Page 87 - 1963-10

r Nr. 2745
Drumut socialismului Pag. 3

Calitatea producţiei - un obiectiv Fapta revizorului

-------- de cale ------
de seamă al activităţii comuniştilor F ra o n o a p te cu cea tă R e v iz o -
ru l d e c a lc . C o n sta n tin Cir.st ca ,
d e Ut d is trictu l H u n e d o a r a , ca ce
Criteriul principal de apreciere a ac­ de biroul organizaţiei de bază. Aceas­ rebuturilor pe repere, cauze şi locuri v e r ific a p o rţiu n e a d e lin ie în c r e ­
tivităţii organizaţiilor dc partid, s in ta nu i-a împiedicat însă să critice ne muncă, l o t în acest scop S-a pro­ d in ţa tă . se a p r o p ia acu m d c c a n ­
itzultalelc obţinute în activitatea tle unele fenomene negative şi să facă re- pus să se formeze o comisie dc ana­
to n a i nr. 4 D e o d a tă v ă zu ce'.ui
producţie, deoarece acestea oglindesc rumantlări pentru înlăturarea lor, do­ liză a rebuturilor pe sector care să stu­ su sp ect. P riv in d atent con sta tă că
modul cum comuniştii şi-nu dus la în ­ vedind prin aceasta că sînt conştienţi dieze cauzele cele ce dau naştere şi să o fin ă este ru p tă d e la jo a n lă
deplinire sarcinile ce le-au stat în fată. dc răspunderea ce le revine pent u facă propuneri dc îmbunătăţire a tel*-
‘tr e n u l nr. 4,601. ca re v en ea cn
Pornind dc la acest criteriu în cadrul soarta producţiei. Comuniştii de Ia rologici. După cc piesele turnate sî ii v iteză d c la S im e ria In F c ftif, iţi
dezbaterilor care au avut loc cu oca­ rectorul turnătorii au dovedit că cu­ livrate, să fie urmărite şi în secţiile fă ce a a p a r iţia la cu rb ă . C u m sa l
zia dării dc scama şi alegeri în orga­ de fabricaţie pentru a se vedea cc de­
nosc bine cc au dc făcut, că lor nn le o p r e a s c ă !? în c e p u să a le rg e în a ­
nizaţia de partid dc la sectorul turnă­ este indiferent modul curn se realizea­ fecte ies în evidenţă la uzinarc. O in tea lu i cu st eg a la tu l d e s fă ju r a t
torii al U. M. Cugir. un loc impor­ ză planul, corc este calitatea producţiei, mai marc atenţie trebuie să se ncorie P re g ă ti fi c a p s e le p o cn ito a re ,
tant l-au ocupat, cum era şi firesc, ridicării calificării şi specializării oa­
la cc preţ dc cost se livrează piesele p en tru a le a fe z a p e lin ie ., t r e ­
problemele economice. menilor deoarece de aceasta depinde
turnate de ci. De aceea era şi firesc ca nemijlocit creşterea prdouelivităţii şi n u l îfî red u se v ite z a si. ca nn
Făcind bilanţul muncii depuse, co­
să se întrebe : am făcut oare totul ? îmbunătăţirea calităţii producţiei. s c r ifn c t d e (rin e . se op ri.
muniştii au apreciat că organizaţia ‘or Nu se mai poate face nimic în plus ? Planul de producţie s-a realizat luna
a reuşit să conducă şi să îndrume cu Oare cutare problemă nu fc poate re­ tir lună, au arătat mai mulţi comu­ R e v iz o r u l d c c a lc ră su flă ttfu-
competentă activitatea dc producţie, zolva şi altfel, mai economic şi in nişti. dar cum ? Cea mai marc pa-'c rat. D in m a rch iz a lo c o m o tiv e i
si exercite un control sistematic şi Lui|> mai scurt ? din el se realiza în a doua jumătate, d o i o a m en i, m e ca n icu l <i fo c h is ­
eficace asupra conducerii tchnicn-adnu- tul. îl p riv e a u n e d u m eriţi. C o n ­
La executarea pieselor pentru maşi­ a lunii. Aceasta cerc eforturi suplimen­ sta n tin C h s te a le e x p lic ă m o tiv >1
r,istratîve. să dezbată cele mai esen­
nile dc cusut sarcinile s-au realizat tare din partea oamenilor, suprasolici­ o p rir ii. A p o i lu ă im e d ia t m ăsuri
ţe le probleme şi să stabilească mă- tarea agregatelor. Cînd se apropie
îuri şi sarcini concrete pc om. Tonic lună de lună, iar calitatea este tnt mai sfîrşitul lunii şi planul nu e realizat d e p ilo ta r e a tren u lu i fi în lă tu ­
acestea au avui darul să conducă la bună. Progrese însemnate s-au făcut şi la 2i toată lumea se ocupă numai de ra rea d e fe c ţiu n ii.
