Page 94 - 1960-03
        P. 94
     Pag 4                                                                                                        DRUMUL SOCIALISMULUI                                                                                                                                  Nr. íS35
Vizita lui N. S. Hruşciov în Franţa                                                                                                                              şiu ii • jxlîim elB ş lip i • jx\tirvue).B ş iir i • ju itim a le ş tir i,
N. S. HRUŞCIOV: „Nu vom precupeţi forţele
pentru ca situaţia internaţională să evolueze
              pe făgaşul consolidării păcii                                                                  Scrisoarea adresată de Otto ßrotewohl P e n tru tratative concrete,
                şi prieteniei între popoare"                                                                 Comitetului participanţilor l i mişcarea active, asupra program ului
Cuvfntarea rostită la dejunul oferit de Asociaţia presei diplomatice                                         de rezistenţă i n italia                                                                     de dezarmare generală
   PARIS (Agerpres). — TASS un stat nu a avut încă de pier Unii sceptici, a spus N. S.                      BERLIN 26 (Agerpres). — In le curile guvernante din Germania oc                                            si totală
transmite: La dejunul oierit de dut de pe urma creşterii numă Hruşciov, continuă să susţină
Asociaţia presei diplomatice, a rului prietenilor. Am sosit în pînă în prezent că reglementa gătură cu împlinirea a 16 ani de la cidentală, străduindu-se să „modifice"
luat cuvîntul şeful guvernului Franţa pentru ca împreună cu rea paşnică a r 'fi cu neputinţă executarea în masă, din ordinul feld- rezultatele celui de-al doilea război                                  D e c l a r a ţ i a l u i V. A . Z o r i m i a ş e d i n ţ a C o m i t e t u l u i
sovietic, N. S. Hruşciov, care guvernul ei să stabilim căile deoarece nu ar fi posibilă o co mareşalului hitlerist Kesselring, a mondial şi să-şi realizeze scopurile a-                                 celor sece state pentru desarmare
a spus printre altele:               dezvoltării continue a relaţiilor    laborare reciproc avantajoasă      patrioţilor italieni, Otto Grotewohl,               gresive trec în mod făţiş Ia înăbuşi       GENEVA 26 (Agerpres). — tea înainta împreună spre pre
   Presa are un rol important        de prietenie sovieto-franceze.       între ţările capitaliste şi cele   preşedintele Consiliului de Miniştri                rea şi persecutarea forţelor păcii. Ei   TASS anunţă: La 25 martie, gătirea tratatului cu privire la
                                                                          socialiste. Amintiţi-vă însă de    ai R.D.G., a adresat o scrisoare Co                au înscenat un proces împotriva lup
în formarea opiniei publice, şi         Vorbind despre apropiata con     colaborarea rodnică dintre ţă     mitetului participanţilor Ia mişcarea               tătorilor pentru pace din Germania       la Palatul Naţiunilor a avut Ioc dezarmarea generală şi totală.
de ziarişti depinde în mare mă      ferinţă la nivel înalt, N.S.         rile noastre în anii celui de-al   de rezistenţă din Italia,                           occidentală, au interzis Partidul Co
sură în ce direcţie se vor orien    Hruşciov a subliniat că Uniu        doilea război mondial. De ce a-                                                        munist din Germania, şi intenţionea     sub preşedinţia reprezentantului A trece ia pregătirea tratatu
ta minţile oamenilor. Aş Hori        nea Sovietică consideră" că sco     tund, în anii dezvoltării paşnice     Arătînd că în cursul vizitei sale la             ză să interzică Uniunea progresistă a    U.R.S.S. o şedinţă ordinară a lui, a spus V. A. Zorin în con
să sper că dv. ziariştii, veţi con  pul ei principal este de a găsi      nu putem dezvolta şi mai rod      Roma cancelarul vest-german, Ade                   persoanelor persecutate de nazişti.
tribui în mod activ ia' stabili     un limbaj comun în problemele                                           nauer, a refuzat să cinstească memo                                                         Comitetului celor zece state pen tinuare, aceasta înseamnă a în
rea înţelegerii reciproce şi a       internaţionale litigioase şi rezol  nic colaborarea în interesele pă  ria victimelor fascismului, Otto Gro                  Pe de altă parte, subliniază O.       tru dezarmare.
