Page 84 - 1963-10
        P. 84
     Pag.  4                                                                                             Drumul  SBociallsmului                                                                                                         Nr.  2744
                                                              ULTIMELE  STIOI  *   ULTIMELE  ŞTIDI                ULTIMELE  ŞTIRI  *   ULTIMELE  ŞTIRI  *   ULTIMELE  ŞTIRI                  N.S.  Hruşciov  va  vizita  Ceylonul
                                                                                                                                                                                          M O S C O V A   23  (Agerpres).  —    N.  S.  Hruşciov  să  facă  o  vizită  In
                                                                                                                                                                                          După  cum  anunţă   T.A.S.S.,  d-na   Ceylon.
                                                                                                                                                                                        Sirimavo  BandaranaiUc,   primul  mi-   N.  S.  I-Iiuşciov  a  acceptat  invitaţia,
                                                                                                                                                                                        nistru  a)  Ceylonului,  l-a  invitat  pe   Dala  vizitei  va  Ii  stabilită  ulterior.
                                                                                                                                                                                           Greva  generală  a  feroviarilor  francezi
                                                                                                                                                                                          PARIS.  23  —  Corespondentul  A ge r
             D E Z B A T E R I L E                                    D E          L A         O.     V I .           V izita  parlam en tarilor  rom i ni                              pres  transm ite:                 rală  de  24  orc  a  celor  500.000  de  oa<
                                                                                                                                                                                                                          meni  ai  muncii  de  la  căile  ferate.
                                                                                                                                                                                                              federaţiilor
                                                                                                                                                                                          La  chemarea  tuturor
                                                                                                                                                                                                                            Tot  miercuri,  peste  100.000  de  func
                                                                                                                                           în  B elgia                                  sindicale,  miercuri  dimineaţa  a  înce  ţionari  din  sectorul  P.T.T.  au  declarat
               N E W   YORK  2 3 .  —   De  la  trimisul   nunţă  împotriva  oricăror  discriminări   luat  euvînlul.  printre  alţii,  reprezen     ar.coralc  şi  cargourile  vomîncşli  „Cra-   put  in  întreaga  Franţa  o  greva  gene  o  zi  de  acţiuni  revendicative.
             tpccial  al.  Agerpres,  C.  Alexandroa'c.  prin  care  statele  independente  sînt  îm  tanţii  Republicii  Arabe  Unite,  El  Ma-   B R U XELLES  23  —  Trimisul  spe  iuva’  şi  „Suceava- .  Primarul  adjunct  al
               In  comitetul  nr.  G  al  Adunării  G«:-   piedicate  de  a  adera  la  tratatele  in   yat,  şi  Japoniei,  Dukuşima.  Vicepre  c u l  Agerpres,  Mireca  Ioncscu,  trans:
             rerale  a  O.N.U.,  care  sc  ocupă  cu  pro-   ternaţionale  multilaterale  şi  că  va  voia   şedintele  Comitetului  Politic  special  a   mite  :  ciaşului,  W   Vrinlz,  a  oferit  pe  bor
                                                                                                                                                      dul  navei  o  masă  în  cinstea  delega
             b’emc  juridice.  continuă  dezbaterile  pe   pentru  proiectul  de  rezoluţie  în  fornu   anunţat  că  la  dezbaterile  din  cadrul   In  continuarea  călătoriei  prin  Bel  ţiei  romine.  In  toasturile   rostite   s  a   Ordin  de  mobilizare  a  învăţătorilor
             marginea  punctului  privind  o  partici  piopusă  de  delegaţiile  ţărilor  afro-   acestui  comitet  în   problema  politică   gia,  delegaţia  grupului  parlamentar  ro  subliniat   posibilitatea   intensificării
             pare  mai  largă  a  statelor  la  tratatele   zîiaticc.            rasiste  a  guvernului  sud-african   mai   mîn  pentru  relaţii  de  prietenie  Romî-   schimburilor  comerciale  între  cele  două   grevişti  la  Leopoldville
             riiultilatcralc  generale  încheiate   sub                          vînt  înscrişi  la  cuvint  41  de  delegaţi.   nia-Bclgia  a  vizitat  in  cursul  zilei  de   ţări.
             auspiciile  Ligii  Naţiunilor.   Această                                           ★                  miercuri  oraşul  Anvers,  unul  dintre                                LEOPOLDVILLE  23  (Agerpres).  —    zenta  la  lucru  vor  il  deferiţi  curţii
             pmblcină  interesează  în  mod  deosebit   N E W   YORK  23  (Agerpres).  —  N E W   YORK  23  (Agerpres).  —  cele  mai  mari  porturi  din  lume.   In   La  Anvers,  parlamentarii  romîni  au   Autorităţile  congoleze  au  anunţat   marţiale.
             Milele  recent  eliberate  de  sub  colonia  In  Comitetul  Politic  Special  al  Adu               drum  spre  acest  oraş,  delegaţia  lo nd  vizitat  uzinele  ,,BcltcIcfon“ ,  care  p n -
             lism.  care  doresc  să  participe  la  o  se  nării  Generale  a  O N  U.  au  continuat   Miercuri  dimineaţă  au  continuat  în   ră  s-a  oprit  în  localitatea  Brendonk  şl   c'uc  echipament  pentru  telecomunicaţii   adoptarea  unor  măsuri  represive  îm   In  ciuda  stării  excepţionale,  sindi
                                               discuţiile  în  legătură  cu  raportul  Co  Comitetul  Politic  al  Adunării  Generale   a  vizitat  muzeul  cu  acelaşi  nume,  or  şi  telefonic,  precum  şi  diferite  muzee   potriva  învăţătorilor  care  se  află  in   calele  au  chemat  pe  toţi  funcţiona
             ne  de  tratate  internaţionale  încheiate
             înainte  de  a-şi  fi  dobîndit  independen  mitetului  Special,  privind  politica  de   a  O.N.U.  dezbaterile  in  problema  ne-   ganizat  pe  locul  fostului  lagăr  de  con  atc  oraşului.  grevă  în  sprijinul  revendicărilor  lor   rii  publici  să  declare   o  grevă  In
                                                                                                                   centrare  nazist  din  timpul  celui  de-al
             ta.  Această  problemă  prezintă  impor  apartheid  din  Republica  Sud-Africană   resitaţii  urgente  a  încetării  experienţe         In  călătoria  din  Belgia,   delegaţia   economice.  In  baza  stării  excepţiona  semn  de  protest  îm potriva  refuzului
                                               Reprezentantul  Nigeriei,  N.  I.  Ilinva,                          doilea   război  mondial   Deputaţii  au   grupului  parlamentar  romîn  este  îiuo-
             tanţă,  înlrucît  rezolvarea  ei  pozitivă  ar                      lor  cu  armele  nucleare  şi  termonuclea  depus  o  jerbă  de  flori  în  memoria  vic             le  decretată  la  Leopoldville,  M in is   autorităţilor  de  a  satisface  revendi
             zlrage  după  sine  lărgirea  colaborării   s-a  referit  în  primul  rînd  la  măsuri'c                                                 îilă  de  Edmond  Macbtcns,  preşedin  terul  de  Interne  a  ordonat  mobiliza  cările  lor.  La  Leopoldville  sînt  4.000
                                               întreprinse  de  guvernul  nigerian  îm  re.  Au  luat  euvînlul  ambasadorul  May   timelor  fascismului.