pe linia îmbunătăţirii calităţii pieselor
îmbunătăţirea întregii activităţi politi­ îndeplinirea cantitativă a lui, negii- E M IL CRF.TU
ce şi economice. pentru maşinile unelte. Cu toate aces­ corespondent
tea, comuniştii nu se împacă cu rezul­ jmdu-sc calitatea. Munca trebuie as:-
Evidenţiind rezultatele obţinute, da­ lel organizată ea planul sa fie reali­
rea dc scamă a scos în relief faptul tatele obţinute in cc priveşte calitatea. zat zilnic. Mai multă atenţie trebuie să
ră planul producţiei globale. pe cc'c Majoritatea din cei 20 dc participanţi ?c acorde şi realizării planului dc in­ Brigada de lie ra rl-b d o n işll condusă de Pelru Rîştcl do pe şantierul 4 conslrucţii, al I.C.S.H. tşi depă­
bi discuţii nu ridicat problema îmbu­
9 luni ale anului 1903, a fost înde­ vestiţii privind mecanizarea lurnăto- In prim ele două decade şeşte cu regularitate sarcinile planificate cu d le 30-40 procente. P olo: V. ONOIU
plinit în proporţie de 103.14 la sută, nătăţirii cablaţii produselor. Pornind nci, deoarece aceste lucrări se desfă­
cel al producţiei marfă în procent de şoară într*un ritm ncsatisfacător T er­ însufleţit dc rezultatele obţinu­
101,90 la sută, că productivitatea mun­ A dunării de dări de minarea grabnică a lucrărilor de me­ te in cursul celor 9 luni ale aces­
cii a crescut cu 3 la sută faţă de plan canizare va conduce la uşurarea mun­ tui an, coleclivul dc muncitori dc
*i că Ia preţul de cost s-au realizat s e a m ă şi alegeri în cii, Ia creşterea productivităţii şi îm­ la turnătoria nr. 1 a U. V. Călan Pe şantierele de construcţii
441 000 lei economii suplimentare fată bunătăţirea calităţii Avînd în vedere
dc S30.000 lei angajament anual. Aces­ organizaţiile tâ în curînd se va trece la turnarea se străduieşte ca şi în luna aceas­
te rezultate n-au fost obţinute însă de partid pe bandă, mai mulţi participanţi la ta să obţină rezultate bune în pro­ F ieca re m aistru —
uşor, ele au cerut o marc concentrare discuţii au propus să 6C organizeze un cesul dc producţie. Pînă la 20
a eforturilor, o largă mobilizare a schimb dc experienţă între muncito­ octombrie muncitorii din această
maselor la o activitate tot mai rodni­ de la faptul că piesele cc le toarnă rii care vor deservi această bandă ?î secţie au dat peste plan 120 tone un bau cooB’dkmator al piroduc^iei
că. Este meritul organizaţiei de partid, cei dc Ia Uzinele ..Steagul Roşu" din piese turnate.
sînt destinate pentru maşinile unebV
al tuturor comuniştilor, că au ştiut /, maşina dc cusut, care prin caracte­ Braşov, sau ,,Semănătoarea- din Bu­ Colectivul de la sortimentul ra­
întotdeauna, pe baza cunoaşterii con­ risticile lor tebnieo-cconomice trebuie cureşti. pentru a se iniţia în turnarea pc' M aiştrii au un rol important In bu­ ni dovedeşte foarte multă răspun­ tlrzierea lucrărilor Uneori maislrul
crete a situaţiei din sector. încotro să bandă. diatoare. pe lîngă faptul că a de­ nul mers al producţiei pe şantierele dere faţă de sarcinile ce i-au fost Pelru Munleanu se prezintă la lu­
să se ridice la nivelul tehnicii mondia­ dc construcţii. Prin activitatea cc o Încredinţate. Deşi răspunde de exe­ cru in stare do ebrietate şi din
îndrepte atenţia şi eforturile întregului le. comuniştii au arătat că este nece­ Aşa cum an arătat mai mulţi vorbi­ păşit planul, s-a străduit ca în cuţia a palru blocuri (1,5,6.7) din
colectiv. Urmărind îndeaproape înde­ sar să se depună o muncă şi mai per­ tori. trebuie să se intensifice şi munca acclaş timp să reducă şi rebutu­ desfăşoară, acordind o asistenţă teh­ această pricină execuţia lucrărilor
plinirea planului organizaţia de pariul pentru economisirea metalului lichid, rile. Astfel-ei au redus rebutul de nică susţinută, ei conduc nemijlocil care blocul nr. 5 s a predat, iar Incredinţale lui se desfăşoară ane­
severentă pentru îmbunătăţirea conti­ la realizarea sarcinilor de plan, con­ blocul nr. 1 se găseşte in recepţie, voios. De pildă, lucrările de asfal­
a putut cunoaşte cauzele care deter­ nuă a calităţii produselor. pentru reducerea adausurilor de prelu­ la 11,50 la sută admis la 9,5 la tribuie la intensificarea ritm ului de totuşi el a reuşit să asigure o asis­
minau ncrealîzarea unor sarcini Biroul crare, pentru înlocuirea materialelor sută. tare a aleilor din cvartalul „ C e , ’
Pentru fiecare piesă se consumă me­ execuţie şi im plicit la construirea tentă tehnică bună. Dovedind o exi­ gc Coşbuc", execuţia tronsonului
oiganizaţiei de bază a pus întotdeauna tal. combustibil, energic, materiale au­ siumpc cu materiale indigene mai ief­ In fruntea luptei pentru reali­ obiectivelor in termenul planificat. genţă sporită fală dc calilalca lucră­ 111 a canalului termic decurg greoi.