prieteniei dintre Franţa şi Uni     varea paşnică în comun a' aces      cii ? Există cineva căruia să      tewohl scrie că aceasta nu oglindeşte               Grotewohl, în decursul celor peste                                            cepe tratative concrete, active,
unea Sovietică, la cauza întă       tor probleme.                        nu-i convină un asemenea mod       poziţia poporului german, ci poziţia                zece ani a existenţei sale, Republica    V. A. Zorin, locţiitor ai mi asupra programului de dezar
                                                                                                                                                                                                          nistrului Afacerilor Externe al mare generală şi totală de la
                                                                                                                                                                                                          U. R.S.S., şeful delegaţiei sovie începutul pînă Ia sfîrşitul lui,
                                                                                                                                                                                                          tice, a făcut Ia şedinţă o decla prin confruntarea poziţiilor păr
ririi păcii.                         In decursul anilor „războiului de abordare ? — a întrebat cercurilor militariste şi fasciste.                               Democrată Germană a devenit un           raţie în care a subliniat că ac ţilor şi găsirea unor soluţii re
Franţa este o mare putere, ea rece“, drumul spre pace s-a do N. S. Hruşciov. Aceasta şi în O. Grotewohl subliniază în scrisoa reazim al .păcii în Europa. Guvernul                                     tivitatea desfăşurată în acest ciproc acceptabile pentru pro
deţine un rol important în tre      vedit a fi din cale afară de tixit   seamnă coexistenţa paşnică. Ne     re că pînă în prezent în ciuda indig               R.D.G. luptă pentru încheierea trata    răstimp de Comitetul ceior zece blemele care se ivesc.
burile internaţionale. Ea a a-       cu tot felul de vechituri. Nu        propunem de asemenea ca pro       nării opiniei publice mondiale Ober                tului de pace ou cele două state ger    state a fost de un anumit fo
dus un mare aport la cauza co       este o sarcină uşoară de cură       blemele litigioase să fie rezol   länder, ucigaşul cetăţenilor din Lvov,              mane, pentru reglementarea paşnică a     los. In cursul şedinţelor comi         Trebuie să se ajungă la o în
                                                                                                                                                                                                          tetului, a spus V. A. Zorin, s-au    ţelegere în privinţa principale
mună a zdrobirii coaliţiei hitle- ţat acest drum. Dar cine altul vate pe calea tratativelor şi nu deţine funcţia de ministru ca şi Schrö problemei Berlinului occidental, pen                           reliefat poziţiile delegaţilor în    lor prevederi ale viitorului tra
                                                                                                                                                                                                          mai multe probleme importan         tat cu privire la dezarmarea ge
riste. In Uniunea Sovietică sînt     poate face acest lucru dacă nu       cu ajutorul forţei.                der care a făcut parte din batalioane              tru coexistenţa . paşnică cu toate po   te. V. A. Zorin a relevat tendin    nerală şi totală, a subliniat V.
bine cunoscute numele multor         conducătorii statelor care sînt         Am venit în Franţa cu bune      le de asalt SS, iar Globke, interpretul             poarele.                                 ţa delegaţiei sovietice şi a dele   A. Zorin, să ne înţelegem asu
scriitori, oameni de ştiinţă şi      chemaţi să îndeplinească voinţa                                                                                                                                      gaţiilor celorlalte ţări socialiste  pra volumului, măsurilor ce tre
artişti eminenţi din Franţa.         popoarelor, a spus N. S. Hruş       intenţii, dorim să unim efortu    legilor rasiale deţine funcţia de se                  Otto Grotewohl îşi exprimă speran    de a aborda în mod constructiv       buie înfăptuite în procesul de
Ştiu că şi în Franţa se mani        ciov.                                rile celor două ţări ale noastre   cretar de stat. Peste t.000 de ma                  ţa că destinderea încordării, interna                                        zarmării generale şi totale. V.