             îrdre  state,  în  domeniile  la  care  sc  re                                                                                          tele  grupului  parlamentar  bclgiano-ro-   rea   lu lu ro r  învăţătorilor   grevişti.   de  funcţionari  publici.
             feră  tratatele  multilaterale.   potriva  Republicii  Sud-Africanc,   ară-   (Australia),  ministrul  afacerilor  exter  La  Anvers,  deputaţii  romîni   s-au   mîn,  de  deputaţi  şi  senatori,  precum   Orice  refuz  de  a  îndeplini  ordinul  de
                                               tind,  printre  altele,  că  ţara  sa  a  rupt                      îmbarcat  pe  nava  belgiană  „Flandra” .                                                                Agenţia  D.P.A.  subliniază  că  miş
              Comitetului  i-a  fost  prezentat   un                             ne  nl  R.S.S.  Ucrainene,   L.  F.  Pa’a-                          şl  de  reprezentanţi  ai  Legaţiei  R.  P.   mobilizare  constituie  o  Încălcare  a  le  carea  grevistă  complică  şi  mai  mult
                                               relaţiile  comerciale  cu  R.S.A.  încă  din                        cu  care  au  făcut  o  plimbare  pe  princi
             pioicct  de  rezoluţie  de  către  un  grup                         it arciulc,  şi  reprezentantul  .Vcnezuclci,   palele  canale  ale  portului,  unde  eraj  Romine  în  Belgia.  gii  marţiale,  Cei  care  nu  se  vor  pre  situaţia  politică  din  Congo.
             de  ţări  afro-asialicc  La  acest  proiect   19G1.  N.  I.  Ilinva  a  caracterizat  pregă  Pedro  Suloaga.
                                               tirile  militare  ale  guvernului  R.S A.  ca
             2U  fost  depuse  două  amendamente:  pri
                                               fiind  exagerate  chiar  pentru  timp  de
             mul,  prezentat  de  Ghana,  Indonezia,
             Maroc  şi  alte  slatc,  cere  ca  toate  sta  război  El  a  cerut  sprijinirea  tuturor                  Activitatea  diplomatică  în  vederea
                                               măsurilor  luate  de  O N.U.  împotriva
             tele  să  poală  adera  la  tratate  fără  d  s-                       Rezulfaflele  alegerilor                                                                                     Declaraţiile  lui  Nasser
             ciiminare  în  timp  ce  al  doilea,  prezen  partizanilor  apartheidului.                           reglementării  conflictului  algero-marocan
             tat  de  AusIrMia.  Grecia  şi  Guatemala,   M.  Rehnema,  reprezentantul   Iranu  din  R.  D.  Germană                                                                    CAIRO  23  (Agerpres).  —
             cere  limitarea  participării  statelor  la   lui,  a  vorbit  în  special  despre  necesi             ALGER  23  (Agerpres).  —       nişlriîor  afacerilor  externe".  El  a  a fir  După  cum  s-a  mai  anunţat,  Preşe  prezent  s-au  reîntors  în  R  A.U  2.090
                                                                                                                                                                                                                                                     „Dacă
                                                                                                                                                                                                                          de  soldaţi  şi  ofiţeri  egipteni
             tfbtalele  multilaterale.         tatea  de  a  stabili  un  embargo  mai  efi  BERLIN  23  (Agerpres).  —  Eforturile  diplomatice  pentru  regle  mat  că  Organizaţia  Unităţii  Africane   dintele  R.A.U .  Nasser.  a  rostit  inaid
                                               cient  asupra  livrărilor  de   ţiţei  către   După  cum  anunţă  agenţia  A.D.N.,                                                                                         Yemenul  va  fi  din  nou  atacat,  a  spus
              Luînd  euvînlul  la  dezbateri,  repre                                                              mentarea  paşnică  n  conflictului  alge  rămîne  cadrul  cel  mai  nimerit  pentru   la  Suez  o  euvîntaic  cu  prilejul  reîn  Nasser,  vor  fi  trimise  întăriri".
                                               Republica   Sud-Africană.   M  Rehne-
             zentantul  R   P.  Romine,   Gheorghe                               Comisia  centrală  electorală  a  publi  ro-marocan   continuă  cu  intensitate,   reglementarea   conflictului   algero-   toarcerii  în  ţară  a  unor  noi  unităţi  ale   Preşedintele  Nasser  a  criticat  regi
             Jucu.  a  arătat  că  participarea  noilor   ir.a  a  arătat  că  guvernul  iranian  nu   cat  miercuri  la  Berlin  rezultatele  de  fură  însă  să  se  Ii  înregistrat  pînă  în   marocan.  armatei  egiptene,  caic,  la  cererea  gu  murile  haasistc  din  Siria  şi  Irak
             slate  la  tratatele  multilaterale  ar  eon  pcatc  împiedica  companiile  străine  să   finitive  atc  alegerilor  care  au  avut   prezent  un  progres   remarcabil  in   ★  vernului  yemenit.  au  acordat  tinerei   Preşedintele   Nasser  a  anunţat   că
             ii ibui  la  atingerea  scopurilor  urmări  livreze  ţiţei  acestei  ţări.  In  legătură  cu   loc  duminica  trecută  in  R.D.   Ger  găsirea  unei  soluţii.  Deşi  aliţ  partea   republici  sprijin  in  lupta  împotriva  i n   populaţia  R.A.U.  va  fi  chemată  înain
                                               aceasta,  el  s-a  pronunţat  pentru  înche                                                            In  cursul  zilei  de  23  octombrie,  pre
             te  de  O  N  U   Subliniind  că   sarcina                          mană.                             algeriană,  c il  şi  cea  marocană  6Înt  de   şedintele  Algeriei,  Ben  Bella,  a  primit   tervenţiei  străine  şi  a  rencţiunii  inter  te  de  data  de  15  noiembrie  să  aleagă
             O N   U.  este  de  a  dezvolta  colaborarea   ierea  unui  acord   general   instituind   Din  1 1.021.158  de  cetăţeni  cu  drept                                       ne.  Preşedintele  a  precizat  că  pînă  în  primul  parlament  al  ţării.
