Page 83 - 1963-10

ttr. 1W
Dramul socialismului Pa*. 3

Ridicarea calificării şi respectarea disciplinei TLF. TIS M

P 4 Peste 50 de tinere
ehnoiogice asigura sporirea producţiei de otel din Valea Jiului sau

§ întrecut în cadrul eta­
pei orăşeneşti a con­
Sciplfimlna treculă, comuniştii orr| i- ba pregătire profesională a unor ConslanLinescu, director general al cursului dc atletism
Jiîzalici de bază nr. 3 schimbul ,.C‘ prim -topilori şi turnători. Or. s c C.S f i a arătat că darea de seamă a 1 dotat cu „Cupa fete­
cic la seclia OS.M. — 2 clin C.S. H u­ ştie că o condiţie primordială în oglindit pe larg rezultatele obţinute, p lor". earc sc va decer­
nedoara, au luat puric la adunarea sporirea şi îmbunătăţirea calităţii lipsurile şi deficientele înregistrate 1 na dc către comisia re­
de dare dc scamă si alegeri. a orga­ producţiei dc otel o constituie ex­ în munca colectivului. gională dc atletism, cu
nizaţiei dc baza din care fac parlc. ploatarea cu pricepere a cuptoarelor
— Este adevărat, — a subliniat cl ocazia etapei regiona­
Conştienţi dc însemnătatea sarcini­ şt a celorlalte* agregate — a spus în — că nu face cinste nimănui faptul le.
lor pe care Congresul al IIMea al cuvin lu l său ing. M axim Bun, şeful
P.M.R. le-a pus in fala lor privind schimbului „C “ . că la actuala adunare de dare dc Deşi ccvicursul des­
seamă şî alegeri colectivul O.S.M. 2 făşurat în ziua de 20
sporirea continuă a producţiei do
In ce puvcşle planul de producţie
otel, asimilarea dc noi mărci dc o|c- — a spus în continuare vorb itoru l — nu poale raporta înfăptuirea integra­ R octombrie a.c. pe sta­
luri şi îmbunătăţirea calităţii lor, o- dionul „Jiul" din Pe­
sint create toate condiţiile ca în tri­ lă a planului. Totuşi, comparativ cu
tclarii, l'im ă lo rii şi lăcătuşii, membri troşani şi-a al ins în-
mestrul IV a.c„ schimbul nostru să aceeaşi perioadă a anului trecut, s-au irucilvo scopul, totuşi
$i candidaţi do partid, au analizat cu T
realizeze peste plan circa 4.000 tone făcut mari progrese. Astăzi produ­ în ceea cc priveşte
d m ţ dc tăspunderc aportul comuniş­
tilor la înfăptuirea plănuiţii de stat otel. Pentru aceasta oslo necesar să cem peste 105 mărci de diferite ote­ participarea a lăsat
pe anul in curs. reducem rebutul sub I la sulă, să luri, din care 25 la 6Ută otel calmat, dc dorit.
Rine întocmită, ___________________alît de necesar e- Aceasta pentru faptul că o se­
darea dc seamă a cononrei şi indus­ rie dc asociaţii ea : Minerul Vul­
Adunări de dări de seamă triei ccnslrucloare
analizat cu compe­ can. Viscoza Lupeni, Voinţa Lu-
tentă. in spirit cri­ dc maUr-i» Ţoale peni şi Petroşani nu şi au trimis
tic şi autocritic, şi alegeri in organizaţiile de bază acestea s in i rezul­
în tr e c e r e a s o c ia lis tă la m in a L u p e n i este a n tren a n tă . Z iln ic , în [ o I g g r a fic e lo r d e în tre ce re este o m a rc nici o concurentă, iar Elevul Pe­
feiul In care biroul tatul firesc al creş-
a flu e n ţă troşani şi Elevul Lonea n-a pre­
organizaţiei de bază a muncit penlru scurtăm cu 20 tuinule durata dc ela­ terii rolului conducător al organiza­ In fotografic: nu sch im b d in b r i g a d a c o n d u s a d c m in e r u l A s lă n l o a n , d e la s e cto ru l l l i , c c r c c iiu d g r a ­
îndeplinirea ho tăririlor organelor su­ borare a şarjelor la cuptoarele mici ţiei de bază, maturizării politice a fic u l. zentat elementele ecle mai bune.
perioare si ale adunărilor generale şi cu 30 de minute timpul de elabo­ comuniştilor. Iată rezultatele tehnice : 60 ni.