in dezbaterea comuniştilor problcmc’ e tine, fără a diminua insă calitatea
xiliare, timp şi muncă. Toate acestei producţiei. zarea sarcinilor de plan se află în codrul şantierului T R C .H . nr. rilor, el a obţinut rezultate bune In Nefiind reportizate judicios la punc­
care se cercau a fi rezolvate mai ur- costă bani Orice piesa de calitate nc- 10 din Vulcan sînt antrenaţi In pro­ această privinţă. tele de lucru, echipele 'muncesc ane­
gent şi de care se lega strîns îndepli­ corcspunzătoare sau rebutată aduce pa­ Discuţiile purtate, propunerile făcu­ lurnătorii Dumitru Costiuc, Mi- cesul de producţie 7 maiştri. In func­ voios, fără spirit de răspundere.
In general materialul lemnos pen­
nirea planului de producţie, stabilind gube. Dc aceea, tov. Petru lgnca. Ol- te interesul manifestat de toţi comu­ ron Cocîrlă, Gheorghe Troacă, ţie de obiectivele ce trebuie con­ tru schele şi cofraje este deficitar Maistrul Petro Cosma, deşi arc o bu­
totodată sarcini şi răspunderi concrete tcanu Gheorghe. Silviu Potopea, loan niştii pentru îmbunătăţirea continuă ^ Iosif Melinte, Sabin Dan, Ludo­ struite, conducerea şantierului le-a in cadrul şantierului. Pentru a e v i­ nă pregătire profesională, nu asi­
calităţii produselor, sînt o chezăşie că
pc oameni. Dar. biroul organizaţiei de Ptţan, Cornel Durigă şi alţii au ară­ munca întregului colectiv din acc-.t vic Cojan şi alţii. repartizat saicini concrelc. ta risipa lui, maistrul Corciani a gură o asistentă tehnică corespunză­
bază nu s-a rezumat numai la luarea de tat că mai sînt unii care au părerea sector va fi şi mai rodnică. Insă nu totdeauna munca prestată propus conducerii şantierului sa se toare. nu supraveghează cu nlentie
măsuri şi stabilirea de sarcini. El a că maistrul, şeful de echipă este om TRA2AN H O R V A TH de maiştri s-a ridicat la nivelul ce­ confecţioneze schele. Aplicată, pro­ execuţia lucrărilor ce i-au fost în ­
exercitat un control permanent asupra bun atunci cînd închide ochii, cînd N. B A D IU corespondent rinţelor. Au existai perioade cînd punerea, a condus la urgentarea lu­ credinţate. Manifeslînd preferinţe
îndeplinirii lor, îndrumînd şi ajutîml trece cu vederea unele piese care nu prevederilor graficelor de execuţie crărilor de finisaje exterioare şt la penlru finisaj, el neglijează lucră­
oamenii să le înfăptuiască cît mai bine sînt executate asa cum se cerc. Aceşti nu li s au mai acordat imporlanţa înlăturarea risipei de material lem­ rile de roşu. Din această cauză
şi în timpul stabilit. Aceasta a întăr»! ca mc ni trebuie să înţeleagă că buni sj cuvenită; iar la lucrările In llrz ia l* nos. zidarii trebuie să-! caute pc la alte
răspunderea comuniştilor faţa de sar­ corecţi sînt aceia care nu îngăduie sa n-au fost luate măsuri imediate pen­ Cuvinte de laudă se pot spune blocuri penlru a-i cere unele detalii
cini, a făcut să crească prestigiul şi se producă piese nccorcspunzătoarc, tru aducerea lor la „zi". Delăsarea şi despre activitatea desfăşurată de de execuţie. Nici urmărirea şi res­
autoritatea organizaţiei de partid, r o ­ rare ajută şi îndrumă oamenii cum şi neglijenta care s-au manifestai maistrul Gheorghe Lazarovici, care pectarea termenelor din graficele de
lul său de conducător. Lucrînd în să lucreze pentru ca rebuturile să fie in munca maiştrilor a constituit obi­ se preocupă permanent de îmbună­ execuţie nu se lace Întocmai. De
compartimentele cele mai importan:e reduse la minimm, caic trag la răspun­ ectul unei analize minuţioase a bi­ tăţirea calităţii mortarelor şi betoa- pildă, predarea blocului nr. 3 a fost
comuniştii au venit întotdeauna în faţa dere pe acei ce execută piese dc sla­ roului organizaţiei de baza P.M.R., nelor preparate In statia centralizată inUrzială cu mai bine de o săptă-
organizaţiei dc partid cu propuneri şi bă calitate. în „Cupa 7 N oiem brie'1 la fotbal care a avut loc la începutul lunii a şantierului, de buna întreţinere mină fiindcă unele finisaje n-au
Koluţii pentru rezolvarea anumitor si* La unele repere cum sînt 131, 29,97 august a.c. Cu acel prilej, biroul şi funcţionare a utilajelor. fost executate corespunzător.
