Page 88 - Drumul_socialismului_1968_10

DRUMUL SOCIAL

EXPUNEREA TOVARĂŞULUI

NICGLAE CEAUŞESCU Dezbaterile din Comi­ Elie Carafoli

ales preşedinte
tetul politic special al Federaţiei

(Urmare din pag. a 2-a) oameni ai muncii de alte naţio­ le de stat. sub conducerea or­ tora pentru realizarea progra­
nalităţi. se vor crea consilii ganizaţiilor de parlid, ele vor mului de desăvirşire a socie­ NEW YORK 24. - Trimisul de concluzii şi recomandări tn urgente pentru a determina în­
judeţene ale naţionalităţii res­ milita pentru aplicarea politi­ tăţii sdcialiste. special Agerpres. Nicolae lo- legătură cu această problemă. deplinirea holăririior O.N.U internaţionale
pective. Aceste organisme vor cii partidului de întărire a prie­ In raport se subliniază că, In.
menilor muncii de naţionali­ Frontul se va prezenta tn a- nescu, transmite: In Comitetul de către principalii parteneri
tate maghiară din Republlica asigura o participare mai in­ teniei. frăţiei şi unităţii dintre legcrile de deputaţi in organe­ politic special al Adunării Ge­ ultimul an, situaţia din această comerciali ai Africii de sud. se
tensă a naţionalităţilor conlo­ poporul român şi naţionalităţi­ nerale a O.N.U. au început, Iară s-a înrăutăţit si a sporii recomandă Adunării Generale de astronautică
le reprezentative ale puterii de
Socialista România şi a Consi­ cuitoare, alături de poporul ro­ le conlocuitoare. pentru dez­ slat ca o formaţiune care în­ dezbaterile in legătură cu ,.po­ pericolul unui conflict mal „să reafirme cu fermitate recu­
liului oamenilor muncii de na­ mân, sub conducerea partidu­ voltarea muncii unite închina­ mănunchează toate forţele po­ litica de apartheid promovată larg datorită expansiunii poli­ noaşterea legitimităţii luptei Congresul Internaţio­
ţionalitate germană din Repu­ lui, la întreaga viată econo­ te realizării ţelurilor şi năzu­ litice şi sociale ale naţiunii de guvernul Republicii sud ticii de apartheid în regiunile poporului sud african şi să nal de astronautică, ce
mică, politică şi culturală a inţelor comune *'oe prosperitate învecinate. ..Necesitatea unei ceară tuturor statelor şi orga­
blica Socialistă România. In noaslre socialiste. In numele Africane". In atenlia partici­ s-a desfăşurat recent la
patriei, vor contribui la întări­ şi propăşire a patriei noastre Frontului Unităţii Socialisle panţilor la lucrările Comitetu­ acţiuni internaţionale eficien­ nizaţiilor să-i acorde sprijin
judeţele In care, alături de rea unităţii întregului popor In socialiste. vor fi depuse candidaturile la lui se află un raport al co­ te pentru eradicarea aparthei­ moral, politic şi material mal New York, a ales ca
populaţie românfl, trăiesc $1 lupta pentru socialism. O îndatorire principală a a­ alegerile dc deputaţi in Marea misiei speciale însărcinate cu dului a devenit astlel şi mai intens". De asemenea, se re­ preşedinle al Federaţiei
Internaţionale de «stro-
cestor consilii va fi contribu­ Adunare Naţională şi in consi­ examinarea problemei politicii imperativă" — se subliniază In comandă reluarea dezbaterilor nautică pe acad. Elle
ţia la activitatea polilico-edu- liile populare, întreaga cam­ de apartheid a Africii de sud raport. In document se reco­ din Consiliul de Securitate tn Carafoli, preşedintele
Cu privire la organiza calivă desfăşurată de parlid şl panie electorală organizîndu-se în care slnt cuprinse o serie mandă adoptarea unor măsuri legătură cu această problemă. Secţiei de ştiinţe tehnice
obşteşti
organizaţiile
pentru
de călrc Front, sub conducerea
a Academiei Republicii
cultivarea patriotismului socia­ organizaţiilor de parlid Socialisle România.
