Page 88 - 1963-10

Tsg. i DramuT sbcidlisrmxTut Nr. 274$

ULTIMELE ŞTIRI * ULTIMELE ŞTIRI * ULJIHELE ŞTlEl » ULTIMELE $îlttl La Leopoldville situaţia devine tot
mai încordată
LEOPOLDVILLE 24 (Agerpres). — După cum relatează agenţiile de
La Leopoldville a avut ioc o con­ presu la Leopoldville. situaţia devine
ferinţă de presă a m inistrului de răz­ lot mai încordată. Sint luate noi mă­
boi Jeroinc Anany, care după in tro­ suri în vederea înăbuşirii valului de
ducerea stării excepţionale, a fost proteste populare şi a acţiunilor or­
Investit cu mari puteri. doni/?! iilor sindicale, care condamnă
Tn cadrul acestei conferinţe dc pre­ măsurile Ilegale ale guvernului. Pe
fă el a anunţat Interzicerea activită­ străzi io capitalei congoleze patrulea­
Scrisoarea lui N. S. Hru D ezbaterile din Com itetele ţii fn Congo a partidelor patriotice ză detaşamente motorizate ale poli­
Mişcarea naţională congoleză (partid
tiei. A u începui să funcţioneze T ri­
Întemeiat de P. Lumumba), Partidul
bunalele m ilitare care, o dată cu in­
adresată lui F idel C astro Adunării G enerale a O. N. U. solidarităţii africane din care lacc troducerea stării excepţionale, au în­
parte şi Antoine Gizenga, a Partidu­ locuit tribunalele civile. La închisori­
M O S C O V A 24 (Agerpres). Ic.tor şi alimentelor trimise de u r­ NEW YORK 24 — Trimisul special regimul lor social sau politic, şi in­ acesta se prezintă 6pre aprobare un lui convenţiei populare şt a Uniunii le din Leopoldville şl din îm prejuri­
Agerpres C. Alcxandroaie transmite : diferent de gradul lor dc dezvoltare, buget mai mare cu trei milioane do ­ africane democrate. Totodată a fost mile oraşului, unde sîot deţinuţi pa­
N. S. Hruşcîov, preşedintele Con­ gentă anterior, Uniunea Sovietică va pc baza principiului egalităţii depline
La 2-4 octombrie Comitetul numărul lari fală dc anul trecut. Explicaţia Interzisă şî activitatea organizaţiilor trioţi congolezi, a fost înăsprit regi­
s iliu lu i de M in iştri al U.R.S S., a adre­ trimite în Cuba utilaj pentru con­ 2 al Adunării Generale ONU. pentru in drepturi şi a avantajului reciproc. trebuie căutată in nerespeotarea stric­ de tineret aparţinind acestor partide. mul dc detenţiune.
sat lui FideL Caslro, prim ul ministru strucţii, mecanisme şi materiale, pre­ problemele economice şi financiare a tă a prevederilor Cartei O.N.U., în
adoptat în unanimitate un proiect dc efectuarea unor operaţiuni în afara
al Cubei, o scrisoare In care, rele- cum şi alimente şi mărfuri de larg N E W YORK 24 — Trim isul special
rezoluţie prezentat de 75 dc delegaţii Consiliului de Securitate, prin încâl- Eforturi pentru reg lem en ta rea
vind eforturile depuse de poporul cu- consum. leprezcntînd ţările în curs de dezvol­ Agerpres, C. Alcxandroaie, transmite: carea Cartei. Credem că prevederile
ban pentru refacerea economiei sale In încheierea scrisorii 6e exprimă tare, în legătură cu conferinţa N aţiu­ Atenţia delegaţilor din Comitetul Cartei trebuie să fie respectate cu paşnscâ a couH ictuIui
nilor Unite pentru comerţ şi dezvolta­ tir. 5 pentru problemele bugetare şi
naţionale, £e arată că pentru înlă­ convingerea că prin munca sa plină strictele, iar bugetului ordinar al o r­
re care va avea loc anul viitor la Ge­ administrative este concentrată asu­ a lg lero-snarocan
turarea cit mai rapidă a pagubelor de abnegalie, poporul cuban, condus neva. Salutînd convocarea acestei con­ pra discutării punctului intitulat „pre­ ganizaţiei să i se asigure adevărata
pricinuite de uraganul „Flora" in pro­ de Partidul Unit al Revoluţiei Socia­ ferinţe rezoluţia arăta că ca trebuie să vederile bugetare ale O N.U. pentru *a menire. ALGER 24 (Agerpres). — această problemă. Părăsind Depaila-
marcheze o cotitură în dezvoltarea co­ anul financiar 1964". Pînă în prezent, La Alger, Rabat, Tunis si la New mtTitul de Stat, Yazid a d e cla ra t: ,,La
vinciile din răsăritul tării, C.C. al liste, va lichida dificultăţile provo­ merţului internaţional, în ajutorarea In încheiere, delegatul romîn a ară­ York continuă eforturile penlru regle­ proclamarea independentei Algeriei