organizaţiei dc bază a stabilit mă­
luaţii care îngreunau înlr-un fel sau ţi altele se depăşeşte procentul dc re­ Minerul Deva — C.F.R. Simeria 1-1 (10) In general se poate aprecia că Noile soluţii moderne de execuţie
altul desfăşurarea normala a procesu­ nul admis deoarece nu se asigură echi­ suri concrete pe fiecare maistru in munca maiştrilor de pc şantierul din presupun o înşiruire temeinică a
lui de producţie. Astfel, organizaţia pelor asistenţa tehnică necesară. Nu 6e Jn meciul retur con tind pentru i i i clare de gol prin Iordăchescu şi parte. O dată aplicate, acestea au Vulcan se desfăşoară la un nivel maiştrilor. Or, în acooslă privinţă
manifestă grija cuvenită faţă dc c,V:.- condus Ia Înviorarea ritmului de conducerea şantierului s-a preocu­
de partid a putut sa ceară iar condu­ „Cupa 7 Noiembrie*' la fotbal (primul Delios, chiar din primele minute corespunzător. Urmărind cu regulari,
tntea fontei lichide, de calitatea nisi­ muncă pe şantier, la recuperarea pat foarte puţin. In afară de unele
cerea sectorului să ia măsuri p e n tu joo a fost cişticjal dc simerieni cu de joc. unor întirzieri. Muncind cu mai mult talc realizările săptăinlnale si lu ­
înlocuirea modelelor din lemn cu mo­ purilor pentru formare, a miezurilor. scorul de 2-l>, echipa M inerul Deva Punctele au (ost marcate în min. nare ale fiecărei brigăzi sau echipe conferinţe cu caroctcr lelmic şi pre­
dele metalice la piesele dc seric mare, Toate acestea influenţează negativ simt de răspundere, maiştrii de pe In parte, luind măsuri practice de lucrarea unor normative privind me­
asupra calităţii. Rebuturile fiind chiar nu a reuşit sa scoată decît un meci 27 de călrc Capră (penlru simerieni) şantierul din Vulcan şi-au îmbogă­ înlăturare a unor deficiente ce se todele noi de execuţie nu s a făcut
ţtn tru verificarea tuturor modelelor sub cifra admisă diminuează realizări­ egal. Do cc acest lucru? Pentru că şi in min. 73 de către Enderle (pen­ ţit simţitor munca. Punctajul munci­ mai manifestă pe sonticr, asigurind nimic. Va trebui ca In cadrul şan­
si înlocuirea celor nccorcspunzătoare,
le. Dc aceea, trebuie să se facă totul pe de o parte devenii au practicat tru Minerul).' torilor, deschiderea foilor dc acord o asistentă tehnică bună. reparlizînd tierului să se iniţieze cu maiştrii
pentru terminarea şi darea în folosin­
pentru ca ele să fie cît mai mici post • un joc confuz, lipsit de orientare tac­ judicios echipele la punctele de lu­ un curs de ridicarea calificării pro­
ţă a cuptorului tle îmbătrînire a rtifi­ Evidenţieri pcnlru jocul prestat lunare, oiganivarea mai bună a
bit, sau chiar eliminate complet. Cu tică, Iar pe de altă parte pentru că punctelor de lucru si supraveghe­ cru. s a reuşit să se Îmbunătăţeas­ fesionale. Comitetul sindicalului va
cială şi dotarea sectorului cu noi po­ cît rebuturile vor fi mai mici. cu alît merită îndeosebi: Purdea, Capră, rea tehnică, aprovizionarea ritmică trebui să se ocupe mai organizat
duri rulante. Toate acestea au avut ca va creşte calitatea pieselor, va creşte simericnii şi-au organizai bine jocul, Sima şî Tolh de la oaspeţi, Olaru, cu materiale, au stimulat echipele si că simţitor calitatea lucrărilor, să Si permanent de antrenarea mai­
pioducţia, iar cheltuielile dc muncă şi mai ales în apărare, destrîmind orice crească productivitatea muncii In ştrilor in întrecerea socialistă, in
efect, în afară de uşurarea muncii, Petică. Şuşlariuc şi Gnderle (în prima brigăzile in activitatea ce o desfă­ primele 9 luni ale anului cu 11 la
dc timp vnr fi mai mici. preţul th atac al echipei gazdă. La ţoale aces­ vederea obţinerii unor rezultate cit
creşterea productivităţii, îmbunătăţirea tea mai poale fi adăugat si fa piui repriză) do la gazde. şoară, stimulent ce a condus la sută si să se predea 123 apartamen­
cost pc unitatea de produs se va re­ un ritm corespunzător de muncă. mai bune in producţie.
