa biroul n-a luat ati­ răspund cam aşa ; ,,Cit salariu tru înfăptuirea sarcinilor ce de seamă s-a oprii la unele au slrlns recolta de porumb
tudine şi astfel 51 recent, la primesc, do otita muncesc". Ei i-au stat în fată. adunarea şi-a probleme*, iar adunarea a dez­ nici de pe 2 0 hectare, ceea cc
deschiderea noului an de tn- uită că sini necalilieati şi cu concentrat atentia asupra n- bătut altele. Biroul n-o deter­ reprezintă mai puţin de 1 0 la
vătămînt, s-au prezentat numai abia acum învaţă meseria şi nor probleme ce tin de obli­ minat îmbunătăţirea muncii în sută din suprafaţa cultivată,
circa o treime din cursanţi. Au nu au fost făcuţi să înţeleagă gaţiile curente ale conducerii domeniul condiţiilor in care iar la C A P. Bobiina şi Foit.
fost membri dc partid care că nu munca este după salariu, administrative si comitetului îsi desfăşoară activitatea mine­ pină ieri, a rămas de recoltat
au lipsit dc la adunările ge­ f salariul după muncă. sindicatului rii. s-a dovedit ncrcccpliv Ia 100 de hectare cu qrln ? Es­ porumbul de pe cîte 45-50 de
nerale (Inan Cukla, Dumitru De ce s-au petrecut lucruri­ aceste probleme. te evident că fără luarea unor hectare.
Filipas, Eronim Ivan). dar bi­ Alţi vorbitori, printre, cam le aşa ? Vom încerca să răs­ Rău este însă că nici comi­ măsuri energice dc impulsio­ O slabă preocurare pentru
roul nu le-a cerut cu fermi­ Vaier Gali, Nicolae Adăinnt. pundem acestei întrebări cu a- tetul de partid n-a acţionat, nare a ritmului dc lucru la in- folosirea din plin a timpului
tate să dea explicaţii în fata Constantin Bucium. Florea Mi- julorul unor lapte ce se In- n-a aiutat biroul organizaţiei sămînlări. această acţiune, şi prielnic impulsionării şi ter­
organizaţiei de bază. In cele hoc, şeful atelierelor, au ară­ 1 iInosc aic i de bază să-si exercite dreptul aşa prelungită destul de mult minării grabnice a fnsămlnta-
tat că şi unii tineri calificaţi. pt-sle limitele epocii optime,
două sectoare sînt unu tineri Problemele dezbătute în a- du control cu suficientă corn- rilor există şi la cooperativele
• are au fost ajutati să urmeze nu so va puica încheia decît
care nu respectă pe cei virst- liceul seral, vorbesc .,de sus" dnnare nu s-au ivit de acum pc'lenl’i, drept ce îi este acor­ în luna noiembrie, ceeg cc nu agricole din Livadia, Densnş,
nici — biroul n-a tras la răs­ eu vîrslnicil, au uitat să salu­ o săplămînă-două Ele au losl dat prin Statutul partidului. Si va influenţa decît ncqaliv re­ Mărtiin.'.şti şi în alte unităli
dare
astfel, adunarea pentru
pundere conducerea grupei te, îşi permit acte dc* iruţis- sesizote şi cu alic prilejuri de seamă şi alegeri s-a trans­ colta anului viitor Deşi aveau unde mai trebuie însămintale
c iptină. Se ştii' rle mai multă vreme că posibilităţi să încheie mai de­ rîle 1 0 0 - 2 0 0 hectare pînă la
U.T.C. minerii nn an suficientă ap.î format într-o şedinţă oarecare realizarea integrală a suprafe­
— N'ni ne aşteptăm la o Acum, totul esto ca noul bi­ vreme Insămîntărilo, nici la
Discuţiile purtate în aduna­ altfel de comportare din par­ potabilă la locurile de muncă cooperativele agricole din Bo- ţelor planificate. Pe buna
re, oxtde pe rrpinea de partid, tea tinerilor care studiază şi şi că această chestiune, mă­ rou al organizaţiei de bază să ~bHna-$i Foii nu s-au depus u- dreptate, cunoscînd că timpul
tină scama de problemele ca­
runtă in aparenţă. îi împiedică
a fost destul de favorabil si au
au constituit pentru biroul or­ nentrn- carrr*rnlcTttrnh face c- să muncească normal Umil re» s-ru ridicat în adunare si fc>ri.U[i stăruitoare in această e-Xistat suficiente forte 51 mij­
ganizaţiei de bază care o fost forturi deosebite pentru a le dm tovarăşii care au Înot cu- să determine în cel mai scurt privinţă La fiecare din unităţi­ loace pentru ca rezultatele să
le amintite au rămas de însă­
ales un prilei de învăţăminte, crea condiţii — sublinia umil vînlul a ariilnl că a fosl adusă timp îndreptarea stărilor de lu­ mânţat mai mult dc cîte 50 fie mult mai bune. se pune în­
Cel
cruri nf'corespunzătoare.