                                               embargoul  asupra  livrărilor  de   ţiţei                           acord  asupra  necesităţii  in ilie rii  unor   rrclcgaţia  Ligii  arabe,  condusă  de  se
             internaţională  şi  a  încuraja  dezvolta                          de  vot,  au   participat  la  alegerile                            ci darul  general  al  ligii,  Hassouna,  eu
             rea  progresivă  a  dreptului  inlcrnaţio-   către  R.S.A.          pentru  Camera  populară   11.533.859   convorbiri  serioase  pentru   găsirea   care  a  discutat  situaţia  de  la  frontie
             rnl.  vorbitorul  a  declarat  că  practic      *                                                     unei  soluţii  paşnice  conflictului  din
                                                                                 (99,25  la  sută).                                                  ra  cu  Marocul  şi   problema   găsiri
             cete  imposibil  ea  O.N  U.  să  ceară  unui   N E W   YORK  23  (Agerpres).  -                      tre  ele,  conlinuă  să  se  manifeste  d i                                     Noul  buget  militar  al  Franţei
                                                                                   A u  fost  considerate  valabile  99,96                           unor  căi  de  soluţionare  a  conflictu
             stat  respectarea  unui  principiu  de  drept   Miercuri  au  continuat  in  Comitetul                vergenţe  asupra  modalităţilor   con  lui.  Delegaţia  a  plecat  apoi  la  Rabat.
                                                                                 la  sută  din  numărul  total  al  vo tu ri                                                            PARIS  23  (Agerpres).  —        i  dica  la  suma  de  19 S74  milioane  de
             internaţional  dinlr-un  tratat  multilate  Politic  special  al  Adunării  Generale   lor,  iar  din  acestea  99,95  la  sută  au   crete  ale  reluării  dialogului.  Corespondenţii  agenţiilor   de  presă   La  22  octombrie  au  avut  loc  în  Co  Lănci.  ceea  ce  reprezintă  20,5  la  sută
             ral  general  )a  care  nu  i  sc  acordă  po  a  O N   U  dezbaterile   în  legătură  cu   fost  dale  candidaţilor  Frontului  N a  Definind  poziţia  guvernului  său  faţă   ar.unţă  că  la  frontiera  algero-marocj-   misia  pentru  apărare  a  Adunării  Na-   din  cheltuielile  bugetare  ale  stalului.
             sibilitatea  de  a  participa.    politica  de  discriminare  şi  represiune   ţional  al  Germaniei  democrate.  de  diversele  formule  propuse  de  mai   nă  conlinuă  să  aibă  loc  lupte  între  for  tim alc  a  Franţei,  dezbateri  asupra  bu  Comcnlînd   noul  buget   m ilitar  al
              în  încheiere,  reprezentantul  romîn  a   rasială  practicată   de  guvernul  Ver-                  multe  ţări  africane  care  şi-au  asu  ţele  armate  ale   celor  două  ţări.  In   getului  m ilitar  pe  anul  !9G4.  Luînd  cu-   Tranţei.  agenţiile  occidentale  de  presă
                                                                                                                   mat  rolul  de  mediator   in  conflictul   ziua  de  23  octombrie,  ciocniri  militare   vîntul,  din  partea  guvernului  franc:/.,
             «pus  că  delegaţia  R  P.  Romine  se  pro  \>ocrd  în  Republica  Sud-Africană.  Au                                                  au  avut  loc  Ia  40  de  mile  vest  de  loca  ministrul  armatei  al  Franţei,   Pierre   remarcă  faptul  că,  în  ciuda  unor  re
                                                                                                                   algero-marocan  m inistrul  de  externe
                                                                                 O  HOTARÎRF.  A  GUVERNULUI                                         litatea  Figuig,  în  împrejurimile  postu  Messincr,  a  declarat  că  în  anul  1964,   duceri  de  efective,  acesta  continuă  să
                                                                                                                   al  Algeriei.  Bouteflika,  a  declarat  că
                                                                                            BRITANIC               guvernul  algerian  „nu  închide  nici   lui  de  frontieră  A in  Tannczzara.  cheltuielile  militare  ale  Franţei  sc  vor  fie  deosebit  de  ridicat.
                                                                                                                                        că  în  cursul
                                                                                                                   o  uşă".  El  a  anunţat
                                                                                   LO N D R A  23  (Agerpres).  —
                          Cuvintarea  lui             B.  Tito                     Guvernul  britanic  a  anunţat  micrcuvi   convorbirilor  care  au  avut  Ioc  Intre
                                                                                 ră  acceptă  dezbateri  în  Camera  Comu  preşedintele  Ben  Bella  şi  împăratul
                             in  Adunarea  Generală                              nelor  în  legătură  cu  hotărirca  de  a   Etiopiei,  Haile  Selassie,  acesta   din
                                                                                 amîna  deschiderea  viitoarei  sesiuni  par
                                                                                                                   urmă  a  sugerai  convocarea  unei  con-
              N E W   YORK  23  (Agerpres).  -  Fniat  importanţa  respectării  principiu  lamentare  a  Marii  Britanii  pînă  la   ferinle  la  cel  mai  înalt  nivel  cu  par
              După  cum  s-a  mai  anunţat,  în  şc-   lui  neamestecului  în  afacerile  interne   12  noiembrie  Această  botărirc  a  fost
             ă:nţa  din  22  octombrie  a  Adunării  Ge-   r.le  altor  ţări.  El  a  declarat  că  O N  U   adoptată  pentru  a  da  posibilitatea  p ri  ticiparea  şefilor  de  state  ai  Algeriei,
             i.tralc  a  O N.U.  a  luat  euvînlul  prc-   ai  trebui  să  fie  iniţiatoare.!  unei  înţe  mului  ministru,  lordul  Home,   să  se   M arocului  şl  Etiopiei.  Bouteflika  a
            şrdmtclc  R  S  F.  Iugoslavia.  I.  li.  Tito.   legeri  între  toate  statele  asupra  nea  prezinte  Ia  o  alegere  parţială  pentru   declarat  că  guvernul  algerian  a  ac
            Subliniind  că  actuala  sesiune  sc  desfă  mestecului  şi  neintervenţiei.  De  aso-   Camera  Comunelor  spre  a  putea  par  ceptat  această  propunere  cu  condiţia   C A N A D A :  La  OL
            şoară  într-o  atmosferă   internaţională   irencn,  a  adăugat  el,  este  necesar  să   ticipa  la  dezbaterile  Camerei.  (După   ca  conferinţa  să  aibă  loc  înlr-o  ca
            mult  îmbunătăţită,  ca  urmare  a  efor  căutăm  cu  curaj  noi  căi  pentru  dezvol  cum  se  ştie.  primul  ministru,  în  cali  pitală  africană  &au  înlr-o  ţară  neutră.  tavua,  capitala  ţă
                                                                                 tatea  sa  de  membru  al  Camerei  Lorzi
            turilor  forţelor  iubitoare  de  pace,  1.  li.   tarea  relaţiilor  economice  internaţiona  lor,  nu  arc  dreptul  la  acces  în  Came  In  privinţa  propunerii  preşedinte  rii,  a  avut  loc  re
            T ito  a  arătat  că  aceasta  creează  noi   le  Înfăptuirea  egalităţii  economice  şi               lui  Tunisiei  Burghiha,  ca  o  asemenea   cent   o  puternică
            posibilităţi   Organizaţiei   Naţiunilor   asigurarea  unui  progres   pentru  toate   ra  Comunelor  dccît  dacă,  rcnunţînd  la   conferinţă  să  aibă  loc. In  cadrul  M  i  manifestaţie  în  la-
                                                                                 1'tIul  său  nobiliar,  sc  prezintă  pentru
            Unite  in  eforturile  ci  pentru  promov.»-   ţările  şi  popoarele,  a  spus  1.  B.  Tito,   alegerea  ca  deputat).  crobului.   se  manifestă  neînţelegeri   ţa   parlamentului.