P.C.U.S. şi guvernul sovietic au ho- cate de uragan şi va obţine un şi ţărilor in curs de dezvoltare şi invită mai multe delegaţii şi-au afirmat de­ tat că după părerea delegaţiei to-
zacordul fată de proiectul de buget mentarea paşnică a conflictului alge- au fost fixate frontierele, delimilîn-
statele membre ale O N U., participan­ mîne, actuala sesiune ar trebui să
tărît sâ acorde un ajutor gratuit mat marc avint al economiei tării pe anul viitor. S-a subliniat, printre ro-marocan. du-se teritoriul controlat anterior de
te la această conlcrinţă, să acorde facă unele recomandări în materie
poporului cuban. In afara medicamcn- sale. toată atenţia documentelor şi propune­ altele, faptul că continuă să apară o împăratul Etiopiei, Haile Selassic francezi. Cerem respectarea acestor
rilo r caic vor fi discutate cu aceasta serie de cheltuieli in bugetele O N .U bugetară, care sâ cuprindă întărirea a sosit la Tunis, unde intenţionează frontiere".
ocazie. care îngreunează activitatea normală controlului financior. analiza oportu­ 6ă aibă întrevederi cu conducătorii In seara zilei de 23 octombrie,
Luînd cuvîntul înainte de a se pune a organizaţiei, ajungindu-se Ja spo­ nităţii şi legalităţii diferitelor acţiuni tunisieni. De asemenea, misiunea de postul de radio algerian a transmis
la vot proiectul dc rezoluţie, rcpic- rirea bugetului an dc an. care presupun implicaţii financiare, mediere a Ligii arabe, condusă de se­ un buletin de informaţii în care a
Prima şedinţă (constitutivă) zi ntantul R. P. Romînc, Titus Cnslu- Reprezentantul R.P. R o m în c, Ion cretarul general Hassouna, a sosit anunţat că în urma luptelor clin sec­
rcanu, a relevat faptul că dezvoltarea Moraru luînd cuvîntul în şedinţa din respectarea prevederilor de principiu la Rabat, venind de la Alger. torul de frontieră cuprins între Hassl
a Comisiei permanente C.A.E.R, comerţului internaţional liber dc orice 24 octombrie a spus intre altele: ale Cartei, analizarea eficientei ac­ Trim isul special al preşedintelui
îngrădiri şi discriminări, bazat \c Beida şi Tindjoub, trupele marocane
„Delegaţia R.P. Romîne. nu poale pri­ tualei organizări si repartizări a per­ Ben Bella. Yazid, a avut la 23 oetom-
pentru industria alimentară avantaje reciproce, trebuie să consti­ bri'e o întrevedere cu secretarul de au fost obligale sâ se retragă la circa
tuie cauza comună a statelor mcmlre mi cu resemnare faptul că anul sonalului in cadrul secretat latului. G0-70 de km. O contraofensivă maro­
stat al S.U A., Dean Rusk, căruia i-a
SOFIA 24 (Agerpres). — ţărilor membre ale C.A.E.R. din iu ­ ale O N U. Conferinţa O N U . pentru cană, anunţă postul de Tadio Alger,,
comerţ şi dezvoltare — a spus vorbito­ prezentat situaţia de la frontiera al-
Intre 16 şi 21 octombrie a avui Ioc lie 1963 şl ale celei de-a 18-a se­
rul — reprezintă o acţiune foarte în­ gero-marocană şi poziţia algeriană în a fost respinsă de trupele algerienej
la Sofia prima şedinţă (constitutivă) siuni a Consiliului, au fost elaborate Sesiunea Comitetului dezvoltarea comerţului
semnată a O N U. La această confe­
a Comisiei permanente C.A.E.R. pen­ măsurile corespunzătoare pentru în ­
rinţă vor fi examinate toate ideile şi
tru industria alimentară. deplinirea lor şi a fost aprobat pla­ ).«opunerile menite să aducă o contri­ al Comisiei economice O.’LU. pentru Europa
La lucrările şedinţei au participat nul de activitate al Comisiei pe anul buţie concretă şi constructiva Ia dez­ ----- 7
delegaţi ai R.P. Bulgaria. R.S. Ceho­ 1964. voltarea schimburilor comerciale între GENEVA 24 (Agerpres). — schimburile comerciale ale Rominici
slovace, R D, Germane, R.P. M on­ De asemenea, au fost adoptate o state pe baze sănătoase şi echitabile, In cadrul lucrărilor sesiunii a 12-a an crescut în ultim ii ani.
gole, R.P. Polone, R P. Romine, R.P scrie de documente normative si la industrializarea multilaterală şi creş­ a Comitetului pentru dezvoltarea co­ V orbitorul a scos in evidentă schim­ v
terea nivelului de trai mai ales în ţâ-
Ungare si U.R.SS. unele măsuri organizatorice cu pri­ merţului al Comisiei economico bările importante intervenite în co­
iile în curs de dezvoltare.