un îndreptar in ce priveşte sti­ dintre aceşli vorbitori Omul dm străinătate o instalaţie mai indicat este ca acum. în hectare cu qrîu. In ultimele o trebarea 1 cînd conducerile a-
ceslor unităti vor lua măsuri
lul de muncă şi direcţiile prin­ cult nu sc. remarcă prin în- pentru fabricarea apei carbn- funcţie de natura problemelor z.ile însă. cu Ionic că a existat penlru ca să încline grabnic j Pregătirile de iarnă
gâ'zoosr, dar iu această inşln-
cipale în care trebuie insistat gîmfnrc; el îşi impune aprecie­ lntic nu funcţionează de mult. ce trebuie rezolvate, să repar­ teren pregătit, s-au însămînţat insămînlările ? La ieşirea din Cărbunele adus la lu­
în viitor. rea celor din ilir prin aceea că Se ştie do asemenea, nu do tizeze sarcini cu responsabili­ numai cile 15-20 hectare. Rea­ impas a acestor unităti care mina zilei este transpor­ \ la calea ferată
tăţi si termene concrete re oa­
— Pentru comunişti — arăta nu uită de unde a plecat si pe azi. do ieri că lipsesc imole meni. rontrolînd si aiutînd In lizările sînt frinate pe de o au rămas mult în urmă cu lu­ tat spre preparaţii eu a ­
lăcătuşul sef de echipă Gheor- cri care l-au ajutat, precum piese de schimb, că aprovizio­ traducerea lor în viată în asn parte din cauza slabei preocu­ crările aqricole de toamnă tre­ jutorul unor instalaţii pu­
qhe Parcaş — constituie o si printr-o comportare irepro­ narea cu materiale este defer- fol incit In conferinţa de parlid pări a conducerilor unităţilor buie sn se facă mai din plin ternice şi rapide. ; Dorim să obţinem
Dacă s-a ştiut dc re
luoasă
mindrie, o satisfacţie eind sar­ şabilă din rare toti să vadă n-au fost luate măsuri do re­ pe exploatare re va nvea lor $i mecanizatorilor pentru folo­ simţită si contribuţia organe­
in curînd să se pootă face nn
cinile trasate de cel de al IX- că a învatat ceva mai mult mediere ? Ce se riMraplâ? Aii i bilonl pozitiv. sirea cu întreaga capacitate a lor aqricole judeţene. In sen­ Foto : N. MOLDOVEANU un calificativ
lea Congres al partidului se In adunare s-a căutat so sc «■xislti o conducere administra­ In adunare a fost schiţată maşinilor, iar pc do alta dato­ sul de a le sprijini îndeaproa­
realizează cu succes. Dar, pen­ arate cauzele acestei stări do tivă. activează un comitet sin­ o idee care. în perspectivă, rită lipsurilor cc se manifestă pe în organizarea muncii ren-
dical care au datoria de o se­
tru noi, membrii dc partid, nu lucruri în rlndul unei parii a siza la limp neajunsurile şi siî trebuie să stea în Menţin bi­ în privinţa eliberării terenului tru lolosirea cu randament ma­ | bun din partea
csle îmbucurător faptul că li­ tineretului din sectoarele lăe.V acţioneze in consecinţă, iar roului organizaţiei de bază. şi dc culturile lîrzii. Cooperatorii xim a maşinilor şi tractoare­
anume desfăşurarea unei ase­
nii tovarăşi sînt indisciplinali. luşeriv. Unii — membri de dacă nu le sesizează prompt, menea munci politice şi orga­ din Rnpolt, spre exemplu, nu lor. I călăînrilor
asculte cu atentio
măcar să
(ac abateri de la NT.S. si re­ parlid mai tineri — ou pus-o părerile şi (rămintănle oame­ nizatorice îneît aceasta să du­
gulamentul dc ordine interioa­ po scama relaţiilor neprinci­ nilor. a acelora rare so lovesc ră la înlărirea simţului de Funcţionarea ireproşabilă ;
ră, nu participă la adunări. Bi­ piale inim unii şefi de echipe do lipsuri si să Înlăture piedi­ răspundere al fiecărui oin pen­ a Iransportulni feroviar pe :
tru îndeplinirea exemplară a
tim p de iarnă constituie o |
roul organizaţiei dc bază nu şi tineri şi a influentei unor cile. Si pentru că s-a tărăgă­ si obşteşti, lată re spunea în C ăm inele cu ltu rale : preocupare de trânte. în a- I
tuturor sarcinilor profesionale
i-a tras însă la răspundere. filme*, allii — majoritatea — nat luarea unor măsuri ener­ ceaslâ perioadă, a tu tu ro r !