ale organizaţiei de bază. In discuţi- rare a fiecărei şarje la cuploarele de Bilanţul activităţii de producţie pu­ plat : Huh Rodica 9” 1/10 (Straja
île purlate, membrii şi candidaţii do 400 tone. tea fi însă mai fructuos dacă fiecare Lupeni), Bălărie Petra 9" 5/10 (E-
parlid s-au putut orienta spre proble­ comunist la locul lui do muncă do­
— Eu susţin cele spuse de tov. lama să ne găsească bine pregăfiji
mele majore, care an stat in fata ing. Bun M axim şi voi aduce in dis­ vedea mai mult interes şi răspundere Ievul Lonea) şi Navradi Geta 9’'
colectivului. In respectarea instrucţiunilor de lu­ 6.10 (Straja Lupeni) ; 100 m. plat:
cuţie şi alte aspecte ale aceleiaşi
Un loc important din darea de cru şi a procesului tehnologic dc e- Huh Rodica 15" 4 10 (Straja Lu­
probleme — a spus maistrul Dumitru
scamă a fost rezervai problemelor de Cujinir. laborarc a otelului. Dacă facem un Primele rezultate peni) ; Sloicuţa Irina 15" 6/10
producţie. In cele 9 luni care s-au mic calcul vedem că zeci dc tone Folosind experienţa anului trecut
De multe ori asamblelc de turnare (Straja Lupeni) ; Moroşan Maria
scurs de Ia înccpulul anului, olcluril de otel s-au pierdut numai din vina Colectivul dc muncă dc la Prepa­
au fo it montate nocorespunzălor fie în toamna anului trecut, colectivul lucrări pregătitoare pentru perioada 15" 7.10 (Elevul Petroşani);
au rămas datori economiei naţionale oamenilor. Perforările de praguri, raţia din Petrila a reuşit să termine
din nepricepere fie din neglijentă. secţiei cocsificare de - la U.C.C. I Iu - de iarnă. Din acest plan nn număr numeroase lucrări de pregătire pen­
cu o însemnată cantitate de olel. A- elaborarea şarjelor reci, scurgerile 200 di. plat : Rolaru Magdalena
In ambele cazuri este vorba de o nedoora a neglijat pregătirile penlru marc de lucrări au şi fost terminale.
nalizind cu spirit de răspundere c*m- la bara-dopul oalelor de turnare pu­ tru iarnă. Pină ta dala de 19 octom­ 32" 4 10 (Elevul Petroşani); Ci-
slabă pregătire profesională şi lipsă iarnă. $i rezultatul s-a văzut. In luna Dc pildă, la sortarea cocsului «-au în­ brie ac. -î (ost terminală, printre al­
zelo nereolizării integrale a sarcinilor teau fi evitale. Prin măsurile po liti­ ger Aurica 33" 9 10 (Straja Lu­
de interes în respectarea procesului ianuarie din acest an maşinile <lo locuit ho'.cde de aerisire distruse din tele, repararea ventilatoarelor de
de plan, darea de scamă s-a ocupat ce şi organizatorice luate în ultim ul
tehnologic. In asemenea siluafie a- şarjarc nu au avut corle suficiente cauza coroziunii. S-a terminat repa­ peni) ; Ambruş Aurelia 37" 410
pe larg do lipsurile şi deficientele timp. lucrurile s-au Indreplat. In pri­ aburi dc la distribuitori, s-a executat
pare şi mai evidentă necesitatea ri­ pentru dezgheţarea piloţilor de căr­ rarea sobelor de încălzire dc pc (Comerţul socialist Petroşani) ;
interne care au dus la rămincrea sub mele două decade ale acestei luni la seclia flolaţie. pc o distantă do
dicării pregătirii lehnico-profcsionn- bune. Apoi, datorită faptului că,
plan. Care au fost acestea? OS.M . 2 a dat peste plan 3781 tone maşinile dc şarjarc. Penlru asigu­ 150 m. instalarea unei no) conducte 300 ni. plat : Mariaş lulia 52"
le a fiecărui membru şi candidat de n-a fost verificată şi schimbată izo­ rarea dezgheţării piloţilor dc cărbu­ de naftenat cu cămaşă dc aburi, pre­
Cel mai marc neajuns care a favo­ otel din care circa 1.300 schimbul (Straja Lupeni) ; Pop Maria 54"
parlid. laţia dc la unele conducte de aburi, ne au fost confecţionate noi corfe. cum şi o condu (dă nouă pentru moto­
rizat in mod nemijlocit desfăşurarea ,,C". Sini create toate condiţiile de (Elevul Lonea) şi Hcrlca Maria
Luînd cuvinlu l pe marginea dării s-a irosit o marc cantitate dc aburi. La benzile lransportoarc de la sor­ rină şi una penlru aer comprimai.