Au fost dezbătute obiectivele care vire la activitatea Comisiei C.A.E.R. O .NU. pentru Europa la punctul „E- merţul exterior al R. P. Romîne ca ur­
Pornind dc la considerentul relaţiei
Izvorăsc din holăririle Consfătuirii pentru industria alimentară. volutia comerţului inlcieuropean" a mare a industrializării socialiste a
sirînsc dintre dezvoltarea economică şi
prim ilor secretari ai Comitetelor Cen­ Dezbaterea problemelor a avut loc luat cuvininl Lascn Gheorghc, direc­ tăi li.
ec-merţul internaţional — a declarat
trale ale partidelor comuniste şi mun­ înlr-o atmosferă de prietenie, înţe­ T. Cristurcanu — guvernul romîn a tor in Ministerul Comerţului Exterior V orb itoru l a subliniat rolul care T \
citoreşti şi a şefilor de guverne ale legere şi unitate deplină. prezentat Secretariatului general ni al R. P. Romîne. El a subliniat parti­ revine Comitetului în eliminarea ba­
O N U în aprilie 1963, cîtcva propu­ ciparea crescindă a R. P Romîne la rierelor care mai frînoază dezvolta­ v i >
neri concrete privind atît schimburi'e comerţul internaţional, ară tind că rea comerţului iniei naţional.
comerciale cît şi problema dezvoltării
economice a ţărilor în curs de dczvol
Şedin(a Camerei Comunelor tî-.ie.
Reprezentantul R P Romînc a vor­
importanta M esajul secretarului general a l
a Angliei bit în continuare despre r > Î S
propunerii romîncşti privitoare la uti­
*<<
litatea acordurilor comerciale pc ter­ cu p r ile ju l „ Z ile i N a ţiu n ilo r
LONDRA 24 (Agerpres). — munelor a declarat câ este de preferat men lung şi a exemplificat cu date
u amînare a începerii sesiunii parla­ concrete avantajele multiple pentru N E W YORK 24 (Agerpres). —
La 24 octombrie a avut loc la L o n ­ cerea experienţelor nucleare în atmos­
dra o şedinţă a Camerei Comunelor mentare dccît de a sc ajunge la situa­ luate ţările participante la1 aceste acor­ Intr-un mesai dat publicităţii cu p ri­ feră, în spaţiul cosmic şi sub apă, a
consacrată închirierii sesiunii parla­ ţia în care primul ministru să nu pa. duri. Totodată. Titus Cristurcanu. şi-a lejul „Zilei Naţiunilor Unite", U Tbant. deschis calea spre noi progrese şi sner 4 * 2 ® -
mentare britanice pc amil 1962-1963 ticipe la dezbateri. exprimat speranţa că şi celelalte pro­ secretând general al O N U., arata, în- că vor li progrese mult mai semnifi­
La îuceputul şedinţei n fost citit me­ Din partea Partidului liberal a luai puneri făcute de delegaţia romînă îşi 1 re altele, că ,,cci ÎS ani care nu tre- cative spre pace şi dezarmai c“
sajul tradiţional al tronului care la ce cuvîntul Jo Grimmond care a sprijinit vor găsi locul în dezbaterile din că­ rut de la intrarea în vigoare a Cartei „In ccca cc priveşte libertăţile fun­
un bilanţ al principalelor cvenimen'o propunerea guvernului de a se amina di ul conferinţei O N U. pentru comerţ O N U , ani uneori agitaţi şi chiar tul damentale. lumea este pe zi ce trec:
politice care au avut loc în cursul aces­ dezbaterile parlamentului pe anul şi dezvoltare. In încheiere, el a decla­ buri. ne îndreptăţesc să sperăm'*. mai conştientă de faptul că aceste li­
tei sesiuni. I9G3-1964. După cum a declarat el. „Cu toate că atmosfera internaţiona- - bertăţi sînt într-adevăr dreptul fiecă­
prezenta primului ministru în Camera rat că R P. Romînă promovează cu lu n-a fost eliberată definitiv de ame­ rei fiinţe umane si că ele trebuie să
In acest mesaj se subliniază faptul că
Tratatul de la Moscova constituie nu Comunelor este indispensabilă la aces­ consecventă o politică de colaborare ninţarea .războiului — sc.spune în con­ fie garantate si protejate în mod ab­
pas încurajator, care ,,va trebui ur­ te dezbateri. paşnică cu toate statele, indiferent de tinuare în mesaj — astăzi lumea tră­ solut", conclude secretarul general al
mat de alte acorduri care să contribuie ieşte în pace. Tratatul privind interzi­ ONU.
la reducerea tensiunii internaţionale-.