list. a internaţionalismului so­ Frontul Unităţii Socialiste (Aqerprcsl
rea şi atribuţiile Fron­ cialist, a devotamentului pen­ îşi va aduce contribuţia activa
nouă,
tru orinduirca noastră
la elaborarea şi
pentru patria comună, pentru politicii externe înfăptuirea U .R .S .S ., R .D .G . şi Polonia au sem ­
a
parti­
tului Unităţii Socialiste dezvoltarea înaltelor trăsături dului şi stalului, al cărui IJ
elice comuniste, împotriva ori­
căror concepţii şi manifestări principiu de bazo esle dezvol­ nat D e c la ra ţia cu privire la platform a Şedinţa
tarea prieteniei şi alianţei fră­
t
•
retrograde, naţionaliste, pentru ţeşti. a colaborării economice,
şi ale consiliilor oame­ ridicarea continuă a conştiinţei politice, culturale şi ştiinţifice guvernului
socialiste a maselor. Ele
vor
cu toate ţările socialiste. în­
contribui la stimularea creaţiei tărirea unităţii sistemului so­ continentalâ a M arii Baltice
ştiinţifice, artistice, literare a cialist mondial. El va contri­
nilor muncii de naţio­ naţionalităţilor conlocuitoare in bui totodată Ia extinderea re­ libanez
limba maternă. în slrinsă uni­
tate cu dezvoltarea creaţiei laţiilor de cooperare cu toate M O SC O VA 24 (Agerpres). — solul său. Platforma continen­ pescuitului şi proiecţiei faunei BEIRUT 24 (Agerpres) Gu­
ţările, fără deosebire de orin-
tală Irebuie folosită de (oale
marine.
U.R.S.S.,
octombrie,
La 23
nalitate maghiară poporului român, cu progresul duire socială, la promovarea Moscova Declaraţia cu p riv ire slalele numai In scopuri paş­ pornit de la faptul că rezolva­ vernul de Iranzilic al Libanu­
G uvernele celor tre i ţări au
R D.G. şl Polonia au semnal la
al întregii
spiritual socialist
In viata internaţională a prin­
nice.
ţări, la valorificarea moştenirii cipiilor suveranităţii si inde­ la platform a continentală a D repturile unui slat asupra rea problem elor p rivin d de­ lui. condus de premierul Ab-
progresiste a trecutului in do­ pendentei naţionale, egalităţii M ă rii Baltice. platform ei continentale nu a- m arcaţia şi folosirea p la tfo r­ dullah Al Yafi, s-a întrunit tn
şi germană meniul culturii şi artei, la cul­ in drepturi, neamestecului in care stat din regiunea M ării fectcază statului ju rid ic at a- mei continentale prezintă in ­ prima sa şedinţă în prezenta
In declaraţie se arată că fie ­
preşedintelui
Charles Helou.
tivarea respectului faţă de va­
teres pentru toate statele din
treburile interne si avantajului
lorile spirituale create de îna­ reciproc, Iurta pentru pace şl Baltice are dreptul suveran la petor m ării deschise, care a­ regiunea M ării Baltice. Ele Potrivit surselor politice din
coperă platform a continentală.
intaşii poporului român şi al securitate în inlreaqa lume. platiorm a continentală cate ii Beirut In cadrul reuniunii au
Frontul Unităţii Socialiste aclivilale va avea un caractoi naţionalităţilor conlocuitoare. Frontul Unilălii Socialiste va aparţine In scopul prospectării Folosirea platform ei continen­ consideră că este dc dorit ca fost examinate probleme privi­
este chemat să asigure Intensi­ permanent. Activitatea Frontu­ Consiliile ce se vor crea vor desfăşura relaţii de colaborare şi exploatării bogă ţiilo r natu­ tale nu Irebuie să creeze ob­ şl alle state din această reg iu­ toare la programul guvernului
ficarea participării întregului lui Unilălii Socialiste va deter­ asigura parliciparea lot mal cu orqanismc similare din ţă­ rale pe fundul m ării şi in sub­ stacole nejustificate navigaţiei. ne să adere la declaraţie. care se va prezenta In fala
popor Ia activitatea economică, mina intensificarea participării activă a oamenilor muncii ma­ rile socialiste şi din alte ţări. parlamentului pentru a obţine
socială, politică şi culturală, la organizaţiilor de masă şi ob­ ghiari, germani şi de alte na­ cu organizaţiile democratice votul de învestitură.