unei activităţi de produefie ncsalis- aprovizionare tehnico-inalcrială rit­
de scamă tov. Vasite Belbe şi Cioc- Din cauza slabei pregătiri pentru tarea cocsului, cit şi la şubcrcle dc S-au verificat şi izolat reţelele dc 56" (Comerţul socialist Petro­
fâcătoare constă in abaterile repetate mică şi ca in viito r producţia de
moi Valentin, de la atelierul de în- perioada de iarnă in luna ianuarie la alimentarea maşinilor dc şarjare. aburi, apă şi aer din cadrul Propa- şani) ; 400 in. plai : Mariaş lulia
<le la procesul tehnologic şi de la otel s-l sporească şi mai mult.
lrelinere, au cerut otelarilor şi ma­ ac. colectivul secţiei cocsificare a s-a reparat instalaţia de încălzire. ralîel. 1’ 15" (Straja Lupeni); Păcurar
instrucţiunile dc lucru, ceea ce a Discuţiile purtate au analizat cu
caragiilor să exploateze cu mai mult rămas in reslnnlâ cu peste 9 000 tone Apoi, s-a revizuit şi reparat tabloul In afară de aceslc lucrări in ci­
dus la pierderi însemnate dc olel lăspimdcre cauzele lipsurilor iar nu­ Maria T 22" (Comerţul socialist
simt de răspundere agregatele ce le cocs metalurgic. dc distribuire a aburului necesar sec­ sterna de nafteiidt sc v.i monta un
prin solidlfîcarea pe oalele de turna­ meroşi comunişti au făcut propuneri Petroşani) ; 800 ni. plat : Jura Ma­
siut încredinţate. Noi ne angajăm, ţiei. calorifer in vederea evitării înghe­
re, perforări dc praguri, montarea pentru îmbunătăţirea muncii. Răminc Ţinind scama de experienţa anului ria 3'25" (Elevul Lunca) ; Stoicu-
au spus ei, să respectăm graficul de ţării nalicnalului in perioada de iar­
necorcspunzăloare a unor ansamblc ca o sarcină principală pentru fiecare Irecut, conducerea seci ici, sub în­ In aceste zile sc Iucrea2ă intens In
revizii planificate şi să reducem cu nă. Apoi. b clădirea administrativă ţa Inna 3'26" Î'IO (Straja Lu­
do turnare ete. Că era în put'mla membru şi candidat dc parlid să lupte izolarea hidrofugă a Iransporloarelor
15 la sulă op ririle accidentale fală drumarea biroului organizaţiei dc sc va înlocui conducta dc aburi şi peni); Greutate; 4 kg.; Olah
comuniştilor să evite aceste pierderi, cu mai multă perseverentă penlru cu banda, la protejarea camerei de
de realizările înregistrate in ultimîle însuşirea şi slăpînirea înlocmaî a parlid, a întocmit un plan in care comprimare îiupolriva îngheţului. La se va introduce într-un canal din
ne-o dovedeşte însuşi faptul că în două luni, beton, ceea cc va duce la prelungi­ Magdalena 8,60 m „ senioare iar
procesului tehnologic. Să nu se uite sint cuprinse concret o seamă de camera dc comprimare s-a trecut la
discuţiile purlale vorb itorii au venit — Ca membri şi candidaţi de nici un moment că eficienla muncii confecţionarea pereţilor dubli, izo­ rea duratei ei de funcţionare cu la junioare Răduţ Magdalena
cu exemple concrete, demonstrînd că parlid, puşi în posturile importante polilice se vede în rezultatele prac­ laţi. care sint demontabiti. De ase­ aproape I ani. 8.38 ni. (Straja Lupeni) ; Frunză
în cea mai mare parte aceste pier­ ale producţiei — a spus tov. ing. tice. menea, se vor lua măsuri pentru aco­ Ca urmare a terminării unei un­ Maria 7,20 m. (Comerţul socia­
Ioan Ivanciuc — noi trebuie să fim Problema calificării şi ridicării ca­ perirea liniei dc troleu şi pentru com­ portante lucrări din pregătirile de list Petroşani); lungime; Huh
deri sini rezultatul lipsei de răspun­ 741.000 lei economii
în permanentă exemple demne de lificării trebuie considerată ca o sar­ pletarea întregii secţii cu sobe de iarnă, s-a redus deja consumul de
dere, neatenţiei şt superficialităţii în Rodica 4,08 ni. (Straja Lupeni) ;
urmat pentru toii ceilalţi muncitori. cină primordială ce se impune a (i La atelierele R.M.R. Simcria în sec­ încălzit şi geamuri. aer comprimat de la 9.9 mc., cîl era
muncă. Ciger Aurica 3,82 ni. (Straja Lu­
Dar, noi nu a.m dovedit întotdeauna rezolvată în viitor. Numai aşa sc vor toarele dc reparat locomotive şi va­ Aceste măsuri şi aîlcle, care se vor în anii ircculi la 3 m.c. Aceasta n
— M ulte din abaterile de la pro­ suficientă exigentă în respectarea putea cunoaşte, stăpini şl respecta goane. muncitorii sc străduiesc ca pe lua, sînt menite să asigure desfăşu­ dus hi obţinerea unor importante peni) şt Bălărie Petra 3,77 ni.