Referitor la problemele europe­ Recent au fost naţionalizate în Algeria cfleva mari companii de
ne, sc relevă profundul rcgict al gu­ transporturi şi o serie dc întreprinderi foste proprîetă|i ale cetăţenilor
vernului britanic faţă de întreruperea Reprezentanţii a 27 de ţări au cerut străini. Printre unităţile naţionalizate Iîgurea2ă şi marele hotel „A lb c rt
negocierilor cu privire la aderarea A n ­ I" din Alger.
gliei la Piaţa comună". convocarea Consiliului de Securitate
Apoi au început dezbaterile asu-
pia propunerii guvernului britanic dc NEW YORK 24 (Agerpres). — Ia începutul lunii august problema Sosirea misiunii O.N.U. la Saigon
u sc amina deschiderea sesiunii parla­ Reprezentanţii a 27 de lări din politicii de apartheid şi a adoptat o SAIGON 24 (Agerpres). — că sînt gata 6ă primească petilii şl
mentare pe anii 1963-I9C4, pînă la 12 Africa şl Asia au cerul lo 24 octom­ rezoluţie, ccrînd Republicii Sitd-Afri- Misiunea O.N.U. însărcinată cu stu­ cereri din partea oricăror persoana
i cicmbrie. Se ştie că această propune­ brie convocarea Consiliului de Secu­ cunc să pună capăt politicii, de dis­ dierea la fata locului a felului în care sau grupuri.
r i a fost tăcută dc guvernul britanic
ritate pentru a dezbate problema po­ criminare rasială. Guvernul acestei sînt respectate drepturile omului în După cum se şlie, Adunarea Gene­
pentru a da posibilitatea actualului litic ii de apartheid dusă dc guvernul ţări a făcut însă cunoscut secretaru­ Vietnamul de Sud a sosit în scara zi­
prim-minislrn Sir Alexandcr Douglas- rală a O.N.U. a însărcinat misiunea
rasist al Republicii Sud-Afncanc. în lui general al O.N.U. că iui 60 con­ lei do 23 octombrie la Sdigon. Preşe­
Mome, de a candida în alegerile par­ ca in urma vizitei în Vietnam ul de
scrisoarea adresată în acest sens pre­ dintele misiunii, Abdul Rahman Pazh-
ţiale de la Kinross (Scoţia) ce vor silieră legată de rezoluţiile Consiliu­ sud să-i prezinte un raport pe baza
şedintelui Consiliului de Securitate wak, a subliniat în declaraţia făcută
avea loc la 7 noiembrie, pentru a fi lui de Securitate si nu intenţionează căruia să reia in discuţie Problema
ales în Camera Comunelor. Conform se cerc convocarea „în ccl mai scurt la sosire că membrii misiunii „vor
termen" a Consiliului de Securitate să ia vre-o măsură in vederea apli­ studia", obiectiv şi imparţial, situa­ violării drepturilor omului în Vietna­
constituţiei britanice, un prim-ininistru
englez caic nu este membru al Came­ penlru a examina „măsurile suplimen cării prevederilor acestor rezoluţii. ţia budişlilor în Vietnamul de sud şi mul de sud.
rei Comunelor nu poate participa la tare caro trebuie luate în vederea
dezbaterile ei. Este pentru prima oară, determinării guvernului snd-nfric.an
după mai multe secole, cînd un prim- să respecte rezoluţiile precedente" Gre&Bltăţfie eeo&îomraiee
ministru britanic nu poate lua parte
şi să-şî îndeplinească obligaţiile do
la discuţiile Camerei Comunelor.
membru al O N U .