rzlităţii, îndeplinirea lună de lună a duce cu mult că localnicii au ratat copdăreşle oca- A arbilrat neatent Anescu (Deva). In general (n procesul de produc­ te La celelalte apartamente, care Sub (ndrumorea biroului organiza­
planului de producţie. In scopul îmbunătăţirii calităţii pro­ ţie se mai lntim pină unele greutăţi. deşi sini Inllrziatc fală do gra fi­ ţiei de bdză, conducerea tehnico-
Participanţii Ia discuţii au dat apre­ ducţiei s-a propus ca inginerii şi maiş­ A L T E Ş T IR I S P O R T IV E Accslca, datorită pregătirii profe­ cele de execuţie, se lucrează Intr- administrativă, cu sprijinul comite­
un ritm susţinut, creindu-se prciniza
cierea cuvenită activităţii desfăşurată trii să urmărească şi să facă analiza La Chişinău a avut loc tradiţionala Bucuroşii : A. S. Bega— Timişoara, Bl- sionale a maiştrilor dc aici au fost ca pionul anual dc predări (3RH tului sindicatului, va trebui să ia
întîlnirc priclcneoscă dintre sportivii r liinla Chcrăieşli, raionul Roman, M i­ rezolvate operativ, uşor. De pildă, apartamente) să fie realizate inte­ cele mai corespunzătoare măsuri
pentru ca fiecare maistru ce acti­
din R. S. S. Moldovenească si regiu­ nerul— Baia Mare, Torpedo—Braşov, maistrul do instalaţii Ion Văduva gral vează in cadrul şantierului T K C I L
nea Pişi. S-au disputat înlreccri de A v ln lu l— Frasin, regiunea Suceava, avea de efectuat şi instalaţii sanita­ Cu toate acestea. în munca maiş­ nr. 10 din Vulcan să devină nn
înfăptuiesc angajamentele baschet, fotbal şi şah. La fotbal, echi­ Drum Nou — G.A.C. Radu Negru, re­ re din P.V.C. El a luat măsuri şi in trilor Işi mai fac loc unele lipsuri bun conducător şi organizator al
cadrul şantierului a instruit un nu­
pa C.F.R. Paşcani a făcut meci erjal(2-2) giunea Bucuroşii, şi Dinamo Ploiesli măr de instalatori cu noua tehno­ caro Îngreunează desfăşurarea pro­ producţiei.
Cu ocazia fiecărei consfătuiri ca şi să reducă la maximum pier­ cu echipa de tineret a clubului M o l­ Turneul final al Campionatului re­ logic de monlare a conductelor. Din cesului dc producţie şi duo la In- A. O ARC A
dc producţie, cehipele dc oţclari derile şi rebutul. Proccdînd în­ dova Chişinău. întâlnirea de baschet publican, care se a/lu la a £ ll-a edi­ aceştia el u format o echipă per­
dc la secţia noastră îşi iau anga­ tocmai, au reuşit să folosească Chişinaii-Iaşi a revenit gazdelor cu ţie. se desfăşoară in uleie de vineri manentă. Tot maistrul Ion Văduva,
jamente concrete în întrecere. bine timpul de lucru şi să ridice 53-2G puncle. La şah ou cisligat de 23. .simbătă 26 şi duminică 27 octom­ penlru a reduce termenul dc execu­ Noi cadre de muncitori calificaţi
Asemenea angajamente şi-au luat productivitatea cuptoarelor. Aşa asemenea, spori ivii din Chişinău. brie. In program sînt prevăzute 23 ţie. o propus ca proba la cald a
pentru luna în curs şi echipele se face că de la începutul lunii * jocuri. instalaţiei termice să se facă cu De curînd la E. M. Ghelar s-a Henţ, Constantin Balint şi Gotnbo
conduse dc Orclt Paul şi Vasilc ş; pînă în prezent au elaborat La stirsilul acestei săptăininl, sta­ + ajutorul unui cazan mobil, montat încheiat cursul de calificare pen­ Froncisc au luat examenul eu me­
provizoriu pe fiecare scară, cazan ce
Bufnilă. Ele se referă la depăşi­ peste plan mai mult dc 500 şi dionul ,,23 August" din Baia Marc In meci retur penlru cupa Oraşelor poale fi întrebuinţai la toate blocu­ tru mecanici dc mină. Pregătin-
rea planului dc producţie şi îm­ respectiv -100 tone dc oţel. Anga­ va găzdui turneul linal al Campion*, lîrguri la fotbal echipa B. K. Copen­ rile. Apliclndu-se această propune­ du-sc în mod temeinic, alît din dia 9,33 ; Viorel Pavclom şt Teo­
bunătăţirea calităţii otelului. Pen­ jamentele lor se înfăptuiesc cu tului republican de oină, ediţia 1903. haga a învins cu 3-2 (1-0) pc Arse­ re, s a dat posibilitatea instalato­ punct de vedere tchnico-profcsio- dor Palade cu media de 9,60 ; Va­
tru a le traduce în viată, cei doi succes. nal Londra, dar echipa engleză, ca­ rilor să depisteze din timp unele de­ nal, cît şt din punct dc vedere silc Cărunlu şi Petru Lăsconî cu
şefi dc echipă au hotărît să res­ V A SILF IONESCU La întrecerile pcnlru desemnarea e- re cîşligase cu 7-1 primul meci dispu­ ficienţe si să se ia măsurile cores­ practic, 88 dc muncitori au luat 8,60 ; Aron Popa. Pelru Ciculescu.