cesul tehnologic au la origine şi sla­ instrucţiunilor de lucru, in dozarea întocmai instrucţiunile dc lucru şi lingă lucrările dc reparaţii pe care ir rarea in condiţiuni bune a procesu­ economii. (Elevul Lonea); înălţime; Vlad
şi urmărirea pe flux a procesului teh­ procesul tehnologic, cale sigură de execută, să realizeze şi însemnate eco­ La lucrările amintite mai sus an Ioana 1,28 ni. (Straja Lupeni);
nomii. lui de produclic. îndeplinirea ritm i­
nologic. Lipsurile amintite in darea reducere a pierderilor şi de sporire contribuit din plin tovarăşii Anton Paraschiv Maria, 1,13 m. (Elevul
In perioada cc a trecut din acest an
Brigadă evidenţiată de seamă sint consecinţa unei slabe a producţiei de olel. muncitorii dc aici au reuşit ca pe sca­ că a sarcinilor de plan în lunile de Phol, Pavel Buduza, Vaier Dan şi Lonea) ; Roman Sofiea 1,13 m.
alţii.
iarnă.
munci polilice şi organizatorice des­
Lucrările adunării generale a or­
ma recondiţionăm pieselor, la repara­ D. LUPAŞCU C. B AD U ŢA corespondent
de
făşurate de biroul organizaţiei
în întrecere bază. Inginerul loan Ivanciuc a re­ ganizaţiei dc bază au scos la iveală ţiile <lc locomotive mai ales, sâ aduci (Elevul Petroşani).
şf însemnate rezerve
şi posibilităţi
atelierelor economii în valoare Je Demn dc remarcat este buna
comandat apoi noului organ ales să noi de sporire a producţiei <le otel. 741.000 Ici. Intr-un stadiu avansat
considere ridicarea calificării oame­ Comuniştii din schunbul „C " şi-au ou fost verificate şi puse la punct comportare a elevilor de la şcoa­
Ce/e (r e i b r ig ă z i d c la sor­ nilor ca un obiectiv central al acti­ exprimat in unanimitate holărîrca Grupele de muncitori conduse de La depoul de locomotive C.F.R. Si-
timent^/ r a d ia to a r e , d in a l e i i c - vită ţii sale. Nistor Irînca, dc la cilindri <le Iocj- meria lucrările de pregătire penlru instalaţiile de încălzire centrala a re­ la medic din Lupeni, care au
ru l m o n t a j a l u z in e i „ V i c t o h u 0 de-a depune ţoale strădaniile pentru motive, Fetru Munlcnnu. dc la cuzined, iarnă se află Intr-un stadiu avansat. mizei.
Rcferindu-se la activitatea desfă­ înfăptuirea sarcinilor trasale de loan Florca, <lc la armături şi alţii, reuşit să cucerească majoritatea
C â h n , în c ă d e la în c e p u t u l Zilele trecute colectivul depoului a Printre muncitorii care şi-au adus
a n u lu i, d u c o lu p tă s u s ţin u tă şurata de membrii şi candidaţii dc parlid. au contribuit Cel mai mult la obţine­ terminat revizuirea instalaţiei dc pă­ un aport însemnat la aceste lucrări probelor unele din ele cu timpuri
in in l r e c c r e a s o c ia lis t ă p e n lr u parlid din schimbul „ C u tov. $lefan S. TRUŢA rea acestui succes. se numără tovarăşii Andronic Cri-
cură. desfundarea şi curăţarea tutu­ şi rezultate mulţumitoare.
în d e p lin ir e a p la n u lu i d e p r o ­
ror canalelor, a coloanelor hidrau­ şan. Ştefan Furduî, loan Solea, Ar-
d u c ţ ie la t o ii in d ic ii, a v in d la
lice din staţiile Ilia, Şibot, V in tu l de pan Zudor şi alţii.
b a z ă u r m ă t o a r e le c r i t e r i i : d e ­ I. PRICOP S. BALOI
p ă ş ir e a p la n u lu i c u 15 0 k g . Pregătiri pentru deschiderea Jos şi Simcria. De asemenea, s-au corespondent
l u n a r r e d u c e r e a p r o c e n t u lu i revizuit inslalaliilc de pc locomotive, corespondent
d e r e b u t a d m is c u 0,01 la s u ­
tă ; r e d u c e r e a p r o c e n t a ju lu i d e învăfamîntiiliii peSitic ILT.M. ia sate
b a t e r ii r c lu z a le ( p r o d u c ţ ie r e ­
m a n ia tă ). In u r m a u n e i m u n c i Iu fiecare an Comitetul ra­ crutării dc propagandişti. La in­ chitova şi altele. Dc asemenea o
p e r s e v e r e n t e , b r ig a d a n r, 3 ional U. T. M. Haţeg acordă dicaţia comitetului raional de contribuţie importantă în vede­
c o n d u s ă d c m a is tr u l lo s il o deosebită atenţie pregă­ partid, organizaţiile dc partid au rea deschiderii noului an dc
B o lii, a c iş lig a t in i r e c e reu
tirii şi desfăşurării în bune căutat să sprijine şi să asigure învăţămint politic U. T. M.
s o c ia lis t ă p c lu n a s e p t e m b r ie .