festă un viu interes faţă de                                              în scopul menţinerii şi conso     gistraţi nazişti care l-au servit pe                ţionale se va accentua cu toată opu     şi concret discutarea probleme      A. Zorin a amintit despre mă
viaţa poporului sovietic. Dar.          Referindu-se la problema de      lidării păcii generale. Noi do    Hitler participă din nou activ la per              nerea guvernului de la Bonn şi că în    lor dezarmării generale şi to       surile prevăzute de programul
după părerea noastră, numai          zarmării, N. S. Hruşciov a sub      rim pace şi prietenie, nu avem     secutarea antifasciştilor şi patrioţilor            tre Republica Democrată Germană şi       tale.                                sovietic de dezarmare generală
legăturile culturale nu sînt su                                          nevoie de nimic altceva.           germani. Condamnat pentru crimele                   Italia se vor dezvolta relaţii paşnice
ficiente. •                          liniat că sfîrşitul logic ai cursei                                     sale faţă de poporul italian, crimina                                                       După ce a arătat că planul şi totală. Din păcate, a spus
                                     înarmărilor este războiul. Do          Vreau să vă asigur, a spus                                                          normale bazate pe respectul reciproc,    occidental nu este un plan de el în continuare, delegaţia so
   Noi dorim lărgirea1 contac       resc oare acest lucru popoarele ?    în încheiere N. S. Hruşciov, că    lul de război Kesselring, care este                 şi coexistenţa paşnică.                  dezarmare generală şi totală, vietică este nevoită să consta
telor şi legăturilor dintre          Le poate fi oare de vreun folos      guvernul Uniunii Sovietice va                                                                                                   V. A. Zorin a spus că, deşi de te că volumul măsurilor prevă
U.R.S.S. şi Franţa în toate do      un nou război ?                      continua să acţioneze şi pe vii   preşedinte al organizaţiei militariste                 Antifasciştii germani şi foţi germa
                                                                          tor eu perseverenţă şi în mod                                                          nii iubitori de pace salută pe luptăto
                                        Uniunea Sovietica a propus                                           şi revanşarde „Casca de oţel“, parti
meniile. (?elaborarea largă so- să se aplice un mod de aborda consecvent în direcţia destinde cipă astăzi activ Ia pregătirea unui rii italieni din rezistenţă şi întregul                              legaţia sovietică nu vede posi zute în planul occidental de de
vieto-franceză va spori numărul      re radical în rezolvarea proble rii continue a încordării inter       nou război.                                         popor italian, scrie în încheiere Otto   bilitatea de a lua ca bază a zarmare, prezentat de cele cinci
prietenilor atît ai Franţei cît şi   mei dezarmării, redueîndu-şi în naţionale, pentru crearea unor             Otto Grotewohl a subliniat că cer-               Grotewohl.
ai Uniunii Sovietice şi nu va        mod unilateral forţele armate cu astfel de e&ndiţii în lume, in                                                                                                      unei înţelegeri mai multe din state, nu poale asigura dezarma
                                                                                                                                                                                                          prevederile planului occidental, rea generlă şi totală. Este su
„abate Franţa de la aliaţii ei o treime. Aceste propuneri nu care oamenii să poată să ’doar                                                                                                              aceasta nu înseamnă cîtuşi de ficient, de pildă, să arătăm că
occidentali“, după cum se scrie pot îi respinse pur şi simplu mă liniştiţi şi să nu se teamă                                                                                                              puţin că noi nu am vedea punc în planul puterilor occidentale
intr-o parte a presei. Nu cu a-      sau prezentate drept „propagan      să mîine ••© vsr trezi într ă si  In aprilie, conferinţa pentru apărarea                                                       te de contact dintre poziţia noa nu se prevede nici distrugerea
ceste intenţii am venit în Fran     dă“. Să păşească şi alţii pe ca     tuaţie de război. Nu vom pre              păcii şi securităţii în                                                               stră si poziţia puterilor occiden tuturor stocurilor 3e arme nu
ţă, ă declarat N. S. Hruşciov,       lea unei asemenea „propagan         cupeţi forţele pentru ca situa                                                                                                 tale. O serie întreagă de ase cleare, nici chiar renunţarea Ia
nu în acest scop ne întîlnim cu      de“ şi să-şi reducă considera                                            AGORA 26 (Agerpres). — După nizat conferinţa vor trimite reprezen                         menea puncte de contact au ie folosirea acestor arme, nici li