            ita   spiritului  de  înţelegere  şi  colabo  constituie  baza  materială  a  coexisten                                                 Demonstranţii  pur
                                               ţei  şi  conţinutului  ci  sncial-cconomu;   Reprezentanţii  opoziţiei  laburiste  au   în  privinţa  dalei  la  care  ar  urma  ea
            rare  internaţională.  I.  li.  Tito  a  decla                      anunţat  că  vor  critica  această  holărîrc                         tau  pancarte   cu
            rat  că  întreaga  evoluţie  postbelică,  şi   necesar.  Sperăm,  a  spus  el,  că  proiec            să  fie  convocata.                inscripţii  :  „N ic i  un
                                               tata  conferinţă  mondială  pentru   co  in  ultima  şedinţă  din  această  sesiune   „G uvernul   algerian,   a  declarat
            mai  ales  perioada  războiului  rece,  au                           a  Camerei  Comunelor,  joi  dimineaţa                               fel  de  arme   nu
                                               merţ  şi  dezvoltare  va  avea  o  marc  în                        Bouteflika.  adresează   un  nou  apel
            arătat  că.  în  relaţiile  intcrnaţiona'e,                           Tot  miercuri,  lordul  Home  a  semnat                             cleare  pentru  Ca
                                               semnătate  pentru  rezolvarea   acestor
            lorţa  ameninţarea  cu  războiul  şi  chiar   probleme.              n nunţarca  sa  oficiată  la  titlul  său.  secretarului  general  al  Organizaţiei   nada",  „Să  fie  in
            dezlănţuirea  lui  nu  au  putut  rezolva                            De  acum  înainte,  el  va  fi  cunoscut  sjd   Unităţii  Africane,  ccrîncln-i  să  con-
            nici  una  din  problemele  internaţionale,   In  cuvînlarca  sa.  preşedintele  Tito  a   numele  familci  sale  —  Douglas-Hom?.  J  vooce  o  sesiune  extraordinară  a mi-  terzisă  bomba  ato
            ti  dimpotrivă  au  creat  probleme  noi  şi   salutat  încheierea  Tratatului   de   la                                                  mică".   „Grabnică
            mai  grele.  Pronunţîndu-sc  în  legătură   Moscova  cu  privire  la  interzicerea  ex                                                  dezarmare  genera
                                               perienţelor  nucleare  în  trei  medii,  ară-
            cu  aceasta  pentru  lichidarea  războiu                                                                                                 lă  şi  totală".
                                               lind  că  acest  acord  reprezintă  o  do  Scurte  ştiri  9   Scurte  ştiri  ©  Scurte  ştiri
            lui  rece  şi  cursei   înarmărilor,   pre                                                                                                IN  FO TO :   As
                                               vadă   u  faptului  că   personalităţi  cu
            şedintele  R S F.  Iugoslavia  a  declarai                            MOSCOVA    —  La  23  octombrie  a   efectuai  în  rîndul  opiniei  publice  en  pect  de  la  manifes
            că  singura  soluţie  este  de  a  înţelege   rta  mai  marc  răspundere  ale  puterilor
                                              nucleare  acceptă  tot  mai  mult  princi  msit  la  Moscova,  înti-n  vizită  oficia  gleze,  47,5  la  sută  din  persoanele  îo*   taţia  din  faţa  par
            şi  a  recunoaşte   realitatea   timpu'ui
                                              piul  coexistenţei  paşnice,  indiferent  de   lă.  la  invitaţia  guvernului  sovietic,  di'   licbalc  au  răspuns  că  dacă  in  prezent   lamentului.
            nostru  —  existenţa  sistemelor  sociale   deosebirile  sistemelor   sociale.  Vorbi  Tulsi  Giri,  preşedintele  Consiliului  de   ar  avea  loc  alegeri  ar  vota  pentru  la
             diferite  şi  necesitatea  de  a  sc  stabili
                                               torul  a  chemat  Naţiunile  Unite  să  ac  Miniştri  al  Nepalului.  burişti.  Pentru  conservatori  s-au  pro
            relaţii  între  ţări  cu  sisteme  sociale  di
                                               ţioneze  înlr-o  măsură  tot  mai  marc  in   La  aerodromul  Şcrcmeticvo.   Tulsi   nunţat  40,2  la  sută  din  persoanele  în
            ferite  pe  principiile  coexistenţei  paş  direcţia  apropierii  între  popoare,  să   Giri  a  fost  înlîmpinat  de  N.  S-  Hruş  licbalc.