Critica trebuie făcută la timp, pc lipsa unei opinii de masă, gice, comuniştii au tinut. pe legătură cu oceasta tovarăşul i lu c ra to rilo r dc la < alea fera- ;
Alexandru Cosma, maistru mi­ lă. A cţiunea a fost dcclan- j
ner : i şată in urmă cu citcva luni ;
..Avem oameni cu rare am in preajm a „ sta giu n ii i la iiecare staţie, depou, re- j
trecui prin qreulătl mari şi i vizie de vagoane ele.
le-am învins. Aceştia au dove­ Pină în prezent, numeroa-
dit că au un înalt simt de ; se obiective au fost lerm i- I
răspundere pentru soarta pro­ ; nale şi recepţionate, iar al- i
ducţiei Important este ca sh ăe spectacole păstrează urme­ sală cu 2 0 0 dc locuri, un mo­ i lele se află în lr-u n stadiu i
muncim astfel Incit să crească a l b e 44 le „istorice" ale dungilor de bilier învechii, o sobu mică dc ! destul de avansai. In secto- \
simţul răspunderii la toti oa­ fum de la sobele dc teracotă. tuci. Ni(i urmă de culise sau i rul clădiri, de pildă, din ce- j
menii, de la vagonetar pînă la Roate de multe ori la cile un alte anexe. Repetiţiile so fac le 35G ob ie clive prevăzute j
inginer Pentru aceasta biroul spectacol prezentat aici s-o la scoală Din cuvintele tova­ ; in planul de lucrări, circa \
organizaţiei de bază trebuie plîns. Au plîns spectatorii, au răşului loan Buciumau, secre­ ; 301 sin! lerm inale. iar cele- ;
să-şi îmhunătăteasră stilul de plins actorii... Dar nu din cau­ tarul comilclului comunal dc
nmncă Membrii biroului să ză că. vezi doamne, ar fi fost parlid. şi alo tovarăşului loan i lalle 55 se vo r încadra in i
muncească mai mult cu oame­ extrabugetare, dar fiindcă con­ vreo dramă de O'Ncill, ci clin Muntcami. preşedintele consi­ ■ term enele prevăzute. Un vo- |
i Iu 10 apreciabil de pregătiri I
nii. să-i ajule, să dea ei înşişi siliul porular comunal nu a (auv.a fumului. In urma dis- liului popular comunal, aflăm
Pe şantierul Energomon- dovadă de responsabilii at e. mişcat nici un deget penlru a (iitării situaţiei căminului cul­ că s-a planilicat să se încea­ : s-a executat de-a lu ng ul ce- j
lor 700 kro dc cale
ferală :
taj Deva, lucrările la co­ Cînd se iau holnrtri sau se definitiva lucrarea şi acum tural în şedinţele consiliului pă construirea unui local ader- ; c il aparţine regionalei C.F.R. ;
şul de fum sînt în toî. E- stabilesc unele măsuri, aces­ porţile stau la ,,păstrare" în popular comunal, s-a ajuns la vat pentru cămin prin contri­ r Deva. Fiind lu cră ri ce con- ;
chipo de fierari be ton işti tea să fie urinările cu perse­ cămin S-au făcut zone verzi înlocuirea sobelor de teracotă buţia sătenilor. ; cură n e m ijlo cit la siguranţa j
condusă de Gheorghe verentă P Îna la soluţionare". s-a plantat tuie oi tinerii din cu patru sobe de tuci. S-a inai planificat şi în anul
Ţifra execută montarea ar­ Intr-adevăr. întărirea răspun­ comună, penlru a da un as­ Din fondurile obţinute fn ur­ trecut si... planificat a rămas. : circu la ţie i tre n u rilo r, o gri- j
derii oamenilor este în mo­ ma spectacolelor prezentate in Numai cu propuneri şi planifi­ ; jă deosebită s-a acordat j
măturilor. pect eît de cit mai atrăgător că r 1 nu se „zăreşte" posibili­ : con solidă rii m alurilor, pro- j
mentul de fată problema nu­ comună, sau în localităţile din
mărul unu dp rare trebuie să căminului Localul însă, fiind înipreiţirimi, s-au lăcut culise- tatea construirii unui nou lo­ ; le jă rii aparatelor de cale, a j
Foto ; V. ONOIU cal pentru căminul cultural. i in s ta la ţiilo r de circu la ţie a I
se ocupe în mod serios biroul neîmprejmuit, au năvălit qîşle- l<’. s-a improvizat scena. Ti­
organizatei de bază De re­ le sătenilor peste „frumuseţea" nerii de obicei fac repetiţiile O alto anomalie Inlilnită I locom otivelor, p ro te jă rii co- I
zolvarea ei vor depinde în vii­ la bibliotecă, printre rafturile este... lipsa directorului. S-a : Ioanelor hidraulice contra
de tuie.