preşedintele De Gaulle şi cu alţi    bil, în mod unilateral, forjele      ţia internaţională să evolueze                                                                                                  şit la iveală pînă în prezent, chidarea totală a forţelor arma
                                                                          pe iăgaşul consolidării păcii şi
oameni de sat ai Franţei. Nici lor armate.                                prieteniei intre popoare.          cum anunţă Biroul pentru problemele tanţi guvernamentali.                                    de pildă, asupra necesităţii ca te şi a armamentelor, nici li
intîlnirea dintre                                                                                                         africane din Ghana, între 7 şi 9 a-       Conferinţa va discuta acţiunile ce    dezarmarea generală şi totală chidarea bazelor străine de pe
                                                                                                                                                                 trebuie întreprinse împotriva folosirii  să înceapă prin reducerea for alte teritorii, nici o serie de alte
                                            t.SHruşciov si grupurile parlamentareprilie va avea loc la Accra conferin                                           teritoriului Africii ca teren de expe   ţelor armate şi a armamentelor măsuri importante fără de care
                                                                                                                          ţa pentru apărarea păcii şi securită
                                                                                                             ţii în África. Pînă în prezent au ac               rienţă pentru armele nucleare şi va      clasice asupra însemnătăţii ex dezarmarea nu poate îi nici
                            de prietenie franco-sovietice                                                    ceptat invitaţia de a participa la a-               cere popoarelor africane să-şi întă     cepţionale a dezarmării nuclea generală, nici totală.
                                                                                                             ceastă conferinţă reprezentanţii a                  rească vigilenţa împotriva noilor for
                                                                                                             peste 20 de ţări africane. Ţările in                                                        re, în sîîrşit s-a stabilit că fa       S-ar putea încerca de aseme
                                                                                                                                                                                                          elaborarea măsurilor pentru con     nea, a arătat în încheiere V. A.
PARIS 26 (Agerpres). —               Dl. Schmittlein l-a salutat cu rea economică şi culturală. Toţj dependente africane care au orga- me ale colonialismului.                                            trolul dezarmării să nu fie nici     Zorin, să se ajungă ia o înţe
                                                                                                                                                                                                          dezarmare fără control, nici con    legere şi asupra unei probleme
TASS anunţă: Un mare grup căldură pe înaltul oaspete sovie cei care în ultimii ani au vizi                                                                                                              trol fără dezarmare.                 atît de importante ca cea a a-
de deputaţi din cele două ca        tic. El a subliniat că prietenia     tat Uniunea Sovietică au fost      Puternicul ecou a! noilor p ro p u n eri                                                     Străduindu-se să sporească sîgurării relaţiilor paşnice din
mere ale Parlamentului francez       dintre popoarele sovietic şi fran   in mod invariabil uimiţi de cen      sovietice în problem a încetării
— Adunarea Naţională şi Se          cez a fost verificată de istorie                                           experienţelor cu arma nucleară                                                            numărul punctelor de contact, tre state după înfăptuirea de
nat — au sosit la 25 martie          Intr-unui din cele mai grele mo     tralele electrice gigantice de pe
la Palatul Ministerului Afaceri     mente, oînd ea însăşi, trecea        Volga, de uzine uriaşe, de nu                                                                                                  a spus V. A. Zorih în continua zarmării generale şi totale. Nu
lor Externe, unde se află reşe      prin zile grele, Franţa a găsii      meroasele şantiere noi. Fran
dinţa şefului guvernului sovie      posibilitatea să trimită în Uniu    ţa are ce să înveţe de ia Uniu                                                                                                 re, delegaţia sovietică a venit credem, a declarat el, că aceas
tic. In cea de-a doua Jumătate       nea Sovietică pe fiii săi — un       nea Sovietică, a declarat el.
a zilei de 25 martie, .aici a avut   grup de aviatori care a format       Noi trebuie să ne cunoaştem                                                                                                     înfr-o serie de cazuri în întîm- tă problemă trebuie rezolvată
ioc o întîlnire prietenească şi      escadrila „Normandie-Niemen“.