Accas/d b r ig o d ă a d a t p e s t e condiţiunt a învăţămintului poli­ şi la aceste forme dc invăţămînt şi-au adus-o unii propagan­
tic U.T.M. în mediul sătesc. Prin dişti cu o vechime de mai
p la n 2 t o n e d e r a d ia t o a r e , d e ­ ca propagandişti, în majoritate,
p ă ş in d c u acestea şi p la n u l participarea la invăţămînt tinerii membri şi candidaţi de partid bi­ mulţi ani ca Iov. Maria Floroni
ş i a n g a ja m e n t u l lu n a r. P r o ­ îşi îmbogăţesc cunoştinţele poli­ ne pregătiţi, cu nivelul politic ri­ din Toteşli, Eva Rădoni din Sar-
c e n t u l d c re b u t a fo s t r e d u s tice, îşi dezvoltă simţul răspun­ dicat. Din cei 100 propagandişti misegetuza. Dumitru Mihăiicscu
c u 0,1 Iu s u lă la tă d c 0,01 la
derii faţă de sarcinile ce le revin care vor conduce în acest an cer­ din Răchilova şi alţii.
s u tă . D c a s e m e n e a , p r o c e n t a ­
!a locul de producţie, cunosc mai curile şi cursurile învăţămintului In perioada caic a mai rămas
ju l la b a l c r i l r e m a n ia t e a lo s t
r e d u s s u b c e l a d m is c u 0,1 Iu temeinic trecutul de luptă al politic U.T.M. 60 sint membri şi pînă la deschiderea anului de în-
s u lă . P e n tru aceste r e z u ila le partidului. candidaţi dc parlid. 78 dintre ei văţănimt politic U.T.M. la sate,
e a a p r im ii N ilu l d c b r ig a d ă Pornind dc la experienţa anu­ au fost instruiţi la cursurile oi- înlr-o scrie dc organizaţii ca dc
e v id e n ţ ia t ă in in lr e c c r e a s o ­ lui dc invăţămînt 1962-1963 citul eanizalc de Comitelui regional pildă, Baru Mare. Subcetatc, Sîn-
c ia lis t ă . lămăria. Pui şi altele s-au organi­
peste 4.000 tineri din raion au U.T.M., iar reslul vor li instruiţi
B r ig a d a m a is t r u lu i l o s i f B oth
participat la diferite forme ale în- la raion pînă la sfîrşitul acestei zat expuneri pe teme educative,
nu s -a lă s a t m a i p r e jo s n ic i polilice. recenzii de cărţi ele.
văţămînlului politic, unde au acu­ luni.
in k m a o c t o m b r ie D c la în ­
mulat bogate cunoştinţe. Comite­ Unele organizaţii însă cum sînt
c e p u t u l lu n ii ş i p in ă in p r e ­ La recrutarea cursanţilor, co­
z e n t a p r e lu c r a t c u p e s te 8 0 0 lui raional U.T.M. Haţeg a luat mitetele organizaţiilor U. T. M. cele din satele Reia, Uric, Hobiţa,
k g . r a d ia t o a r e m a i m u lt d c.c il din timp măsuri pentru pregăti­ au discutat cu fiecare lovarăş in Lunca Cernii Inferioară, Meria şi
p r e v e d e p la n u l z iln ic . P r o c e n ­ rea şi deschiderea noului an. Ast­ parte, astfel incit aceştia au fost altele sînt rămase în urmă cu
t a ju l d c r e m a n ie r e a lo s t r e ­ pregătirea deschiderii învăţămîn-
fel în cadrul cercurilor şi cursu­ încadraţi conform cunoştinţelor
d u s cu 30 Iu s u lă su b c c l a d ­ rilor cc vor funcţiona în raionul lului U.T.M. Aici este necesar să
m is. şi dorinţei exprimate. Cu bune
Haţeg au fost cuprinşi peste 4.500 rezultate în această direcţie au sc ia măsuri corespunzătoare.
A f FX AN1>RU M ĂG UREAN U
tineri, ulemişli şi ncutemişti. O muncit organizaţiile U.T.M. din
instructor al Comitetului
deosebită a ten | ic s-a acordat re­ Zcîcani, Riu Alb, Pui, Tuşlca, Ră- raional Haţeg al P.M.R.