            nice.  Vorbitorul  a  arătat  că  îmbunătă  lic  instrumentul  colaborării  şi  efortu  ciov,  preşedintele  Consiliului  de  M '-   BRA S ILIA .   —   Potrivit   agenţiei
             ţirea  situaţiei  internaţionale  şi  rezolva  rilor  lor  pentru  întărirea  păcii  in  lu  oişlri  al  U  R.S S ,  şi  de  alţi  conducă  «  •  «  •  91   9  ■  9  9  9
                                                                                                                   France  Ihessc  Comisia  juridică  a  Ca
             t a   celor  inaî  mari  probleme  interna  me.  In  legătură  cu  aceasta,  el  a  de  tori  sovietici.  merei  Deputaţilor  dm  Brazilia  a  apro  9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9
             ţionale  ar  crea  condiţiile  pentru  rezol  clarat  că  ar  fi  deosebit  de  important   In  aceeaşi  zi,  Tulsi  Giri  a  făcut  o   bat  un  proiect  de  lege  eu  privire  la
            varea  paşnică  şi  a  ailor  probleme  mai   dacă  Naţiunile  Unite  ar  dezvolta  mai   vizită  Iui  N  S  Hruşciov  la  Kremlin.  înlocuirea  actualei   unităţi   monetare
            mici  sau  mai  mari.             departe  şi  ar  codifica  principiile  coe  LONDRA.  —  Ziarul  „Daily  M ail"   Lray.iliene  —  cru/ciro  —  printr-o  noua
              Preşedintele  R S F  Iugoslavia  a  sub-  xistenţei  paşnice.      relatează  că  în  cadru!   unui   sondai  unitate  monetară  —>  brazao.  Potrivit
                                                                                                                  proiectului  de  lege,  un  brazao  va  va-
                                                                                                                  n'ra  1.000  de  cru/cirus.            III» iF  P IRt  E ir II T II  N  ini IE N  II
                                          S      P       O        R       T                                         BUENOS  AIRES.   —   Judecătorul
                                                                                                                  Carlos  Arigo  a  hotărît  să  anuleze  de
                                                                                                                  cretul  emis  la  15  aprilie  ac.  de  fos  A  D O U A   REGLARE
             f o t b al^   Anglia  —   Selecţionata  m o n d ia lă   2-1  (0-0)                                   tele  autorităţi  argenlimene  cu  privire   A  CEASURILOR  A T O M IC E  s -a r   f i   d escop erit.   v re o   g r c fc a lă   in   d a te   d e   c o m p a n iile   in te r n a ţio n a le   d r
                                                                                                                                                                                        fu n c ţio n a r e a   ce a s u rilo r
                                                                                                                                                                                                             a to m ic e ,  ti
                                                                                                                  Ia  dizolvarea  Sindicalului  lucrătorilor
                                                                                                                                                                                                                        tra n sp o rtu ri  a e rie n e   s o c ie tă ţii  B  A  C.
                                                                                                                  din  presă  în  legătură  cu  inlruduccrcj   D u p ă   cum   re la tea ză    su p tu in in a L d    to cm a i  p e n tru   că   a cestea   sin i  d e o s e   „ A ce st  a c cid e n t,  serie  F ra n ce  P resse,
              L O N D R A   23  (A g e r p r e s ).  —  <S.  K o p a   serv eşte  p e   l ) i   Ş tefa n a ,  c e n   I 'ic d ictn d   d e s ch id e re a   scu tu lu i  d e   c ă   stării  de  asediu  în  ţară.  b rita n ic  „ S a n d a y   ' f  n n es“ .  la   31  o z-   bit.  d e  p re cise    E le  a v a n se a z ă   sau  ră   v a   p u te a   a v e a   o  m a re  in flu e n tă   a s u 
              C e n te n a ru l  F e d e ra ţie i   e n g le z e    de   tru l  a ta ca n t  al  e c h ip e i  m o n d ia le ,  ca re   it e   n g tcsiv u   lin ie   d e  a ta c  a  A n g lie i.  Judecătorul  a  dat,  de  asemenea,  dis  tn n ib n c ,  ta  m ie zu l  u o p (ii,   c e a su rile    n it»  in  ur+tă  im nit/i  ca   o  se cu n d ă   in   p ra   h n t ă n iii  s o c ie tă ţilo r   d e  tra n s p o r 
            ft.lb a l  a   fo st  s ă rb ă to rii   m ie rc u r i   In   tia g e   p u te rn ic  la   p o a rtă ,  insă  Banks   L u   relu are,   e n g le z ii  ra tea ză    ca    fi   poziţii  ca  editura  progresistă  „Lautn-   a to m ic e   d in   op t  (u ri,  in clu s iv   A n g lia    ră stim p   d e  lăOOOO  d e  an i.  l)n r   (o h i-   tu ri  a e rie n e ,  care.  m a i  a a   d e   a les  ji
             1  o n d ra   p rin   d isp n ta rca    m u lt  a şte p ta   re sp in g e  in  co rn e r.  E ch ip a   Rifri   f o r   in   p rim a   re p riză   d e s c h id e re a   sco ru lu i   ro- ,  interzisă  tot  în  aprilie  a.c.,  să-şî   f i   S ta te le   U n ite,  v o r    fi  d a te   în a p o i   sirca   lo r  —  ca re   d a te a ză   d m   1(J i ’>   in tre  a v io a n e le    C araveU e.“  (fr a n c e z )
            tu lu i  m e ci  d in tre   re p re z e n ta tiv a    A n -   ţează  ritm a i  jo c u lu i,  o h (in c   m a i  m u l   in  p iim c lc   m in a te   c im l  E y z a g u irc   d e   u ia   activitatea.  cn  o  z ecim e   d e   secu n d ă ,  in  sc o p u l  d e   —  a  sens  la   iv e a lă   o  n c c o u c m d u n i'i   f i   „ B o e i n g -727"  (a m e rica n ).