o convorbire sinceră între N. S.     Faptele lor de luptă sînt cunos     mai bine reciproc. Sperăm că         LONDRA 26 (Agerpres). —                              Aceste presiuni, scrie în             pinarea poziţiei puterilor occi prin crearea, într-o lume în ca
Hruşciov şi grupurile parla         cute. Mulţi dintre ei nu au trăit    vizita dumneavoastră în Franţa     TASS anunţă: Noile propuneri                        continuare ziarul, se explică
mentare de prietenie franco-so      plnă la' victorie şi dorm somnul     va întări şi mai mult colabora    sovietice la conferinţa celor                       prin dorinţa anumitor cercuri            dentale. Acum, a spus V. A. re nu vor fi nici un fel de in
vietice.                             de veci în pămîntuÎ Rusiei.          rea' ţărilor noastre în toate do  trei puteri în problema încetă                     ale S.U.A., „de a continua ex
                                                                                                             rii experienţelor cu arrna nu                      perienţele nucleare cu scopul            Zorin, după schimbul general de strumente şi mijloace de război,
   La această întîlnire au par         Iar oînd la sfîrşitul anului      meniile. Sîntem fericiţi să vă     cleară, care are loc la Gene                       de a crea aşa-numita bombă
ticipat, printre alţii, preşedin    1944, trupele germane au pus         salutăm şi vă urăm succes de      va, trebuie să folosească drept                     „curată“ de dimensiuni mici              păreri, s-ar putea trece la în a unor noi forţe armate fie chiar
tele grupului parlamentar de         într-o situaţie dificila trupele a-  plin în vizita dumneavoastră şi    bază pentru realizarea unui a-                      care poate fi folosită la ra
prietenie franco-sovietică din       liaţilor occidentali, armata so     în tratativele cu preşedintele De                                                      chete“.                                  deplinirea principalei sarcini a cu un statut internaţional. Sîn-
Adunarea Naţională, dl. Schmit-      vietică la primul apel al lui        Gaulle.                            cord cu privire la interzicerea
tlein ; vicepreşedintele grupului    Ghurchill a trecut la ofensivă                                          acestei arme de exterminare                           Relevînd dorinţa sinceră a             Comitetului nostru — la pregă tem însă dispuşi să discutăm
similar din senat, dl. Bouch;        şi prin aceasta a ajutat la eli        Schmittlein şl Bouch au în-     în masă, serie ziarul englez                        Uniunii Sovietice „de a mic
Maurice Thorez, generalul Pe        berarea pămîntului francez de        mînat lui N. S. Hruşciov în dar    „Scotsman“.                                         şora riscul unei catastrofe ge          tirea unui acord cu privire la unele aspecte ale problemei re
tit, Jacques Duolos, Presw şi        cotropitori. Asemenea lucruri nu     medalii memoriale.
alţi membri ai Parlamentului şi      se uită, ele sînt înscrise eu li                                         Ziarul condamnă poziţia Sta                      nerale, ziarul „Scptsman“ face           dezarmarea generală şi totală. laţiilor dintre state în lumina
Senatului aparţinînd diferitelor     tere de aur în istorie.                 Apoi a luat cuvîntul N. S.                                                          apel la puterile occidentale „să
partide politice.                                                         Hruşciov. Guvîntarea sa a fost     telor Unite faţă de noile pro                      folosească posibilitatea exis           Analizând cuvîntăriie repre prevederilor Cartei O.N.U.
                                        Senatorul Bouch. în cuvînfa-      ascultată cu o deosebită atenţie                                                       tentă în momentul de faţă de
   La întâlnirea cu parlamenta      rea de salut rostită în numele       şi întâmpinată cu multă căldură    puneri sovietice. Unii generali                     a se începe controlul asupra             zentanţilor puterilor occidentale In a doua jumătate a zilei,
                                                                          de către cei prezenţi.
                                                                                                             şi oameni de ştiinţă din S.U.A.,                                                             în comitet, V. A. Zorin şi-a ex V. A. Zorin a organizat o con
                                                                            Apoi s-a închegat o convor
                                                                                                             menţionează ziarul, exercită                                                                 primat speranţa că nici una din ferinţă de presă la care a infor
                                                                                                             presiuni asupra guvernului a-
                                                                                                                                                                                                          delegaţiile care fac parte din mat pe ziariştii focali şi străini
                                                                                                             merican insistînd pentru con
                                                                                                                                                                                                          comitet nu se va abate de Ia asupra conţinutului cuvîntării
                                                                                                                                                                                                          linia rezoluţiei Adunării Gene sale la şedinţa din 25 martie a
                                                                                                                                                                                                          rale a O.N.U. şi că ele vor pu comitetului.