conducerea treburilor ţării, la şteşti la conducerea vieţii poli­ ţionalităţi. alaiuri de Întregul si progresiste din Europa şi de OGUTA 24 (Agerpres). — Corespondenţii agenţiilor de
asigurarea mersului înainte al tice şi do stal, va permite con­ popor, la elaborarea şi înlănţui­ pe alle continente, cu mişcări­ NIGERIA Corespondenţii străini de presă informează că Blocul
societăţii socialiste. Viata ara­ sultarea amplii a acestora, a rea politicii externe a partidu­ le de eliberare naţională, cu presă care au vizitat miercuri parlamentar democratic, al că­
tă că dezvoltarea continuă a maselor populare In vederea a­ lui şi statului. ţoale forţele anliimpcrialislc oraşul Oguta relatează că nu rui reprezentant a fost ales re­
societăţii depinde de fructlli- doptării celor mai eficiente so­ Constituirea consiliilor naţio­ care se pronunţă pentru cola­ au observat în localitate nici cent in funcţia de preşedinle
carea integrală a experienţei st luţii şi fundamentarea multila­ nalităţilor conlocuitoare va borare intre popoare. pentru Situaţia m ilitară un soldat federal şi că oraşul al parlamentului intenţionează
Înţelepciunii colective a mase­ terală a holăririior privind dez­ marca un pas înainte in dez­ triumful cauzei păcii şi pro­ se află sub controlul trupelor să ceară lărgirea componenţei
lor celor mai largi, de exerci­ voltarea patriei noastre, parti­ voltarea democraţiei socialiste, gresului social biafreze, transmite agenţia sau demisia actualului guvern
Constituirea Frontului
tarea lot mai activă a dreptu­ ciparea lot mai vie a tuturor tn lărgirea cadrului de mani­ tăţii Socialiste şi a consiliilor se menţine confuză Reuter. tn urmă cu 24 de ore al premierului Yafl înainte ca
Uni­
rilor democratice, de participa­ categoriilor de cetăţeni la ope­ festare a drepturilor şi liber­ un comunicat publicat la Lagos acesta să se prezinte în tata
rea directă a cetăţenilor Ia dez­ ra de construcţie socialistă, la tăţilor politice şi cetăţeneşti, va naţionalităţilor conlocuiloare anunţa că trupele guvernului parlamentului pentru a obţine
baterea $1 adoptarea deciziilor înfăptuirea neabătută a politi­ prilejui o nouă şi puternică a­ va reprezenta un eveniment LAGOS 24. (Agerpres). Sta­ un număr important de merce­ federal al Nigeriei au reocu­ votul de investitură. După o
asupra problemelor de Interes cii interne şi externe a Parti­ firmare a unităţii şi frăţiei din­ important In viaţa politică o bilizarea fronturilor si relua­ nari. pat oraşul Oguta. In' condiţiile prelungită criză guvernamen­
general, la rezolvarea trebu­ dului Comunist Român Fron­ tre poporul român şi naţiona­ ţării noastre Aceasta va con­ rea iniţiativei în unele sectoa­ unei confuzii generale care tală grupările parlamentare au
rilor obstesli, dc promovare tul Unilălii Socialiste va coor­ lităţile conlocuitoare tribui (a întărirea continuă a re — iată cele două elemente xîr domneşte atîl tn regiunea os­ acceptat constituirea unui gu­
consecventă a formelor colecti­ dona, sub conducerea partidu Stimali tovarăşi, unităţii poporului, a tuturor care atestă, după părerea ob­ UMUAN1A 24 (Agerpres) — tilităţilor din jurul oraşului vern de coaliţie format din
ve de conducere şi stimularea Iul, activitatea organizaţiilor de Rolul Frontului Unilălii oamenilor muncii. indiferent servatorilor, creşterea potenţia­ Corespondentul in Biafra al Ogula, cît si în alte sectoare patru membri.