InccpînH dezbaterile asupra acestui Dintre cele 27 de ţări care au ale unei uniuni neviabile
pioblcmc, liderul laburist, Harold W iU
semnal scrisoarea, 23 sînt ţări afri­
son, a criticat hotărîrca guvernului cou-
cane.
irrvator de a amina cu două săplămhi
începutul sesiunii parlamentare. El a SPANIA: De aproape trei luni sc desfăşoară eroica grevă a mine- Data convocării Consiliului de Nu numai din punct dc vedere po­ monopoliste din Anglia ..Dunlop-Rub- producţie. Corespondentul ziarului
rilor din provinciile Astnria si Lco n, pentru condiţii omeneşti de viată, litic Federaţia ncocoloninlistă a Ma- bcr". care deţine şi o parte din între­
declarat că ţara este în fata unor pro- penlru drepturi civile, penlru înceta rea represiunilor fianchiste. Securitate nu n fost încă stabilită. britanic „Financial Times" arată că
b'emc serioase care necesită o rezol­ Potrivii agenţiei United Press Inter­ layczici — în componenta căicia in ­ prinderile dc seiniptclucrare a cau­ un număr dc întreprinderi nu mai au
vare urgentă. In lo to : Aceste case dinlr-o aş ezare de mineri, din apropiere de national; Consiliul se va întruni pro­ tră, după cum sc ştie, Malaya, Singn- ciucului. In aceste sectoare metro stocuri dccît pentru una — două săp-
Puerto Pajares, sînt o mărturie eloc ventă a mizeriei în care trăiesc oa- pure, Boinco de nord şi Saravvak — să-şi facă lot mai puternic loc şi mo­ tămîni şi sc găsesc în faţa pericolu­
Luînd cuvîntul în numele guvernu­ babil la începutul săptămînii viitoare.
menii muncii spanioli. «e dovedeşte a fi o uniune teritoriala nopolurile americane, iar, în ultimul lui de a fi nevoite să-şi închidă por-
lui, £clw y» Lloyd. liderul Camerei Co­ Consiliul de Securitate a dezbătut cu un caracter artificial evident, ci timp, cc!e vcst-gcrmanc. Marca ma­ ţilc.
şi din punct dc vedere economic. joritate a producţiei dc cositor şi Participarea Federaţiei la Asocia­
Luîndu-sc fiecare teritoriu în part-:, cauciuc este importată in Anglia şi ţia statelor Asiei dc sud-est (ASAS)
S O l 'J A . — Intre 2 2 -2 3 o c t o m b r ie a la C a s a A l b ă , p c p re ş e d in te le B o li- că 1 1 a ry C u b o l L o d g c , a m b a s a d o r u l L a u ir u s , p iese a p a it iu în d s c u lp to r i­ sc poate ajunge la concluzia că c!c au S-U.A. Datorita jocului complicat al — un fel dc anexă economică a pac­
av u t lo c In S o f ia c e a d e - a p a tra se - v ici. V ic t o r P az E slcnssu ro, care î n ­ S lu te lo r U n ite in V ie tn a m u l d c sud lo r W H u n cb crg, 1. 7 a k a n cn d in sc- toate condiţiile pentru o economic preţurilor pc piaţa capitalistă, produ­ tului militar S.EAT.O. — nu con­
n u n e a A d u n ă r i i P o p u l a r e a R. P. t re p r in d e o vizită o fi c i a l ă in S U .A . u lost re ch e m a t la W a s h i n g t o n p e n ­ c a le le X V l l l - X I X , lu c r ă r i <le art.i prosperă. Dc pildă, minele dc cosit jr cătorii locali suferă deseori pierderi tribuie la uşurarea situaţiei sale eco­
B u lg a ria . S esiu n ea a a d o p ta t o scrie I n t r -a n c o m u n ic a t c o m u n d at p u ­ ii ti consu ltă ri. P u rtă to ru l d c cu v h tl p la stică c o n t e m p o r a n ă fi n l a n d e z i , j din Malaya dau circa o treime din grele, in timp cc monopolurile sî.u nomice grele. Celelalte (ări membre
d c le g i p rin tre c a r e le g e a cu p riv ir e blicită ţii d u p ă în c h e ie r e a acestei î n ­ al D e p a r ta m e n tu lu i d e stal a p re ciz a t p re cu m şi o p e r e d c artişti p la stici stră­ producţia mondială a acestui metal. în cîşlig prin diverse operaţiuni com­ alo ASAS, respectiv Filipinclc (ale