pecte instrucţiunile tehnologice, o ţrU r la O S.M nr. 2 clnpei campioane pe acest an partici­ punzătoare. Astfel, la recepţii au
tai pe teren propriu, s-a calificat in fost evitate surprizele neplăcute. examenul dc calificare în mese­ Ion Clitan cu 9,00 şi Vasile TetU
să-şi organizeze cil mai bine muu- C. S. Hunedoara pă 3 echipe: Combinatul Poligrafic opliinelc de finală. Maistrul conslructor O tlo Corcia. ria de mecanici dc mină. Tcofil cu media 10.
s
l
AUSTRALIA ISCS89
\ ii! în Editura politică
V ÎL MAI NOU CONTINENT au apărut :
l
s K. M A R X - F. E X G E L S - O p e re . v o i. N -
s o d ă d e a d re p t p ild ă in „ r e z o lv a r e a " d e a r e z o lv a p r o b le m e le v ita le a h Volumul cuprinde articole scrise de către K. Mnrx
t p u tea găsi un d e b u fe u c o n v e n a b il in
s p r o b le m e lo r so cia le . D u p ă c o n ju n c t u ­ c e lo r c c m u n cesc. P c d e a ltă p a rte, la g ă r u l so cia list sînt s iliţi d e m o n o ­ şi F. Engcls, în perioada iulie 1873 — noiembrie 1869,
4
ra d e r ă z b o i au rea p ă ru t insă toa te in flu e n ta c r c s e b id ă a c o m n n iflilo r in p o lu r i să v in d ă lin a a u stra lia n ă ta pentru publicaţia burgheză progresistă itThc New Am e­
| fc n n m c n ctc u n ei e c o n o m ii n c c c h ili- s in d ica te a fă cu t ca ac.Cftia să d u ca p re tu ri n e fa v o r a b ile u n or o r g a n iz a ţii rican Cyclopacdia'', precum şi lucrarea polemică a lui
s brute, s u b o r d o n a te in te re se lo r m a rii,ir o lu p tă co n s e cv e n tă p en tru lic h id a ­ c o m e r c ia le d in ta r ile ca p ita lis te , fia M arx „Domnul Vogt4'.
I m o n o p o lu r i a m e rica n e cu re. in p e r i­ rea ş o m a ju lu i, (teul) ii d re p tu rile f e ­ s -o stoch eze.
s U. /. L E X f N — O p e re c o m p le te , v o i 16 —
s o a d a ră z b o iu lu i, fă cu se ră mari. in ­ m e ilo r d c a p ru n i la m u n că e g a lă sa ­ Ia tă d c ce a găsit an eco u p o z it iv Cuprinde lucrările scrise de V. I. Lenin în perioada
s v e stiţii d e c a p itu lă r i in A n s h a liu fi la rii e g a le cu a le b ă rb at ilar, m ă rirea
s fi in ce rc u rile d e a fa c e r i d in A u s t r a ­ iunie 1007 — martie 190S care exprima uriaşa muncă
s c a i c co n tin u ă f i astăzi să o b ţin ă n ici p e n s iilo r so cia le , p re cu m f i p en tru lia ce rerea p r iv in d e x tin d e r e a c >-
5 sn p ra p ro fitu ri. d e z v o lta r e a tn v ă lă m in ln lu i fi a siste ­ m a t u lu i i u to a te fa n lc lu m ii, p e buza desfăşurată de Lcnîn pentru întărirea partidului bol­
y şevic îi pregătirea forţelor proletariatului In vederea
\ In a n a l 1961 e c o n o m ia A u s tr a lie i a m u lu i a sisten tei m e d ica le . d e e g a lita te fi a v a n ta je r e cip ro ce .
i unui nou avînt revoluţionar.