In tim p u l lib e r , n u m e ro şi o a m e .-i a i m u n c ii v in să jo a c e ţali la c lu ­
b u l m u n cito re s c a l s in d ic a te lo r d in C tig ir .
I ti foto: P a u l R o icru , lă că tu ş, ţi A n g e l 'lib e r ia , m a istru , a m b ii U
P o rn in d la d ru m d in t r -o cu lm e a rîu lu i. p c o a lta se în to a r c e saru m u r i. V .M .C . (in p ru n p io n ), d is p u lu n l o p a sio n a n tă p a rtid ă .
b a tă j>e în d e le te ca la u c e lo r (rOO d a Oltul străbate iiMiiifSi C o ţu r ile u zin e i fu m e g ă fă ră în c e t a ­
H ă ţm u şu lu i M a re,
îţi
O ltu l
p o a r tă
a p e le grtro, p re g ă tit a n u m e să stră ­
re. c a n işte fla m u ri. U z in a p u lsea ză .
M u şin ilc, r e to rte le u ria şe sin i în p li­ Antene com une şi individuale
k ilo m e tr i c a r e -l d e s p o t ic d c b ă lrin u
nă u eliu n e. stru n ite fiin d d e m in a
D u n ă re . C u rsu l sân o fe r ă p riv e liş ti d c o d e o s e b ită v a lo a r e te ra p e u tică . /I- L u c r ă r ile d c p ro s p e c ţiu n i. în ch e ia te s p ic b ă trin u l flu v iu , m in g iiiid tiu* m en ea scă . In ele , sa ra m u ra sc tra n s­ Privit dc pe dealul Chizid, O.M.-ul catarii şi-au încropit fiecare din ce
n c b ă n n ilc . c ă c i el stră b a te l ţe su ţi ccu stă lo c a lita te ţ i-a m ă rit c o n s id e ­ c a su cces, nu d e te rm in a t e x tin d e r e a r c (c a d c a stă zi a u n or v e c h i N rgn ri fo r m ă in z e ci d c m ii d c to n e d e Si în deosebi cvartalul construit pe a puiuţ antene individuale. Un lucru
ţ i $ ş iru ri m a siv e d c m u n (i. D a r p a r ­ r a b il în u ltim ii u n i c a p a c ita te a uc cu m ult a in s ta la ţiilo r d c bă i f i cu> î. R îin iiic u -V iU c a ţi G ox u n a . L a R in :- sod ă a n u a l. Şi d c a i(i. d c lu C o v o r,t, locul ioslelor cabane din O.T., este mărunt in aparenţă, dar, care ştir­
c ă n ic ă ie r i nu d cu i n e util. d c tu lb u ­ ca z a re ţi tra ta m en t. C o n d iţiile d e o s e ­ L a G o v o r a , d c p ild ă , ţi-u în ce p u t nu n icu V itc c a , isto ria îţi p u n e p cccU 'u un oraş m odera cu blocurile acupla- beşte frumusefea generală a oraşului.
d c
ră tor ca a c o lo in P o rţile d e la T u r a u b ite r e z e rv a te c e lo r ca re so se s c a ic i, d c m u lt a c tiv ita te a a n a d in tre c c îc la tot p u su l, la tă u rm ele d ru m u lu i sod a sc r ă s p in d e ţlc in zeci f i zeci ta ro.
uite fa ln ic i p res ă ra te in toa tă
R oşu . h w o lb u n /t'J u -ş i d e o d a tă u n d e ­ p ito r e s c u l p ă d u r ilo r d c b r a d c re s c u ­ m a i n u iri ţi m a i m o d e r n e uscm cn-.it Im f u iu m sp re S a r m is cg c lu z a ; ia lu E a a ţ e fo lo s it ă in in d u stria g e a m u ­ sale in Ir-o geometrie bine gindilu. Ilu- Este adevărat câ I.G.O. Hunedoara
le sa le lim p e z i, sc z b u ciu m ă in tre c ă ­ te sem et p e s t h u i/c a b ru p te d c g r a ­ d e a l a l p c ca re in l.j'29 a jo s t n e s rilo r fs a s ticle i, m a se lo r p la stice , nedorenii se r u i n - ________ - - a luat iniţiativa dc
lu ţii d c p ia tr ă c c - l îm p re s o a ră d c p r e ­ nit ţi c a lc a r fac. d c neuitat, z ile le de O r O O - V ^ j R a d u t h lu A fu m a ţ i d c c ă tre b o ie rii m ă tă sii u r lific iu lc , te x tilă ţi c h im ică . drese pc bună drep­ N O r/l u instala la unele
tu tin d e n i ţi iz b n u l cu to a tă p u te re a , iţi v a c a n tă p e tre cu te p e a ce ste m e le a ­ De Ia un capăt ră scu la ţi : ia tă v e s tig iile t a b a c i r ii/i- tate cu asemenea blocuri susţinători
Ş i O ltu l îţi co n tin u ă d ru m u l..