conştiinţei şi răspunderii poli­ masă şi obşteşti, elorturile lor Socialiste va fi acela de de naţionalitate, la cimentarea lului de luptă al trupelor bia- agenţiei Reuter a dezminţit ale frontului este practic im­ Alegerea lui Sabri Hamade
tice $1 civice a tuturor mem­ consacrate operei de desâvîrşi- a asigura participarea tot mal coeziunii naţiunii socialisle.— freze. Această contraofensivă ştirea despre reocuparea de posibil de verificat valabilita­ tn funcţia de preşedinte al par­
brilor societăţii. Aceasta este re a conslrucliei socialiste. activă a organizaţiilor care tl condiţie fundamentală a trăî- a fost explicată prin reechipa- către trupele federale nlgerie- tea succeselor militare prelin­ lamentului a constituit după
o leqilate a dezvoltării societă­ Din cadrul Frontului Unităţii compun, a maselor largi popit nlcici si forţei orînduirii noas­ rea cu armament modern a ne a localităţii Oguta, situată se de comunicatele autorităţi­ părerea observatorilor politici
ţii nrvaslre socialiste, condiţie Socialiste vor face parlo con­ lare, la viaţa politică şi de lre socialiste, uriaşă forţă mo­ biafrezilor si asigurarea unei in apropierea pistei de ateri­ lor de la Lagos si Umuahia din capitala libaneză o impor­
a în-lăririi sale continue, a siliile oamenilor muncii ale na­ slat, la elaborarea şi inlâphiî- trice a progresului material şi aprovizionări constante din ex­ zare Uli-Ihiala. In sectorul Ogula. transmite tantă victorie a Blocului parla­
manifestării plenare a capaci­ ţionalităţilor conlocuitoare. A- rea politicii interne a Partidu­ spiritual a) României noi. Po­ terior pe calea aerului. Rp- In general, situaţia continuă corespondentul agenţiei Reu­ mentar democratic care deţine
tăţilor creatoare, constructive cesle consilii — organisme cu lui Comunist Român de indus­ porul român, unit in rindurl cent a fost relevat un alt fapt să rămînă staţionară In majo­ ter. au loc lupte violenţe între tn prezent o majoritate de 50
ale tuturor oamenilor muncii, a caracter larg reprezentativ — trializare socialistă a tării, de strlnse sub conducerea parti­ care aruncă o nouă lumină a­ ritatea zonelor de luptă. Doar trupele federale şi cele biafre­ de voturi în parlament. Numi­
parlicipării lor la desăvirşirea vor participa nemijlocit la în­ dezvoltare intensivă şi multi­ dului comunist, reprezintă o supra cauzelor întăririi forţei în sectorul Aba, biafrezil au ze, însă ele se desfăşoară la rea lui Sabri Hama“de în ‘gccas-
pavăza inexpugnabilă a mari­
noii socielăti, la progrosul şi treaga viaţă politica a ţării, laterală a agriculturii, de în­ lor cuceriri revoluţionare ale combalante a trupelor bialre- reuşit1 să marcheze o uşoară circa 40 de km pe ruta Ower- tă funcţie nu a atentiat insă
prospei ilalea patriei. vor asigura participarea lot florire a ştiinţei. învăţămlntu- societăţii noastre, a strălucite­ ze — intrarea in acţiune, ală­ ofensivă împotriva trupelor co­ ri-Onitsha. Potrivit unui comu­ disensiunile dintre principalele
Frontul Unităţii Socialiste va mai larqă, In mod organizai si 1 iii şi culturii, de ridicare a lor victorii dobîndite pe dru­ turi de acestea, a unor impor­ lonelului Adekunlc. La Lagos, nicai biafrez trupele federale grupări politice libaneze alt
fi expresia şi pe plan organi­ In cele mai diferite domenii, a nivelului de trai a) populaţiei, mul înfloririi socialisle a pa­ tante grupuri de mercenari. In oficialităţile federale motivează au intensificai tn ultima vre­ căror interese au fost mai mul
zatoric a alianţei clasei mun­ oamenilor muncii din rindul a- de perfecţionare continuă o triei. Sîntem convinşi că adop­ acest sens, autorităţile federale insuccesele din ultima perioa­ me presiunea asupra poziţiilor sau mai puţin afectate de com­