la cont r a c le le între în t r e p r in d e r ile »</- trevederi., cei d o i p re ş e d in ţi au a p r e ­ că a m b a s a d o r u l v a sosi la W a s h in g t o n ini. Tot în Malaya există mari planta'ii pensatorii. S-a calculat, dc exemplu, cărei relaţii cu Federaţia sînt dc alt­
cta lis lc, le g e a cu p riv ir e lu u n c ie m o ciat T r a t a t u l d c la M o s c o v a cu p ri la s Jir fitul lu n ii o c t o m b r ie şi va ru- L O N D R A . — D u p ă cu m rela tea ză dc cauciuc, această ţară fiînd princi­ că scăderea preţului cauciucului pe fel în prezent încordate) şi Tailan l.i
d i f i c il i i p r i v i n d im p o z ite le lo ca le , v i r c la iniei z ice re a e x p e r ie n ţe lo r cu m in c tim p d c m a i m u lte zile. ziarul ..T im e s ", u m iia lilu lc a b rita n i- pala exportatoare de cauciuc natural piaţa internaţională cu numai un cent nu înţeleg să-şi asume o parte din
p re c u m fi uite legi. a r m a n u c le a ra în ce le trei m e d ii ca C O P E N H A G A . — R ă s p u n z în d !a (ă a a n un ţat în ch e ie re a p rim e i fa ze a lumii Boinco dc Nord şi Sarawak malaycz pci livra dc cauciuc, înseam­ greutăţile economice ale Federaţiei
O S L O . — In r a p o rt u l d e p o litic i „ u n p r im pas în d ire c ţia r e d u ce rii in te r p e la re a d e p u ta t Hor d in p a rtea sînt cunoscute ca însemnate producă­ nă o pierdere anuală de IG milioane Malaycze. în legătură cu aceasta,
o v a s te lo r lu c r ă r i d c resta urare a n i ­
e x te rn ă p re z e n ta t in S t o r lin g ( P a r l a ­ p r i m e jd i e i d e r ă z b o i" . p a r tid u lu i socialist p o p u la r in l'olltz- v el „ V i c l o r y " , c ca m a i m ure n a v ă a toare dc cherestea şi cauciuc. Jn săptămînalul „Eastcrn World" comu­
m e n t) m in istru l a f a c e r ilo r e x te r n e al Ei au re le va t că p r o p u n e r e a p>e ting (p a r la m e n t ), p r im u l m inistru flo t e i la i N c l s o n c a r e a p a r tic ip a t la plus. Bornco de nord mai produce nică un amănunt semnificativ. La
N o r v e g i e i, L u n g e , a d e cla ra i cu „ N u r se d in f Hor B o liv ic i. B r a zilie i, C hile, O tio K ra g al D a n e m a r c e i a d e c l a ­ lu p tele d c la T r a fa lg a r . copia — miezul nucilor dc cocos, din C o m e n t a r i u ultima sesiune ministerială a ASAS,
v e g ia salu tă T r a ta tu l d c lu M o s c o t n E c u a d o r u lu i şi M e x ic u l u i p r iv i a l rat că „ h o t ă r îr e a g u v e r n u lu i d a n e z S e p re c iz e a z ă cu lu cră rile d in u lti­ care sc extrage un ulei preţios, iar e x t e r n cu cîtva tîmp înainte de intrarea ofi­
cu p r iv ir e la iniei z ice re a e x p e r i e n ţ e ­ tra n s fo r m a r e a A m e r i c a L a tin e in tr-o p r iv in d in te rzice re a a m p la s ă r ii urm ei Sarawak — sagofruclu! unui alt pa!- cială în vigoare a Federaţiei, primul
m ii zece a n i au co sta l peste 300.000
lo r n u c le a re in ce le trei m e d ii ca P* z o n ă d c n u c lc /iriz n lă re p re z in tă „ o a t o m ic e p e te rito riu l D a n e m a r c e i ră- Urc sterline. » mior — şi pîpcr. Tot în aceste terito­ ministru al Malayei. Abdul Ralunan
o e x p r e s ie c o n c r e tă a a p r o p ie r ii d in rii se mai află minereuri dc cupr i dolari malayczi (peste 5 milioane du­ a oferit în dar ministrului de exter­
A u fo st n e ce sa re a ch iz iţii sp ecia le
tre Est şi Vest şi a d e s tin d e r ii i n c o i - şi crom (Bornco dc nord), dc alumi­ lăii americani). Aţa sc explică dc ce, ne al Tailnndeî, Thanat Khoman un
d c m a te r ia l le m n o s, iar p ie se le uriaşe
dătrii i n t e r n a ţ io n a le " . niu. (Sarawak) şi zăcăminte dc căr­ ca urmare a fluctuaţiilor preţurilor, frumos şal malaycz. In limbajul poe­
d c s t e ja r si lem n d c tck nu fost tă­