lor succesele. -- de cărţi, într-un spaţiu destul căutat mult limp un director | în g h e ţu rilo r ele.
C. ARMEANU Zuqrăvită acum trei ani, sala de restrîns. Tot într-o şedinţă corespunzător, care să oriente­ 1 rii vo r fl p ro te ja ţi prin mon-
Astfel, cei 5000 ml dc li­
a consiliului popular comunal,
ze activitatea cullural-ariisticâ.
I nie ferată supusă înzăpezi-
ne spunea tovarăşul Gheorghe
S-au perindat mulli. Azî unul.
mîinc altul ş.a.m.d., directorii
de cămin au fost
numiţi şi
s-a hotărî! construirea unor a-
j parazăpezi. ia r plug urile dc
Sînt unele meserii cerc secţiei II, lin bun organizator Albu, preşedintele consiliului, schimbaţi. Din această cauză ; tarea a 2500 panouri do
prin ie lu l lor de-a li sini m ai D Ă R U I R E A — al lo cu lu i dc munca şi In a- nexc pentru cămin, o magazie au stagnat şi activităţile artis­ ; zăpadă şi celelalte in sta la ţii j
puţin spectaculoase. C o n tri­ cela.şi tim p un bun specialist, de materiale, o sală de repe­ I de cură ţire a năm olului au
buţia lo r în producţie este ştie să conducă. !>tie pentru tiţie, una pentru jocuri distrac­ tice în perioada 24 august — 6 i lost ve rifica te şl pregătite
octombrie.
Comitetul
pentru
Insă de-a dreptul lăudabilă, că el frrsăşi a lost crescut la tive. Cărămida există. Ar mai cultură şî ario a numit, în s(îr- : in acest sens. Toate trenu-
înalta şcoala a m eseriaşilor trebui numai planul de con- i rile de călători, însuraînd
lată un exemplu. şil, pe tovarăşa Olimpia Iar
l.unu dc lună, la Fabrica c h i­ de prestigiu. In ate lie rul de struclie. Combustibilul necesar Cit dc pricepută va fi in orga­ i 180 vagoane, au fost ve riff-
mică din O râştic. realizările o importanta valenţa m a trile rie se confecţionează căminului (cele 4000 kg dc nizarea şi desfăşurarea activi­ : cate am ănunţit din punct de
în producţie cunosc o linie, m atriţe penlru nevoile la b ri- lemne) este încă în... pădure. tăţilor cullural-artislice. vii­ : vedere al etanşeităţii şi su-
ascendentă. In cele 9 luni, cii. dar în acelaşi lim p aici Poale n-ar fi rău dacă. înlr-una toarea stagiune ne va confir­ ■ puse probelor de încălzire
planul la producţia a loba Iu se lac si piese pentru alte fa­ din zile, preşedintele consiliu­ ma. : sub presiune de aburi.