                                                                                                                                                                                                          -©c$*9>
rii francezi, împreună cu N. S.      grupului parlamentar de prie        bire prietenească între N. S.      tinuarea experienţelor nuclea                      Im sprijinul «!.exarmărll generale
Hruşciov, au fost de faţă N. P.      tenie franco-sovietică din Se       Hruşciov şi membrii parlamen      re, „indiferent dacă există sau
Hruşciova, A. N. Kosîghin, A.        nat, a subliniat că în Franţa        tului. Mulţi dintre ei s-au apro
A. Gromîko, S. A. Vinogradov, sînt bine cunoscute succesele piat pentru a-i strînge mâna. nu posibilitatea de realizare
                                                                                                                                                                        şl al eaazef păcii
ambasadorul U.R.S.S. în Fran deosebite pe care Ie-a' obţinut Alţii i-ău cerut autografe, i-au a unui acord“.
ţa, şî alte personalităţi.           Uniunea Sovietică în dezvolta- urat succes în misiunea sa.                                                                  NEW YORK 26 (Agerpres). internaţionale din ultimul timp „Guvernul S.U.A'. trebuld să
              Oaspeţii sovietici şi-au început călătoria                                                                                                         — Un grup de organizaţii ob „au îmbunătăţit perspectivele creeze un organ special pen
                                     prin provinciile franceze                                                                                                   şteşti din S.U.A. a anunţat că unei evoluţii în direcţia între tru trecerea planificată Ia eco-:
                                                                                                                                                                 se străduieşte să pună. proble
  Sîmbâtă dimineaţa la orele         frunte cu Jaques Chaban Del-         celor două state. Prima oprire     ale oraşului. Şi aici o mulţime                     mele păcii şi dezarmării gene           cerii paşnice dintre ţările so      nomia de pace“. S.U.A. „tre-:
8,55, ora locală, NiKita Hruş       mas, preşedintele Adunării Na       a fost în suburbia La Benauge,     compactă de oameni au ţinut                         rale în centrul campaniei e-             cialiste şi cele capitaliste“.
ciov şi-a început călătoria prin     ţionale, primarul oraşului, ca      unde in intervalul anilor 1950-    să-şi exprime sentimentele de                       loctorale din 1960.                                                           buie să obţină încheierea unui
Franţa, pleeînd de pe aeropor       re a vizitat Uniunea Sovieti        1955 au fost construite noi        sinceră simpatie faţă de NiKita                                                                 In declaraţie se' subliniază      acord cu privire la denucleari-
tul Or/ly pe bordul unui avion       că, ca şef al delegaţiei Adună      cvartale de locuinţe. însoţit      Hruşciov.                                             Săptămînalul „National Gu             pericolul mare al „cursei ne        zarea şi demilitarizarea tuturor
,.Caravelle“ spre Bordeaux, spre     rii Naţionale Franceze. însoţit      de Chaban Delmas, N. S. Hruş                                                          ardian“ anunţă că printre or            controlate a înarmărilor“ şi         regiunilor în care situaţia este
aceeaşi destinaţie şi-au luat        de Jaques Chaban Delmas, N.S.        ciov s-a îndreptat spre pala        Programul încărcat al vizitei                     ganizaţiile care sprijină aceas                                              încordată şi în care vecinăta
zborul de asemenea şi alte a-        Hruşciov a trecut în revistă         tul sporturilor. In piaţă, în fa  la Bordeaux a cuprins imediat                       tă mişcare se află Comitetul             se spune că „cointeresarea ţă
vioane care transportă un ma        garda de onoare. Direct de la        ţa palatului sporturilor s-a a-    după aceasta, vizita la primă                      naţional de luptă pentru o po           rilor din cele două lagăre la        tea imediată a trupelor poate
re grup de ziarişti ce-l înso                                            dunat o mare mulţime. Puteau       ria oraşului, unde primarul o-                      litică nucleară rezonabilă, Co          menţinerea existenţei lor“ poa      provoca incidente care să du
ţesc pe conducătorul sovietic în     aeroport N. S. Hruşciov a ple       fi văzute panouri cu inscripţii:   raşului, Chaban Delmas, a ofe                      mitetul quakerilor americani,            te genera o „politică care va        că la un conflict general“.