citoare cu ţărănimea, a unită­ ceslor naţionalităţi la înfăptui­ vieţii economice şi sociale. tarea măsurilor propuse de au subliniat că In cursul ul­ dă prin dificultăţile întimpinate deţinute de biafrezl, dar toate ponenta actualului guvern. Ri­
ţii socialiste a tuturor claselor rea măreţului program de edi­ Prin activitatea sa, Frontul Comitetul Executiv va contri­ timelor angajamente, divizia a I ii aprovizionarea cu muniţii atacurile au fost respinse. Pe valitatea dintre reprezentanţii
$1 categoriilor sociale dîn ţara ficare a socialismului, de în­ Unităţii Socialiste va contribui bui la accelerarea progresului treia nigeriană a avut drept a trupelor aflate în zona ulti­ de altă parte comunicatul pre­ Rlocului parlamentar democra­
noastră care, tn frunte cu clasa florire materială şi spirituală la întărirea coeziunii clasei 6ocietătii noastre socialiste. adversari militari străini. Ar- mei fortăreţe biafreze, Umua- tinde că tn sectoarele Aba şl ţie şi cei ai a$a-numitel alian­
muncitoare şi sub conducerea a patriei Unu) din rolurile im­ muncitoare, ţărănimii, Intelec­ Aceasta va spori tot mai mult hia. Un purtător de cuvlnt mi­ Ahoada trupele biafreze lan­ ţe tripartite ar putea duce du­
partidului comunist, desăvlr- portante ce vor reveni consili­ tualităţii, a tuturor oamenilor rolul conducător al partidului gumentfnd indirect necesitatea litar a afirmat că după aceas­ sează atacuri insistente asupra pă părerea observatorilor poli­
sesc construcţia socialismului. ilor naţionalităţilor, alit centra­ muncii, indiferent de naţiona­ tn Întreaga operă de desăvirsi- folosirii acestor „profesionişti tă „regrupare temporară" for­ poziţiilor trupelor federale tici, la declanşarea unei crize
Frontul Unităţii Socialiste va te cil şi judeţene, esle sprijini­ litate, in jurul Partidului Co­ re a construcţiei socialiste, va al războiului", liderii bia4rezi ţele federale vor lansa o nouă care In retragere au abandonat şl mai acute cu repercusiuni
fi un organism politic perma­ rea organelor de partid, de munist Român, la afirmarea duce la afirmarea mai puterni­ pe cîmput de luptă însemnate profunde asupra vieţii politice
nent, cu caracter reprezentativ, şlat si obşteşti In examinarea mai activă a organizaţiilor de că a rolului clasei muncitoare alirmă la rtndul lor că şi în ofensivă In cursul viitoarelor cantilăti de armament şi mu­ libaneze.
din care vor face parte Parti­ problemelor specifice ale popu­ masă şi obşleşli in viata politică ca forlă socială conducătoare rindul trupelor niqeriene luptă două săptămînl. niţie.
dul Comunist Român — forţa laţiilor respective, cu scopul şi socială, la întărirea şi adin- a societăţii, va întări ţol mai
politică conducătoare o socie­ de a găsi cele mai bune solu­ cirea prieteniei si unităţii din­ inuit alianţa dintre clasa mun­
tăţii noastre socialiste •— sl ţii, fn concordantă cu interese­ tre poporul român şi naţinnail- citoare şi ţărănime, frăţia din­
principalele organizaţii de ma­ le generale ale societăţii noas­ IfMile conlocuitoare, la promo­ tre poporul roman şi naţiona­
să, obşteşti si profesionale. El tre socialiste si ale cetăleniloT varea intereselor comune po­ lităţile conlocuitoare, unitatea
vn avea un Consiliu Central si din rlndurile acestor naţionali- litice. economice şi sociale ale întregului popor muncitor 1n
consilii judeţene, municipale, 1A|i împreună cu organizaţiile tuturor categoriilor de oameni jurul Partidului Comunist Ro­ CURIER • CURIER . CURIER • CURIER
orăşeneşti şl comunale, a căror de masă şi obşteşti, cu organe­ ai muncii, la mobilizarea aces­ mân.
m iercuri dim ineaţa tn aparta­ mal repede decll a lţi m em bri
A genţia ghaneză de Inform a ţii relatează că tntre !
m entul său din capitala Ita ­ m ult mal tin e ri al fam iliei.