            r j i c i   fi  se le cţio n a ta   h u n ii.  P este  100 000   te  e o r n n c ,  d a r  e fe c t iv   na  p rezin tă   un   g a je a z ă   d e  p e  lin ia   p o r ţii  in  tim p   te    în  s ta n d a r d e le   h  a d iţio n a le    a le   m ă   IN S U L A   T R IS T A N   DA  C U N H A
            ».,?  s p e cta to ri  p re z e n fi  in  trib u n e le   S la -   f.e r ic o l  p en tru   s o lid a   a p ă ra re    e n g le   S u sk ici.  c a ic   a  a p ă ru i  p o a rta   s c le c (io -   SANTO   DOM1NGO.  —  Junta  g j-   a  sc  p a n e   d e   a c o r d   ora   in d ica tă   d e    su ră rii  tim p u lu i.  LSI  REPRIMEŞTE  L O C U IT O R II
             a \onithii  W c m b le y   an  asistai,  la   un  ren -   za.   In cu rsiu n ile   in a m t a fd o r   d h i  e c h i  m ilci  in  re p riz a   s e c u n d ă.  era   d e p ă şit.   vmiamcntalâ  dominicană,   venită   la   c e a s u rile   a to m ic e   ca   o ra   a s tro n o m ica    F o lo s ire a   c e a s u rilo r  a to m ic e   a  d o   L a   22  o c to m b r ie ,  2/2  lo c u ito r i  ai
            fit  s p e c ta c o l  fo tb a lis tic ,   hi  o  p a rtid ă    p a   E ifa   d e v in   d in   ce  ia  ce   m ai  rare   L n g lcz it  co n tin u ă   să  d o m in e   fi  r e a li  putere  luna  trecută   după  răsturnarea   in d ica tă   d e   ro ta iin   P ă m in tid u i.  A c e a s   v e d it  eă  ziu a  —  ca re   co n stitu ie   p i'i-i   in su lei  T lis ta u   d a   C a n h a ,  au  p le ca t
            d irz   d isp u ta tă   j>e  a lo c u r i,  în  ca re   c e h i-   A n g lia   în ce p e   să  d o m in e .   In   m i  zează  p rim a i  g o l  in  m in u tu l  00.  E x   picşcdintclui  Juan  Boscb,  a  anunţat  la   ta  este  U  d o u a   m o d ific a r e   d e  acest   in  IVJJ  u n ita tea   d e  b a ză   a  m ă su ră rii   d in    p o rtu l  e n g le z   S o n lh a m p to n .   fie
             fi,7  e n g le z ă ,  m a i  in cis iv a   în  a ta cu ri  si   ni,tu l  20  p o rta ru l  L e v   la fin t  sa lv ea zu    il em u  d re a p tă    P a in e   cen trea ză    la   23  octombrie  ridicarea   stării  excep  tim p u lu i  —  na  re p re z in tă   a  a n iin lc    b o r d u l  v a su lu i  d a n e z    „ B o t n g h o h n ',
            cu m   c  fi  fire sc,  m a i  o m o g e n ă ,  a  r e p u r  un  g o l  g a la   fă cu t,  a p ă i îm i  e x c e p ţ io   S m ith .  acesta  p re ia   b a lo n u l  fi  il  d e s   ţionale  declarate  în  ţară  în  urmă  cu   le i.  P rim a   a  a v a t  lo c   in  lO fil.  sta b ilă .  S -a   con sta ta t   c ă   tim p u l  n e   in a p o in d a -s r   in  p a tria   lo r ,  situ a tă   ir.
             tat  v ic to r ia   eu  sco ru l  d e   2-1   ( 0- 0 )   n a l  m in g e a    trim isă   ea   c a p u l   d e   in   ch id e    p e  G rea v es,   ca re   şu lca za .   U n   două  săptămîni.  A c e a s tă   m o d ific a r e   nu  în sea m n ă   că  cesar  P ă in în tiilu i  p en tru   a  sc  ro ti  p e    A tla n tic u l  d e   su d.  la   p este  ti.000  km .
             R oate   fi  p rea   m u lte le   sch im b ă ri  o p e   ti  m  d e  ce n tru l  a ta ca n t  S m ith .  D u p i   a p ă r ă to r   a d v e rs  d e g a je a z ă   in  p ic io a r e   a x a    sa,   v a ria z ă ,   a c c c îo r in tla -s c   s  tu   d e p ă rta r e    I ii   a rm ă   ca    14  lu n i,  ei
             ra te  în  re p riz a   se cu n d ă   aa  co n trib u it   r ilc v a   m in a te ,  la fin   in te rv in e   d in   nou   le  e n g le z u l ai  P a in e   fi  a cesta   fă ră   d i-   îiicrlin in tln -se .  In  m o m e n tu l  d e  fa lă ,   an  fost  a d n fi  în  A n g lia ,  d u p ă   ce  in su 
             U    in f ri a g e re a   s e le cţio n a te i,   d a r    o n -    cu  su cces  p e n tru   a  b lo c a   un  fu l  p u te r   l ic u ltu lc  in tr o d u ce   m in g e a   iu  p lasă.  a cea stă   m ifc a r e   s-a   în cetin it  fi  f i e c a   la  lo r   d e v e n ise   v r e m e ln ic   n c lo c u ib i-
            ţfim   e ch ip a   A n g lie i  nu  n  c iftig a t  ju r )    n ic  tras  la  [ir u l  ie rb ii   d e  E astham .   S e le c ţio n a ta   m o n d ia lă    schi (ca z ă   et  Acorduri  între  liderii  opoziţiei  din  Portugalia   re  zi  este  cn  a p r o x im a t iv   d o u ă   m iin n    hi  d m   ca u z a   u n e i  e r u p ţii   v u lc a n ice .
            m erite.                          S c-leefion a la   re v in e   in  a ta c  sp re  fin a   u v a    co n tra a ta cu ri,   insă  fu lu r ile    la i                      d e  se cu n d ă   m a i  lu n g ă   d c c ît  ce a   p r e   j\ liniai  l-l  lo c u iim  i  ai  in su le i  aa  h o -
              F o tb a liş tii  e n g le z i  sin i  ce i  ca re   a n   lu l  re p riz ei,   d u r  c o m b in ă   p rea   m ult   L a w   f i   P iifh a f  sînt  o p rite   d e  p o rta ru l   si  guvernul  provizoriu  în  exil  al  Angolei  ce d e n tă  tărit  să  ră m in ă   in  A n g lia .