i în cep u t să resim tă urm ă iile u n ei I o lo d n tă s in d ica te le d u c o lu p i i l î n a r u l c o u lin e t d isp u n e d e uriaşa
* su p ra p ro d u cţii, in s o lite d c creşterea su sţin ută fi îm p o triv a in filtr ă r ii c a ­ resu rse p en tru d e z v o lta r e a e c o n o m i­ U. /. L E N I N — O p e re c o m p le te , v a l. 17 —
s p ita lu lu i a m e rica n , con sid er n td it-l că , p en tru r id ic a r e a n iv e lu lu i ila I n i
\ fo iiiu fu lu i fi în g u sta re a p ie ţe lo r c o ­ Cuprinde lucrările scrise de V. I. Lenin în perioada
i n ic ii in ie R a rtu lu l lib e r a l, a fla t la drept, o fr în ă in d e z v o lta r e a tă r ii. h t- al p o p u la ţ ie i- U r ia fc le z ă că m in te m i­ martie 1908 — iunîe 1909 în care se ocupa de proble­
( I r -a d c v ă r. m n u o p o lift ii a m e rica n i nu
p a te re , a în ce rca t re z o lv a r e a criz e i f>C n ie re ilc tot fe lu l, c im p u r i p c lr a lic fe r c ma agrară, problema raportului de forţe dintre clase,
i sp in a re a m a se lo r m u n cit o a re A ce ste a sini in teresa ţi in v a lo r ific a r e a in d u s ­ în tin se nu n u m a i că nu sin i în că e x ­ sarcinile si politica partidului în noile condiţii, comba­
i insă i-a a d a t o rip o stă n s lin u lo n e tria lă u b o g ă ţ iilo r u riu fe d in su b so ­ p lo a ta te , d a r m a jo r ita te a lo r n ici n -a u terea oportunismului si revizionismului în cadrul parti­
în a le g e r ile d in 1961. cirul p a rtid u l lu l a u stra lia n , ba ch ia r îm p ie d ică în ­ fo s t e x p lo r a t e a fa cu m tre b u ie la
lib e r a ! fi- a p ie rd u t m a jo r ita te a a b so ­ fiin ţa r e a d e n o i în tr e p r in d e r i e x tr a c ­ A u s tra lia m a i e x istă te rito r ii n e cu n o s­ dului si pe arena internaţională
lută în p m turneul. D c al u n u . creste tiv e $i p re lu cră to a re , ca re ar c o n t r i­ cu te d e c a r to g r a fi, reg iu n i să lb a tice U. I. f.F .N IN — O p e re c o m p le te , v o i ÎS —
n eîn ceta t in flu e n ta P a r tid u lu i C o m u ­ bu i la o a n u m ită in d e p e n d e n tă u e c o ­ d c ca re nu se ftie a p r o a p e n im ic. Este Volumul conţine lucrarea „Materialism şi empirin*
4
nist d in A u stra lia care, p rin p r n g r ;- n o m ie i a u stra lien e. In p r o b le m e le p i e ­ s e m n ific a tiv fa p tu l că m a re le tac s ă ­ criticism- , scrisă in februaric-octombrie 1908 in vede-
m ul său lim p e d e fi c o n stru ctiv , t r a ­ ţe lo r d e d e s fa c e r e se resim te fi m m rat E y rc — ca re este a p r o a p e d e m ă ­ derca demascării revizuirii machiste a marxismul ut.
g ra v tu tela m o n o p o ltflH o r a m e rica n i.
sează sin g u ra c a lc d c p m p u fir c a iu rim ea B e lg ie i — a fo st fo t o g r a fia t Lenin sintetizează si apără tezele fundamentale ale f i ­
( lic g iilu i p o p o r , h i im u n lu p te i c o n ­ P e lin g ă c o n c u r e n ta d in ce in m ei d in a v io n a b ia in 1929. d a r n ici p i-ia lozofici marxiste.
S secv e n te a co m u n i fi Hor a u stra lien i s a a p rig ă a p r o d u c ă to r ilo r ja p o n e z i, p ie ­ astăzi nu s-n fă cu t n im ic p en tru v ,i-
1 a ju n s in 1959 la o p la tfo r m ă a în t r e ­ ţele d e d e s fa c e r e au fost in v a d a te d e la r ific a r c u a cestei im en se e a n lilă li d * l i l. I .i'.N IN — O fiere c o m p le te v o i 19 —
I lu acest volum sînt cuprinse numeroase materiale,
g ii m iş că ri m u n cito re ş ti in p>n- c o n cu re n ţii v c s l-g c r u iu n i fi fr a n ce z i, m a te rie p ru n ă , util d e p ictiu a s ă p e n ­
4 b lc m a a p ă ră rii p ă cii.' p a rtid u l r cd u c în d p e zi c c trece n u m ă ru l p a r ­ tru in d u stria c h im ică , eu toa te că n r - scrise în perioada iunie 1909 — octombrie 1910, cînd
\
\ co m u n ist, p a r tid u l la b u rist f i sin ­ i a t a ilo r c o m e r c ia li „ t r a d iţ io n a li' oi lio a n c d e to n e d c sare se a flă la s u ­ apar primele simptome dc faliment ale politicii sto*
s d ica te le s p r ijin ă o r g a n iz a ţia C o n ­ A u stra lie i. P ată d e a cea stă situ a ţie, p ra fa ţă . la c u l n c o v în d a p ă d c c il in lîpinistc.