. studenţii U n ive rsită ţii din Lahone (Ghana) şl p o liţie j
fin relaţii leudale. M a rii pro­ • au avu i loc vio len te Incidente. A u fost arestaţi pesle j liei.
prietari deţin 4/5 din supra- 50 de studenţi. Iar a lţi patru ră n iţi. Studenţii un lve r- : ♦ © ♦
lala agricolă, ior moioritatea La întoarcerea de la Roma, : s llă ţii au boicotai cursu rile şl au organizai o serie | ♦ © ♦ Portavioanele „A m e rica ",
ţăranilor iau pămint in aren­ unde a avut con vorb iri cu i- de dem onstraţii in semn de prolesl îm potriva e xm a lrl- j „fn lre p ld " şl ..Coral Sea*-
dă. Industria se allă in sta­ d ife rite Urme Italiene, D jer- cu lă ril tem porare din facultate a patru studenţi. El au j Percy M kudu, lid e ru l staţionate in la rg u l coastelor
diul de începui — mici între­ incn G vişianî, vicepreşedinte cerut conducerii u n ive rsită ţii să anuleze această mă- j P artid ului u n it popular din vietnameze, au co n stitu it In
prinderi textile, alimentare, Rhodesia, partid de opoziţie ultim ele zile punctele de ple­
Nepalul este un stat asia­ mal puf in dezvoltată. C ultu­ de prelucrare a lemnului. Sc al C om itetului de Slat ai Con-- sură. : a declarat că propunerile fo r­ care ale celor mai m ulle ra i­
tic situat Intre India s i R P . rile agricole se concentrează exportă lemn, iută, tutun, l i ­ s lliu lu i de M in iş tri al U.R.S.S. C om itelui de conducere al U n ive rsită ţii din Lahone ; m ulate de prem ierul brita nic duri aeriene îndreptate îm ­
Chineză. In 1966 avea o In cimpio Terni, unde sc cul­ nă, pici, orez, opiu, qrăsimi, pentru ştiin ţă şl tehnică a a făcut cunoscut că ou va examina nici un fel de I H arold W ilson pe bordul na­
populaţie dc 10 100 000 locui­ tivă orez, iută, trestie de za­ blănuri declarai reprezentanţilor pre­ cereri ale studenţilor a lit tim p cît aceştia ou îşi vo r I vei „Fearless" in vederea po triva p ă rţii septentrionale
tori, care trăiesc pe o supra­ hăr, ceai, indigo, diverse alle sei că in cursul vizite i au înd eplini loatc o b lig a ţiile ce decurg din regulam entul j unei soluţio nări a problem ei a R.D. Vietnam — anunţă a ­
faţă de 140 798 Ir mp. Capitala statului este ora­ iost prelungite pe u rm ă to rii de funcţionare al u n ive rsită ţii. 1 genţia France Presse, re lu in d
şu l Kalmandu — cu peste cin ci ani acordurile de cola­ rhodesiene, ar putea ii lo lo- declaraţia recentă a unui p u r­
Nepalul este cunoscut încă 120 000 dc locuitoti. A lle o­ slte de regim ul m in o rita r ra­ tător de c u v io t m ilita r ame­
din secolul al X lV -le a sub raşe mai importante sln t: Pa- borare le h n lc o -ş llln tilic ă cu sist al lu i lan Sm ilh in sco­ rican. Numeroase obiective
zece societăţi din Ita lia . In
forma unui regal. In secolul DOCUMENTAR tan, Birqanf, Ncpalqanj, Jum- C onferinţa generală a pul îm piedicării unul progres din p ro vin ciile Dong H al şl
al XV-lca s-a dezmembrat In la, Diratnaqar. prezent, menţionează agenţia ♦ © ♦ al populaţiei africane şl per­
patru state separate. Indienii TASS, 18 iirm e Italiene au U.N.E.S.C.O. a a d o p t a t petuării d iscrim in ă rii rasiale. Nghe A n, mal ales zona o ra ­
qurka cuceresc acest terito­ Pc plan extern Nepalul re la ţii de colaborare tehnico* m ie rcuri bugetul organizaţiei E xprim indu-şl în g rijo ra re a şului V in h, au fost ţin te le