I n ­
c rn irţte d ra m în a in te , sp re a - ţ i os*, o i gu ri. ca te în IS -tS ^ le c ă tre v o lu n ta r ii g e n e ­ tre 7 u n u i R oşu ţ i p o d g o r iile D r ă g â - frumuseţi şi au dc ------------------------------- de antene tip.
e fo r t u l în tre d e a lu r ile fe r t ile a le D u 7- In a p r o p ie r e d c C ă lim ă n u ţti, c u ib ă ­ U a!ăoî ai fărio ra lu lu i M a g h e ru . D u r c ă lă u z a cu re Hi ce. Şl, ca buni gospodari, parlidpă <u Păcat insa că blocurile „U " fac
fu o ilo r , rîu l cre e a z ă a d e v ă r a te c o ­
g ă ţa u ilo r . /h e i în fe e r ia m u ltic o lo r ă rite in ju r u l su te lo r d e iz v o a re c e a ce ste lo c u r i n ic io d a tă nu u m i- m o ri n u lu ia le d e un fa r m e c in e g a la b il. drag la amenajarea şi îngrijirea zo­ excepţie de la aceaslă înnoire.
r i o o
a 'J o ii O ltu lu i, le g ă n a tă în. fr c u m 'i- cu ! ilă ( i c u r a t iv e , cu re m u stesc p r e ­ ^ a d a u g e cu m im /r ic cu lo c a lit a ­ Ş i in a cest d e c o r se a scu n d fru m u s'!- nelor \c iz i, la curăţenia oraşului. Noul s»slem dc antene Lp s-a do-
tul su rd a l a p e lo r ţ i fo ţ n c iu l c o lic i­ tu tin d en i. sc a flă O lă u c ţ t ii. C ă c iu ­ in s ta b ilii d in tură. l.a este in z c s lr a 'j tea sa a d e v e n it v estită . in u ltim ii lile u n or aşezări c a un p r o fu n d ecou Antenele comune instalate pc acope­ \c d il deosebit rlc p ra d ic şi estetic.
lo r a d in e i, sc iu ţ ir u ic sa lb a v e s t ite ­ la ta ţi G o v o r a . H o te lu r i şi c a s c n o i cu o a p a ra tu ră p e r fe c ţio n a tă , n e c e ­ a n i, nu p rin d o c u m e n te le isto rice , (i isto ric ca H u re z ii, O b o g a . C o z in , 7 i*- rişurile blocurilor d ju un aspeu pia- A îu iu i de <e 1 G.O. Hunedoara n u l
lo r sta ţiu n i cu a p e t ă m ă d u ito a re : C u - d c o d ih n ă , cu c o lo r it u l lo r v e s e l, s a ­ sară tra ta m e n te lo r b a l n e o lo g ic e . d a to rită in d u s trie i sute în flo r it o a r e uiaiut. O b ie c te le d c a rtă p o p u la r ă ce cut şi sini în ton cu linirr modernă extinde la toate blocurile din O. M.
ilc m o b ilă , /l i c i e x is tă tizi uita d int.fr
lim ă jic ţti, O lă n e ţti. C ă c iu la ta . c c fa c n a to rii m o d e r n e nu m o d ific a t p e is a ju l D u r d in tre lo c a lit ă (ile d in a cea stă p o a rtă a m p re n ta lo c u it o r ilo r a cestor a (varlaluiur.
c e le m a i m u ri lu b r ic i d c m o b ilă d in incluxiv l j cete acoperite cu ţiglă ?