s-a realizat In proporţie dc b rici chim ice din tară. A nual lui popular comunal ar hotărî La depourile de locom otl- l
103,3 Iu sută, producţia mar­ a muncii se trim it b e ne ficiarilor piese aducerea si repartizarea Ini. O ; ve din Simerla, Teiuş şl Pc- ;
fă 103,1 In sulă, iar produc­ metalice in valoare dc pcsle Nn de altceva, dar lunile de Exemplele enumerate de noi i troşani s-au luat măsuri i
ţia marfă vin (Iută şi încasată ' m ilioane Ici. Fabricile de iarnă se apropie si transportul nu sînt singurele. Şi în alte i penlru aprovizionarea cu j
10-1.0 la sulă. M ai mult dccît b irt ie şi mase plastice din combustibilului cu săniile nu comune mai persistă anomalii com bustibil şi piese de
a til. Fabrica chim ică dm O- din m aterial plastic, îsi rea­ pentru plajă, c.ompotierc. V orb in d despre realizările tară, primesc cu m ultă încre­ le prea „zîmbeşte" oamenilor in pregătirea pentru desfăşura­ ; schimb.
ruştic lim itează printre în ­ lizează si depăşeşte zilnic fructiere, tăvi im ila /ic dc colccti\ u lu i de aici, trebuie dere m atriţele confecţionate rea unei bogate acliviiălt în In aceaslă perioadă, fieca- j
treprind erile judeţului caic norma. Acelaşi lucru sc poa­ cristal, ambalaje iarm accut!- neapărat sa am intim şi de la Fabrica chim ică O răştic. perioada de iarnă. Consiliile | re subunitate este controla- j
au realizat însemnate bene­ le spune şi despre operato­ cc, sarpagane dc d ile rile nvi- ate lie rul m atrilerie. In acest Num ele m a tn lc rilo r Dicu Sc- Se iot planifică ropnlare comunale, directorii I lă de o comisie form ată din :
ficii. rii Romulus H crlu şi A u re l rim i, precum şi piese pentru al clic r sc confecţionează ma­ \e rin , Ion Derei. Constantin de cămine culturale trebuie să i specialişti din cadrul servi- ■
Ca să sc aiunaă la aceste Homotodeanu. Nu in tim p lă lo ; Instalaţiile sanitare. Fiecare triţele. A ici se m aleria- llaboveanu, Troian Turoş, ia măsuri pentru înlăturarea ; c iilo r de ramură. comisie j
procente a lost nc\'oic dc o producţia la maşinile dc in ­ sortim ent arc fantezia lu i li /.vază ideile. T otul de­ Gheorghe Cochon. Ion Lupu. şi... planificat deficientelor în pregătirile ! care urmează sa predea cer- ;
bună organizare a m uncii, dc jecţie a crescut de la 270 dc Fantezia aceasta este rodul Ion Suleu sini cunoscute tot pentru iarnă ale căminelor, să ; 11fleale la fiecare unitate şi ;
>> disciplină fermă, de o dă­ bucali navete, in 8 ore, tu m uncii oam enilor. O peratorii pinde dc înalta precizie. a lit de bine şi la Făgăraş. le asigure o bază materială co­ ; subunitate care şl-a indepli- j
Ilorzcştî, Ocna M ureş şi fn
ruire totală. A ic i lucrează 290 de bucăţi. Constantin Păsarcl, Flcna Un m ilim etru. o liniu tâ m ulte a lic la brici. Sini cu­ rămîns respunzătoare desfăşurării sta­ ■ n il toate co n d iţiile în vede- ;
oameni cu mare ambiţie. Co- In lalirica chimică sc pro­ Cocard, A urelia Bogdan, M a­ in plus şi sortim entul nu mai noscute fiindcă nu au înşelat giunii dc iarnă, să dea cămi­ • rea pre g ă tirilo r de Iarnă. j
J m anislul Ludovic Czi.se/, cu- duc peste 120 dc sortimente na C/cmuinn. Flisaheta Pop. prinde \ ia(ă. Dar asemenea niciodată nşlcplările oam eni­ nului cultural importanţa cu­
| re lucrează de mai m u lli am din care o pondere marc o venita unui centru de răspîn- IOAN JURA
| cu operator la maşina dc in- reprezintă bunurile de lard sini dc neîntrecut in mese­ cazuri nu se înlim plă. In g i­ lor. O situaţie îdontiră am găsit de la Direcţia regionala
1 jeclie, unde sc fabrică na\ clc consum ca : tăvi, sandale ria lo r. nerul loachim M orarii, .şciul N. PANAITESCU şi la Romos, Şi aici combus­ dire a mllurii. dc valorificare C.F.R. Deva
tibilul este încă In... pădure
şi păstrare a bogăţiilor spiri­
V ____________ ___________________________________ Căminul cultural arc o singură tuale din lumea satului.