            g a je a z ă   b a lo n u l  în  jo c   f i   sînt  p e   p u n c   ca    p a sc  la te ra le   ţt  în a p o i,  a stfe l  că   en g lez.   B rita n ii  reiau,  in iţia tiv a ,  u b ti-   N u   sc  cu n osc  în că   m o tiv e le   p e n i  :/   T i ist an  d a   C a n h a   este  con sid e ra ră
            tu l  d e   a  m a rca    ch ia r  in  p rim e le   sc-   fjn rlu ru l   B anks   este   ra re ori   so licita -.   g litd n -l  p e   S u sk ici  să  in te rv in ă   in   m m    RIO  DE  JA N E IR O   23  (Agerpres,.  c u ie   se  p r o d u c e   a ce a stă   m o d ific a r e    d re p t  in su la   ce a   m a i  s in g u ra tică   a
            t u n d e :  P o p ln h a r  a c o r d ă    co rn e r   P “   P rim a   rep riză   se  term in ă   fă ră   ca   v r e   m u lte  rîn d  ari.  'I o t a  fi   în  m in a tu l  >V2.   La  Rio  de  Janciro  au  avut  loc  re  S-a  căzut,  de  asemenea,  de  acord   in  ritm u l  ro ta ţie i  P ă m în tiiln i,  d a r  se   h u n i i ;  n u m a i  a r a r e o r i  ea  este  a b o 1
             p u r ica   stin gă,  C h n rlton   e x e cu tă   scu r1   una  d in   e c h ip e   să  m a rch eze.  D u p ă   ca m    :t o (ia n n l  L n w   se  in filtre a z ă   in  a p u ra -   să  se  stabilească  relaţii  mai  strînsc  în-   cre d e   că   ca   este  in flu e n ţa tă   d e   m ie   d a tă   d e   au  vas
            Ik  W ils o n ,  acesta   p r c ln n g c ftc   în lera h X    tra n sm ite  co m e n ta to r u l  A g c n (ic i  F r a n   tea  a d v e rs ă  >7  fr u c t ific ă   o  p a să   b a n ă    vent  tratative  între  conducătorul  Miş  lie  mişcările  de  eliberare  din  Mo/am-   zul  lic h id   a l  P ă m U ilu lu i  sau  d e   r id i  A s u p ra    m a jo r it ă ţii   lo c u it o r ilo r ,
                                                                                                                  cării  democrate  portugheze,  Humberto
             G re a v e s  ca re   co m p le t  d cm a r c a l  fu tc u -   ce  P resse,  I t - t c   m o n d ia l  p o a le   să  m u l  ic n it ă   d e   pe   p a rtea   stin gă.  J u că to rii   I ’dgado,  liderul  opoziţiei,   împotriva   Lie  şi  Guineea  Portugheză,   pe  de  o   ca re a   sau  s cu fu n d a re a    m a se lo r  d e    v ia (a   m o d e rn a   nu  a  fă cu t  o  im p re sie
             l/r  în  b ra ţe le   la i  la fin .  R u m u l  a ta c  al   ţu m ea scă   lu i  la fin   ca re  a  a p ă ra t  f o r   e n g le z i   a ta că   in   tro m b ă   in  u ltim ele    (.arte,  şi  cea  din  Angola  pe  de  altă   p ă m in t.  fa v o r a b ilă .
             r lc c lt o n a le i  lu m ii  su n n iic   in  m in u tu l  m id a b il  in  a cea stă   p a rte  a  jo c u lu i,  im -  m in u te  fi   b a ra   il   sa lv e a ză   d e  d o u ă    dictatorului  S.alazar,  şi  reprezentantul   parte.  V a su l  „ B or g h o h n “   v a    m a i  a d u ce
                                                                                t m  p e   S u sk ici  la   fu t m ilc   la i  C h a rlto n    guvernului  provizoriu  în  exil  al  Anga-   Totodată  s-a  bolărlt  ca  sediul  M iş  „ B A C - l - l l “  PRĂBUŞIT   la  T ris ta n   d a   C a n h a   200  d e  to n e   d e
                       ,,Europenele"  la  volei                                 fi  G re a v e s  C ii  d o u ă   m in a te   în a in te   de   Iti,  dr.  Jorge  de  Goycnola.  cării  democrate  portugheze  să  fie  trans  ÎN   T IM P U L   ZB O R U LU I   m ă r fu n ,  p rin tre   c a i c   27  ta n c  d e  c a r 
                                                                                                                    In  urma  acestor  convorbiri,  Mişcare i
                                                                                flu ie ru l  fin a l,  un  c o n tra a ta c   p e   a riU i
                                                                                                                                                    ferat  din  Brazilia  într-un  stat  african
                                                                                                                                                                                               E X P E R IM E N T A L
                                                                                stin gă   :  C h a rlto n   sca p ă    d e    fa n d a fo i   democrată  portugheză  a  căzut  de  no-rd   re ai  apropiat  de  Portugalia.  D u p ă   ca m   n u a n ţă    a g e n ţiile    a c e i-   to fi,  7  to n e   d e   se m in ţe   f i   175  p iu   d e
                                                                                                                                                                                                                        g ă in ă .
              Cea  de-a  treia  zi  a  prcliminaniîot   guria-Turcia  3-0  (15-4;  15-10;  15-11);   E y z a g u irc.  tra g e   d in   p lin ă   cu rsă.  S o s -   să  susţină  dreptul  la  aulodcicrm i^Jc   La  rîndul  lor,  liderii  angolezi   aj   d c n la lc   d e   p resă ,  în  lo c a lita te a   T is -   RAPIJT  DE  H IE N E
             rampionalclor  europene  de  volei  a  adu.?   i\  F.  Gcrmană-Danemarca  3  0  (15-10;   h e i   este  n ev o it  să  resp in ă   fi  m in g ea    r.!  tuturor  teritoriilor  coloniale  portu  b u ry ,  situ a tă   la  a p r o x im a tiv   1)0  k ‘u.   Z ia r u l  in d ia n   S ta lcs m a n   r e la le a z j
             piimclc  clarificări  în  grupe.  Selecţio  15-13;  15-11).       i-ju n g c   la  G r e a v e s.  c a te    d e   la   d l  n u    gheze  şi  totodată  s-a  declarat  solida  precizat  că  lupta  lor  este  purtată  îm  d e  L o n d ra ,  s-a   p ru h u fil  în  cu rsu l  unui   c ă   in  u ltim e le  d o u ă   lu n i,  h ie n e le   o  i
             nata  masculină  a  R.  P.  Romine  a.^   CLUJ  :  R.  D.  Germană-Austria  3  0   m etri  în scrie  în  p o a rta   g o a lă .  C h a r l-   ră  cu  organizaţiile  africane  caic  lu p ii   potriva  dictaturii  lui  S.alazar  şi  mi  îm  z b o r   e x p e r im e n tu l,   a v io n u l   p ra to U o    ră p it  jO   d e   c o p ii  d in   re g iu n e a   L u li
             leale  şansele  să  sc  califice  în  turneul   05-5;  15-2;  15-9);  U.R.S.S.-Iugoslav-a   inn,  G re a v es.  A n n fie ld   d in   e c h ip a   A n   p< ntru  indepedenţă.  potriva  poporului  portughez.  „ B A C - l - l T ',    d estin a t  tra n s p o rtu rilo r   hnit p u r - K h eri  (s t a lu l   U U a r -P r a d e s n ,
             linal  după  victoria  repurtată  miercuri                         g lie i.  /a s in .  P o p ln h a r   fi   E u sch io   j a
                                              3-2  (15-8;  15-9;  10-15;  9-15;  15-)I )                                                                                                d e   c ă lă t o r i.  T o (i   cei   fa p t e   p ilo (i  d e   In d ia ).
             cu  3-0  (15-9;  15-9;  15-11)  în  faţa  echi  BRAŞO V:  Ilalia-Bclgia  3-1  (15-10;  just   c e i  m a i  b u n i  ju c ă to r i   in   acest                           în ce rca re   a fla fi  la    b o r d u l  a v io n u lu i,   T E M P E R A T U R A ...