riu In 1768 ş l întemeiază o culturi tropicale, precum si promovează o politică de co­ ş tiin ţific ă directă cu d ife rite pe u rm ă to rii doi aol. Estimat C h irurg ul C hristlan Barnard, faţă de v iito ru l populaţiei a- principale ale unor atacuri
nouă dinastie. In urma răz­ secară, ar iu, orz, porumb s i laborare cu celelalte state in stitu t!! şi în tre p rin d e ri so­ la 77 413 000 dolari, nou) bu­ autorul prim ei operaţii de Iricanc din Rhodesia, el a a­ repetale. A c ţiu n ile avia ţie i
boiului dus de Anglia împo­ car toii. In subsol se qăsesc vie tice G vişlani a apreciat get al U N ES C O, esle spo­ transplantare a unei in im i am ericane au fost susţinute
boqatc 2ăcăminle dc minereu ş i-ş i aduce contribuţia la ca fiin d pozitive re la ţiile cu rt! cu 19,3 la sută tn compa­ tras atenţia că h o lă rîri greşite şl de avioane „P bantom " şl
triva Nepalului (1814— 18161, la om, in te rna i la spitalul
I s-a Impus acestuia un tra­ de iic r, cupru, aur, cărbune, cauza păcii. România in tre ti­ firm ele „F iat", „Irl" , „P lretli*', raţie cu bugetul din u ltim ii G roole Schuur, a fost supus din partea g u vern ulu i b rita ­ „In tru d e rs", decolate de (a
tat potrivit căruia politica qratit, s ilii. ne cu această fată le ta lii di­ şl altele. doi ani. Supus la voi, buge­ unul examen medical de că­ nic ar puica impune poveri bazele lo r din V ietnam ul de
externă a tărlt a Inst pusă In economic se mai men- plomatice. tul a (ost adoptat cu 100 v o ­ tre m edicii spita lu lui. Un bu­ Intolerabile ge ne raţiilor vil* sud.
sub controlul autorităţilor turi, 1 contra şl 11 abţineri. le tin m edical dai p u b lic ită ţii toaro.
engleze. Cu sp tifln u l engle­ anunţă că prof. Barnard a fost ♦ © ♦
zilo r. In 1864 g venit la pu­ internat in urma unei „uşoa­ ♦ © ♦
♦ © ♦
tere lamilia feudală Rana. re hem oragii gastro-lnlesll- O ceaţă densă care s-a
M aria Bernalkova, cel mal
Anul 1023 marchează un După cum anunţă agenţia nale datorată fără îndoială bătrîn cetăţean din Cehoslo­ lăsat asupra autostrăzii M ila -
p r o v o c a t
no-Torino
a
moment important In Istoria UPI, noul guvern m ilita r din surm enajului". P o triv it bu le­ vacia. a im p lln it virsla de 111 m iercuri o serie de accidente,
Peru a h o tărit m iercuri sus­ tin u lu i slarea pacientului este
acestei lă r l: obţinerea inde­ ani. Ea esle foarte vioaie, care s-au soldat cu num eroşi
pendarea pe o perioadă de satisfăcătoare. C hristian Bar­
pendentei. Dupâ cel de-al 30 de zile a tu tu ro r garan­ nard urmează să tic supus lucidă, ii place să cin le din ră n iţi. In tim p de cinci m in u­
doilea război mondial a luat ţiilo r constituţionale. Pentru cind in cind şl îşi aminteşte te 100 de autoturism e ' s-au
justificarea acestei măsuri, a ilo r examene medicale. cîleva poezii pe care te-a in- tamponat in lanţ, după ce un
amploare mişcarea populară
a u to rită ţile din Lima au in ­ văţal in copilărie. A n u l aces­ autobuz s-a cio cnit cu un
împotriva o rîn d u irii leudale ta a lost bolnavă de tre i ori
vocat necesitatea „m e n ţin e rii camion. A utostrada a fost
şi' a dictaturii la m llicl Rana, ♦ © ♦ de gripă, dar s-a re sta b ilii blocată tim p de peste o oră.