v e cin ă ta te u n or lo c a lit ă li c u în te m e ­ d c a ltă d a tă , d în d n -i o n o u ă fr u m u ­ p n rte u tă rii limite, n ici u n a nu con > - lo c u r i — c o v o a r e , ce ra m ic ă , s c u lp ­
tură. A u to m u liz u tă in c e a m ut m a r* Dar, la numai câţiva paşi, peisajul M. TANIS
ia te p re te n ţii in d u s t r ia le : R im n icu şele. Ici. c o lo , o fo r e z ă . în fip tă u- titu îe un e x e m p lu m a i c o n v in g ă !,ir tu ră în le m n — au p ă tru n s p c iot
lit ie r a , G o v o r a , IVuireni. d in c in stâncă, atestă n o i c a p tă r i d e a l u n ei r a p id e d e z v o lt ă r i ca O lă n cş lt p u r ic. a ce a stă în tr e p r in d e r e d u ce fa i­ în tin su l lo r ii ji /ie sle h o ta r e le ci, e altul. In lipsa antenelor comune lo­ corespondent
m a p r o d u s e lo r c i ju n ă d e p a rte p estt
B ă trin u l rin. scă p a t d in slrîn so a r'/n iz v o a r e d e a p ă m in e ra lă . A p r o a p e nu R esta u ra n te, m a g a z in e , c a s c son u l t- h o ta r e le p a trie i. lu c in d cu n o scu tă m ă ie stria u n or m eş­
d c la 7 a m u U oţu . se în to v ă ră şe şti e x istă p e tic d e p ă in în t in cu re g e o riu lc n o i. e le g a n te , sc în a ltă în m ij teri a n o n im i, a l c ă r o r m e s a j e s!e
A s p e ctu l in d u s tria l a l a cestu i e rim -
cu c a le a fe r a tă si ţo se u u a m o d e rn ă b ig ii să nu fi fă cu t, să nu fa c ă p r o i- lo c a l u n o r s p le n d id e p a r c a ii ţi g ră p c i a l V ă ii O ltu lu i îl co m p le te a z ă tra n sm is d c s e c o le d in g e n e ra l ic in „Concursul pentru insigna de Polisportiv"
a ştern u tă nu d a m u lt p e ste un d ru m p r c liu n i p e n tru g ă sire a a lt o r izv o a re . d in i. In p a v ilio a n e le d e cu ră — m o ­ b ă ic n jc n iţ n l in s ta la ţiilo r p en tru f a ­ g en era li# .
s tră v e -'-'i. o g lin d in d m a i iu tii in u n ­ D e te cta re a d e n o i a p e o r c o v a lin r e b ilie r n ou , a p a ra tu ră {o a r lc m o d e r n i, b rica re a p r o d u s e lo r s o d ic e d e lu G o ­ 7 o a le a ceste fru m u ş e ii, d e z v o lta r e a Zilele acestea secţia dc baschet du» letice. evidenţiindu-se în mort deosebit
d e le sa le ca s e le d c o d ih n ă ţi h o t e lu ­ m u ltip lă . E a fa c e p o s ib ilă în m u l{ire 'i în t r e g u l o ra ş cu ru l, in v a d a t v a r a d * v o ra . E r in c ip a la m a te rie p rim ă a a - e c o n o m ic ă a re g iu n ilo r lim it r o fe a ln ik cadrul A. N Aurul Brad. a organiz.it f.ăzâicscu, Gavaziuc şi Atanascscu la
rile a 'c u n s c in m a re a d e v e r d e a ţă d e p o s ib ilită ţilo r d c tra ta m en t ţi cu ră v e r d e a ţă c re e a z ă p rin în să ţi n a tu ra ce s le i m a ri în tr e p r in d e r i c h im ice este m ereu n o i v iz ita to ri. Ş i to td e a u n a ci irceerca primelor norme din cadrul IO?) in.ji-, Aiilruiescu, Cordier şi Ga­
la C ălunătiflsN . A şe z a tă p e m a lu l a sig u ră c o n d iţii o p tim e c e lo r v e n iţi lu i o p tim is m , v a s e lic. sarea. S a rea v ia e p rin c o n d u c te , d i ­ d e s c o p e r ă a ic i fru m u s e ţi in ed ite. ..Concursului penlru Insigna (le Po’i- vaziuc la lungime. Rnpa Doru şi Cor-
d re p t o ! r ia l ui, ita lia n c a b o ln e o -c ,!‘.- •ă-ţi caute, să n ă ta tea ţi m ă reşte c a p a ­ L ă sin d in u rm ă /v ile le c o ch e te ale z o lv a tă d e a p a O ltu lu i ch ia r in in i­ C fru m o a să V a le a O ltu lu i. sporiiv". La întreceri au parlicipat Iuti dicr la greutate. In cadrul probei de
m a lc r ic ă d e la C â H m ă n cs ti s -a fă cu t cita te a d c îm b u t e lia t a a p e lo r m i­ s ta ţiu n ilo r d c o d ih n ă . O ltu l îţi ca u tă m a m a siv u lu i d e la O c n ila . R e o c o n ­ Gtl. BRATESCU jucătorii echipei de baschet, ceccnl < rus 1.009 m. s-au remarcat Gava-
cu n o scu tă p rin a p e le so le m in c r o ie n e ra le . so lic ita te ia în tre a g a ţara. c a le a , d in c c in ce m a i m a iestos. d u c tă c u rg e a p a lim p e d e , d u lc e , a redactor la Agcrpre.s promovală în categoria A. precum şi /.iuc Cordier şi Drake
un număr dc 20 juniori şi copii. B.i'- M lH A I SUSAN
chetbalişliî au dovedit reale calităţi at­ corespondent