O m a r e în s e m n ă ta te p e n tru d e s tin ­ r t E U n t E iate şi p re lu cra te d e m eşteri cu unelte bune — toate însă slab exploatate. balanţa de plăţi a Malayei — princi­ tic al Orientului cînd oferi un ase­
d e re a în c o r d ă r ii in te rn a ţio n a le , a sub Singaporc este un centru comercial :i palul teritoriu şi ca număr dc locui­ menea dar înseamnă că vrei să îm­
sim ila re ce lo r ftd o s ilc la co n stru ire a
linia t L a n g e , o are fa p tu l că T r a t a ­ industrial important (cl dispune în tori şi ca importanţă politică al fe­ prumuţi bani. Ccl cc primeşte darul
iiuvci, in 1759. la şan tieru l n a v a l d in
tul a fost sem nat p în ă in prezent C ha th am . special dc întreprinderi de scmipic- deraţiei — a înregistrat anul trecut trebuie să ofere in schimb o monedă
peste 100 d e state. m ă rtu rie c o n c r e tă a interesulu i p r o ­ m in e ut v i g o a r e ‘ . lucrare a cauciucului). Şi toluşi, s i­ un deficit dc 25 milioane lire sterline, în semn că acceptă să dea împru­
în t r e g u l m o b ilie r şi d e c o r a ţ ia in t e ­
L O N D R A . — P r im u l m inistru al fu n d m a n i festa t d c aceste lă ri fa ta C A I R O . — P a r tid u l C o n g r e s u lu i tuaţia economică a noii federaţii, în timp cc în 19G0 avusese un exce­ mutul cerut. Or, ministrul tailandez nu
rio a ră v o r re sp e cta cu strictele m o d e ­
G u y a n e i b r it a n ic e, C h c d d i J u g a n , care d c p r o b le m e le d e z a r m ă r i i 1'. din lia s u to la n d a a d re sa i m inistru lui după cum recunosc chiar conducăto­ dent dc 37 milioane lire sterline Tol • a găsit nimic mai bun de făcut dccît
lele o r ig in a le p entru a asigu ra o cil.
e o n d u c o d e le g a ţ ia P a r tid u lu i p r o g r e ­ T o t o d a t ă , la W a s h i n g t o n s -a a n u a ­ c o lo n iilo r al M a r i i B ritan ii, D u n c a n rii acesteia, esle grea. Cum sc ex­ udată au crescut profiturile societă­ să prezinte interlocutorului său "
m a i m a r c id e n tita te cu c a b in e le na vei
sist p o p u la r la c o n fe r in ţ a d c la L o n ­ lul că p re ş e d in te le B id iv ie i l- a i n v i ­ S a n d y s, un m e s a j în care ce rc a b r o ­ plică acest lucru ? ţilor monopoliste. monedă malayeză. Cu alte cuvinte
„ V i c t o r yn in t im p u l b ă tă lie i d c Ij
d r a p e n lru p r o b l e m a co n stitu ţie i t ă ­ tat p c p r e ş e d in te le S .U A . să fu că o g a re a actualei, co n stitu ţii a acestui In primul rînd. o privire pe hartă Aceeaşi problemă a preţurilor la „Ajută-te sîngm* că dc la mine slabă
T r a f a l g a r .
rii. s-ti în ti l nit la 23 o c t o m b r ie ,;’i v izită iu Bolivia- teritoriu şi în c e p e re a im e d ia tă a u w u arată că despărţite de apele oceanu­ materiile prime este resimţită in mod speranţă"...
D u n c a n S a n d y s, m in istru l p entru p r o ­ W A S H I N G T O N . — M ie r c u r i s c a ­ c o n v o r b ir i in v e d e r e a e la b o ră rii unui I 'A R I S . — In h a n ţ a , d u p ă o v a ră lui pc o distanţă dc sute dc kilo­ dureros şi dc Bomco rlo nord şi Sa­ Nu raita împrumuturilor este însă
b le m e le c o l o n i i l o r şt C o m m o n w c a l l - ra p re ş e d in te le S .U .A ., K c n n e d y a p ro ie c t d e constitu ite. O r i c e am intire neob işn u it d c rece fi fd oiua să, to a m n a metri dc Malaya şi Singaporc. Bomea rawak. Cît priveşte Singapore, cen­ aceea care poate înlătura viciile eco­
hu! ui- avu t o în t r e v e d e r e ca lid e rii d m C a ­ m c c p riv eşte r e z o lv a r e a acestor c e ­ este ne o b işn u it d e c ă ld u r o a s ă şi s e c e ­ de nord şi Sarawak mi pot forma o trul cu ccl inai pronunţat grad He in­ nomice amintite. Aşa după cum s-a