                                                                                m eci,  a p recia ză ,  co re s p o n d e n tu l  a g en ţiei
             pei  R.  P.  Polone.  Astăzi,  în  ultimul   9 -   15;  15-10;  15-10);   R.  P,  Ungarâ-                                                                                  p lin ir e   ca re    L illtg o e  —  d eţin ătoru l,   IN   TR EI  SECUNDE
             meci,  echipa  R  P.R.  întîlncşlc  Olanda,   R  S.  Cehoslovacă  3-2  (15-13;  15-12;  A s s o c ia te d   Press.  Dizolvarea  parlamentului  japonez                     r e co rd u lu i  m o n d ia l  la  z b o r u r ile    d e   R ev ista   m e d ic a lă   b r ita n ic ă    „ T h e
             în  timp  ce  R  P.  Polonă  joacă  cu  Fin  10-   15;  H-1G;  15-S).  A r b itr u l  B o b ii  D u v id sso n   (S c o tia )                                             lu n g ă   d u ra tă   p e   a v io a n e   cu   rea cţie   P r a c lilin iic r u  a  a n a n (a t   p u n e re a   h
                                                                                                                    T O K IO    23  (Agerpres).  —  J9G0  pe  termen  de  patru  ani.  Partidul
             landa.  Alte  rezultate  înregistrate   in   f e m in in :  C R AIO VA:  Olnnda-Dont   ((in d u s   u rm ă to a re le    fo r m a ţ i i :   A N   La  23  octombrie,  guvernul  japonez   de  guvcrnămînt  libcial-dcinocrat  de ţi  —  fi-a it   g ă sit  m o a rte a   in  a ccid en t.  p u n ct  a  a m u   te rm o m e tru   c lin ic   c a l 
             C A P IT A L A :  m a scu lin  (grupa  U  a)   marca  3-0  (15-0;  15-2;  15-2);  R   S   G L I A :    B anks.   A n n fie ld .   N o r m a u ,   a  dizolvat  parlamentul   Data  alegeri  nea  în  Cameră  296  din  cele  4G7  locuri.  D u p ă   cu m   a p re cia z ă   a g e n ţiile   o c c i   are  n e v o ie   n u m a i  d e   tre i   secu n d e
                                               Cthoslovacă-R  P   Ungară  S-l  (15-3;   lU ils o n .   M itn c,   h lo o r r .   P a in e,   G r e a -                                  d e n ta le   d e   p resă ,  d is tra g e re a   p r o t o   p en tru   a  în re g istra   te m p e ra tu ra    p t-
             Olanda-Finlanda   3-0   (15-2;   15-10;                                                              lor  generale  a  fost  fixată  pentru  21   Potrivit   agenţiei   France   Press:,
                                               L-J5;  15-10;  16-14).           i-cs,  S m ith ,  E asth a m .  C h a rlton .                                                           tip u lu i  „ B A C - 1- 11"  con stitu ie   o  p ie r   c ie n lu la i   N o u l  in stru m en t  a  p rim it
             15-9);  fe m in in   (grupa  I)  U R.S.S.-R.  P.                                                     i oiembrie,  campania  electorală  urinînd   partidul  de  guvcrnămînt  din  Japonia   d e re   g r e a   p en tru   so c ie ta te a   p r o d u c ă   d e n u m ire a    d e    „ D e p e n d a th e rm   3 0 3 ',
                                                 C O N S T A N T A :  R.   P.  Polonă  Iu   S E L E C Ţ I O N A T A   M O N D I A L A :  l a   să  înceapă  la  31  octombrie.
             Bulgaria  3-U  (15-S;  15-10;  15-9).  goslavia  3-0  (15-10;  15-7;  15  7);  R.  P   tin   (S o s k ici),   D .   S a n tos  (E y z a g u ir c),   Aceasta  este  cea  de-a  noua  dizol  speră  ca,  prin  dizolvarea  înainte  de   toa re  „ B rislish   A ir e r a ft    C o r p o r a   fi  eunstă  d in ii-u n   m ic  tub  d e   11.'lă
              Meciurile  disputate  in  provincie  s-au   Knmînâ-R.  D.  Germană  S-l  (15-12  ;   P o p ln h a r,  S c h n c llin g c r ,   P lu sk a l,  M a -   vare  a  Parlamentului  japonez  în  u lti  termen  a  parlamentului  şi  organizarea   t io n '4   ( B A C ) .    P o tr iv it   a g e n (ie i   cm .  lu n g im e ,  co n e c ta t   la   un  a p a ra t
             ir.cbciat  cu  următoarele  rezultate  :   i G-IS;  15-12;  15-3).  s ip o n s t,  (B n .xler),  K op a   (S c c lc r ).  L a w ,   mii  ani.  Actuala  Cameră  a  Reprezen  a'cgcrilor  de  la  21  noiembrie,   să  ;i   F ra n ce   P resse.  p în ă   in   p rezen t,   ¥ ,   e le c tr o n ic   a cţio n a t  p r in h -u n   in ie  a c u 
              m a s c u lin :  TG.  M U R E Ş :  R.  P.  Bu!-        (Agerpres).  D i  S ie fu n o ,  E u fcb io    (P a fk a f),  G e n io .  tanţilor  a  fost  aleasă  în   noiembrie  c(nsolidc2e  poziţiile.  a v io a n e   d e   acest  tip   au  fi  fo st  c o m a n   m u la to r  ce   p n a tc  h   în locu it.
                     Reducţia  şl  administraţia  ziarului  sti\  6  Marile  nr.  9,  leleloo  15 8tt,  12 75,  15 85,  2U 7B.  Taxa  uiâiita  lo  Qumerar  conform  aprobam  Direcţiei  Generale  P.T.T.R.  nr.  2G3.328  din  6  noiembrie  1949.  —   Tiparul i  lntrepilnderea  Poligialica  Hunedoara-Dcv