ordlnel Interne".
care In 1951 a /ost înlăturată
La 24 de ore după operaţia
de la putere, fiind reinstau-
Juan Carlos Zaplola. pro­ de transplantare a in im ii e­
rată vechea dinastie. Şeful
curo rul R epublicii A rgentina fectuată la spitalul „S l. V in- Minâstirea Sf. Rantelimon de pe Muntele Athos din j
sta lului este regele — Nepa­
a cerut m ie rcuri anularea ho- cen t" din Sydney — cea d in ­ Grecia a fost In mare parte distrusă, miercuri de un j
lu l fiind o monarhie consti- tă rirli p rin care în 1929 l-a puternic incendiu. Deşi pagubele materiale stnt foarte i
tutională. In conformitate cu lost acordată Iul A rls lo le l ţii din A ustralia — slarea să­ mari, nu au fost semnalate viclime omeneşti, totl cel j
constitui ia din 1962 an /ost Onassls cetăţenia argentinia- nătăţii pacientului, Richard 59 de că-luqări reuşind să părăsească la timp clădirea \
nă. P rocurorul şi-a fondai Rye, In vîrstă de 57 dc ani, in flăcări. Mănăstirea, construită In secolul al XHea, j
create panceatele, orejanc
cererea sa pe (aplul că Onas- se numără printre cele mai vechi şi mal frumoase j
de ai/lnadministrarc locală ,şi esle satisfăcătoare. Se preci­
sis nu mai locuieşte în A r ­ construcţii religioase de pe Muntele Athos. i
Panceatul naţional, organul gentina de mai m u lţi ani. Po­ zează că operaţia a durai ou Muntele Athos înalt dc peste 2 000 de metri, situat \
suprem leqislativ. triv it le g ilo r argenliniene. mal puţin de 9 ore şi jum ă­ în peninsula cu acelaşi nume din Marea Egee, for- \
Relieful la rii este mai mult stră in ii naturalizaţi Işi pierd tate. mează o republică teocrală autonomă, recunoscută ca j
dreptul de cetăţenie argenll- : atare de statul grecesc fn 1926. Ea este condusă de j
muntos, cu înălţim i de peste .. -( .?*
niană. dacă nu locuiesc In : un consiliu format din patru membri şi de o adunaîe \
8 000 m Aici se află s i cel ţară mai m ull de doi ani. ♦ © ♦ | cu 20 de reprezentanţi. Dintre cele 20 de mănăstiri j
mai \nall \ ir/ din lume — A rls lo le l Onassls, care s*a : care formează colonia religioasă, cea mat veche este j
Cinmnlungma (Uvercst): 8 818 căsătorit dum inica trecută cu La Roma s-a anunţai că Mănăstirea Lavra — întemeiată In 963, iar cea mal ;
Jacquellne Kennedy, a ven ii j nouă — Mănăstirea Stavroniketa construită In 1942. j
metri. Clima este subccuatn- generalul in retragere, Rcna-
in A rgentina în 1920 şl a ■ Ele păstrează manuscrise şi lucrări de artă de o mare j
rialâ, umedă fn sud, fol mai NEPAL. — Aspect din tim pul desfăşurării cu rsu rilo r la o şcoală prim ară in tr-o lo ­ devenit cetăţean argentinian to Sandalli, fost m inistru al : valoare istorică şi artistică. j
rece ş i uscată fn nord. calitate din Nepal, unde sc desfăşoară fn prezent un larg proces de alfabetizare a popu­ in J929. aeronauticii, s-a s i n u c i s
Nepalul este o (ară agrară laţiei.
o r n a m » ci ADMINISTRAŢIA ZIARULUI i itr. Or. Petro G ro u or. 13, telefon ÎS 18, IU ea, «3»iT. (TIPARUL i lolreprlotfere* pol Ic rafiei B uaedoai« - Devm.