ln d e c la r a ţia d a tă p u b lic ită ţii d u p V m era re p r e z e n ta n ţilo r a i ce lo r d o u ă rinţe ale p o p o r u l u i, se s u b lin ia z ă in toasă. L a 23 o c t o m b r ie te m p e ra tu ra uniune economică viabilă cu acestei dustrializare a Federaţiei, cl sc iz- arătat, bogăţiile teritoriilor compo­
în tr e v e d e r e C h c d d i ju g a n su bliniază p a r tid e ( r e p u b lic a n şi d e m o c r a t ) p e n ­ m e sa j, ar p u i c a a v e a u rm ă ri g ra v e a fost la P aris d c plus 22 gra d e . O In al doilea rînd, cea mai marc parte boşte dc altfel dc greutăţi. Întreprin­ nente sînt însemnate. Cînd vor deven;
că P a r tid u l p ro g re sist p o p u la r , c o n ­ tru a u b (in c s p r ijin ir e a în co n g re s a d e o a r e c e ră b d a r e a p o p o r u l u i a ajuns a sem en ea te m p e ra tu ră în lun a o c t o m ­ ;i resurselor naturale ale luturor cclo? derile dc scmiprclucrurc a cauciucu­ stnpînc pc propriile lor bogăţii, şi sc
dus d c el, c e r c s o lu fto n a r c a im e d ia tă p ro ie c t u lu i d e le g e p ro p u s d e el in la lim ită. b rie nu s -a m a i în registra t la Rarii patru teritorii nu aparţin popoarelor lui dîn acest oraş pc Ungă folosirea vor desface dc chingile neocolonia-
o tuturor p r o b le m e lo r şi stabilirea d u ­ le g ă tu ră cu d re p t u r ile civile. A g e n ţ ia H E L S I N K I . — L a 21 o c to m b r ie . d in a n ul 1900. respective — 70 la sută din industria ca materie primă a cauciucului lo­ liste puternice care Ic silesc să tră­
lci o c o r d â r i i in d e p e n d e n te i. P a riu lu i A s s o c ia t e d R rcss m e n ţ io n e a z ă că ia M u z e u l d e artă „ A l h c n e u m " d in H e l ­ L a N is s a s-a înregistra t la 23 o c ­ extractivă a minereului de cositor a cal importau pină nu dc mult maţi iască într-o uniune nefirească, din
său c o n s id e r ă că „s ta b ilire a d a tei p ro c a d ru l în t r e v e d e r ii d in t re p re ş e d in te sinki, în fiin ţa t in a n u l ISd.'i, şî-a săr­ t o m b r ie o te m p e ra tu ră d c plus 34 d c Malayei şi sută la sută din industria cantităţi de cauciuc din Indonezia. In punct dc vedere geografic, politic şi
c la m ă r ii in d e p e n d e n t e i v a p u n e calini şi re p re z e n ta n ţii r e p u b lic a n i şi d e ­ bă torit c ca d c - a 1 0 0 -a an ive rsa re . In g ra d e , iar la L a R o c h c l l c — 27 g rad e. prelucrătoare sc află în mîinilc mo­ urma ruperii dc către conducerea Fe­ economic — moment care nu poate fi
t u lb u ră rilo r d in ta r ă ". m o c r a ţ i „ n u s-a a ju n s la un rezultat m uzeu sînt e x p u s e o b ie c t e d e artă d i- Re lito ra lu l M ă r i i M e d it c r u n c şi al nopolului englez „British T in Inves- deraţiei Malaycze a relaţiilor cu In­ prea departe — aceste teritorii au toa­
W A S H I N G T O N . — P reşed in tele d e fin it iv tind d in e p o c a d c p ia t r ă, a m in tite O c e a n u lu i A t la n t ic p l a je l e sînt fo a rt e tement Corporation", 60 la sută din te premisele să-şi creeze o economie
S .U .A .. Joh n K c n u c d y , l-a p rim i\ W A S H I N G T O N — D e p a r ta m e n tu l in p o e m u l e p ic „ K a l e v a l a " , t a b lo u ri p o p u la te , f e n o m e n ca totu l n eob işnu it plantaţiile dc cauciuc ale acestei ţări donezia, aceste întreprinderi nu mai înfloritoare.
p e n tru a d o u a oară, la 23 o c to m b r ie . d c Stat al S .U .A . a an un ţat m ie rcu ri d c p icto ri fin la n d e z i V. E in b cr g , A. p e n lru lu n a o c to m b r ie . sînt proprietatea unei alte societăţi pot folosi întreaga lor capacitate dc R. CAFLESCU
40.0
ReddclU Şi adminis.lraUa ziaxului şir, fi M<u.u» ux. w, iciwrvu uco, u /o ( * . 60, *0 /tt, luxa ^iaiita iu uumeiar coolorui aprobării Direoţlel Generale P.T.T.IL nr. 263.328 din 6 noiembrie 1949, — Tiparul r Inlreprlnder P? PAlIm'af Hi.