1
C o n tin e n tu l a u stra lia n a fost d e s ­ p e în în tre g im e e x te rm in a tă , in arm a g re su l p ă c ii. ca re lu p tă p en tru o a m e n ii d e a fa c e r i a u stra lien i s-a u a n u m ite p e r io a d e . D c a sem en ea , nu Alenţia lui Lenin este îmlrcplatâ spre combaterea R
co p e rit a b ia in sec X V I I , c în d nas>i- m e to d e lo r b a rb a re d e c o lo n iz a r e . d e za rm a re a lo ia lă f i îm p o trio a o rien ta t sp re ţă rile s o cia liste , cene a fost în că e la b o ra t v reu n p la n u t- două eurcnlc deosebit dc periculoase în acel moment
g a t o iii o la n d e z i au e x p lo r a i o fiin ţe C e l m ui tîn ă r co n tin e n t n tn n ă cj tra n s fo rm ă rii A u s tra lie i in tr -o buză p rin d e z v o lta r e a lor o fe r ă m a ri p o s i­ (in u a l p en tru e x p lo a ta re a im e n s e !■>- lirhidalm ismul si otzovism-u)limatismul.
4 d in lilo ia ln l o rie n tu l. In u n u l J 7Sa astăzi K t-15 m it io a n e d c lo c u ito ri a tom ică , b ilită ţi fi a v a n ta je ca p a r tc n c ii c o ­ resurse fo re stie re , ca re co n s titu ie una U. I. L E N I N — O p e re e o n ip le le , v o i 20 —
t e n g le z ii au în jiin (a t lin g ă u ctu u h .l cu re tră ie sc p e o s u p ra fa ţă d e I ii p o fid a ere f terii fo i (c lo r p r o g r e ­ m e rcia li. A ic i însă in te rv in e p n litien d in m a rile b o g ă ţii n a tu ra le a le tăi ii.
4 7.7 03.SUS k n r . CI a cu n oscu t o ra ­ m o n o p o lu r ilo r a m e rica n e c a ic an f i i - L u p ta m a se lo r m u n cito a re un sU n- Volumul cuprinde lucrările scrise între noiembrie 19• 0
S y d n c y p i inia c o lo n ie , p o p u iin d ii-l eu siste. c o c i n i l e re a c ţio n a r e c o n tin u ă si noiembrie 1911.
p id ă d e z v o lta r e iu p e r io a d a c e lu i d e în că să -si m en ţin ă p o z iţiile lo r c h e ­ nat d e z v o lta r e a r e la ţiilo r c o m e r c ia le lic n c p en tru rid ic a r e a n iv e lu lu i lo r
c rim in a li d e d re p t com u n c x p u lz n ;i In anii aceştia, perioada reacţîunîi slolîpini&tc se
a l d o ile a ră z b o i m o n d ia l c în d , în c a ­ ie, în s p e c ia l p e p la n e c o n o m ic. M a ­ cu ţă rile s o c ia l iste. In a cea stă p r i­ d c tra i a r c lo c d e c i în c o n d iţiile sfm -
d in M a r ca B rita n ic. In s e co lu l u r ­ I apropie de sfirşit si cea mai marc parte a articolelor
d ru l c o m e n z ilo r m ilita r e , ca m cn ib 'U jo r ita te a m a se lo r m u n cito a re nu fi-a u v in ţă este s e m n ific a tiv ă situ a ţia fu n ­ c ilic e a le o r in d u ir ii c a fiita lis lc intr o s
m ă tor im ig ra n ţii d in to a te co ltu rile al C o m in u n w ca lili-u lu i b rita n ic, fi a d at în că sca m a că p a r tid u l la b a m t . ii act iei d e lin ă d in A u s ln d ia . Se ftia (a ră sau. m ai b in e zis. fie an c o n , : - * cuprinse în acest volum este consacrată luptei perse­
lu m ii au crea t n serie d e sta te. c m c m ă rit c o n s id e r a b il p ro d u c ţia in d u s ­ p rin p r o g r a m a i său s o c ia l-d e m o c r a t , că d in în tre a g a p ro d u c ţie m o n d ia lă d e nen t. ca re p liu r e n a n e i o sa le ar p u ­ > verente in vederea unificării si consolidării parlidul'j'
i
in a n u l 1901 s-a u un it, co n stitu in d tria lă . In a n ii p o s tb e lici, A u stra lia a d ă aftă fn m o a ră g u v e rn u lu i lib e ru l, lin a 30 la sa lă re v in e A u s tr a lie i, u r tea a sig u ra n v ia tă im b e lfiig u tă p e n ­ \ pentru a putea face faţă sarcinii de a conduce prole­
i
U n iu n e a A u stra lia n ă . In acest in te r, fo st n u m ită in lu m e a a p u sea n ă ch ia r iar o p o z iţia sa în p ro b le m e le m ă ru n ­ d in p ro d u c ţia d e lin ă fin ă ch ia r 60 tru în tre a g a p o p u la ţie . tariatul în noua perioada de avînt revoluţionar ca'e
v a l p o p u la ţia b ă flin a fă u fo st a p r o a ­ „ta r a m ira co lu lu i e c o n o m ic", p e ctre. te a co p e ră , d c fa p t, lip sa d e d o rin ţa la su lă. E x p o iln to r ii d e lin ă , d e fi a* R. G ll. i avea să înceapă.
t