călătoria lui prin Franţa. N.S.      cat spre oraş. Coloana de ma        „Bine aţi ven it!“. Mulţimea       rit un dejun în cinstea înaltu                     secţia americană a Ligii inter          permite sistemelor rivale să se      S.U.A „nu trebuie să livreze ar
Hruşciov este însoţit de Louis       şini a străbătut 2 suburbii —        scanda : „Trăiască Hruşciov !“,    lui oaspete. In tot cursul deju                    naţionale a femeilor de luptă            întreacă în condiţii paşnice“.       me nucleare, piese pentru ast
Jolce, ministrul Educaţiei Na       Merignac şi Canderau, apoi           „Pace şi prietenie!“.              nului în :sala Consiliului Muni                    pentru pace şi libertate, Aso                                                fel de arme şi instalaţii pen
ţionale, 1Meret, secretarul gene    prin piaţa Stalingrad s-a în                                           cipal pătrundeau de afară ova                      ciaţia americană pentru spri              Declaraţia cuprinde progra
ral al 1Ministerului Afacerilor      dreptat spre centrul oraşului.         Chaban Delmas l-a însoţit pe     ţiile miilor de oameni adunaţi                      jinirea O.N.U. şi Liga unită a           mul de măsuri în sprijinul de       tru transportarea lor statelor
interne, Maurice Dejean, am         Pe trotuare, în spatele unui şir     N. S. Hruşciov, prin piaţă, in-    in faţa primăriei oraşului. In                      federaliştilor mondiali.                 zarmării generale şi al cauzei       care nu dispun de astfel de
                                     de soldaţi s-au adunat nume         tr-una din casele noi. Numeroşi    cadrul dejunului, care s-a des                                                              păcii.                               arme. Ele trebuie să denunţe
basadorul Franţei la 'Moscova,                                            locuitori din Bordeaux l-au sa    făşurat într-o atmosferă cor                         Participanţii la această cam                                               orice acorduri care prevăd ast
                                     roşi locuitori ai oraşului. Pe                                                                                              panie îşi propun să obţină                 „Preşedintele şi Congresul,        fel de livrări“.
                                                                                                                                                                 includerea cererii cu privire la         trebuie să declare în mod ferm
                                                                                                                                                                 dezarmarea generală în plat             că dezarmarea generală este            S.U.A. „trebuie să recunoască
                                                                                                                                                                                                          principalul ţel al politicii ex     că orice plan eficace de de
                                                                                                                                                                                                          terne a S.U.A. Ei trebuie să         zarmare va cere participarea
                                                                                                                                                                                                          traducă în viaţă această de
S. A. Vinogradov, ambasadorul măsură ce cortegiul oficial se lutat cu entuziasm pe şeful dială, au luat cuvîntul J. Cha formele electorale ale celor claraţie, ducînd tratative cu tuturor ţărilor, inclusiv a Chi
U.R.S.S. în Franţa şi de mem apropia de oraş, mulţimea de guvernului sovietic. Cină du ban Delmas şi N. s. Hruşciov. două partide — republican şi privire la dezarmare“.                                                                    nei populare“.
bri ai ambasadei sovietice. Du      venea tot mai densă. Oamenii         pă vizitarea apartamentului          Dejunul de la primăria ora                       democrat — la congresele lor                Declaraţia bere de aseme           Iniţiatorii acestei campanii
pă aproximativ o oră de zbor         adunaţi au salutat, cu căldură       N. S. Hruşciov a apărut la         şului a încheiat scurta vizită de                   naţionale care vor avea loc în           nea că Statele Unite să conti       cheamă toate organizaţiile ob
avioanele au aterizat pe ae         pe oaspeţii sovietici. Şi aici pu   balcon, a răsunat o furtună de     mimai 5 ore prin Bordeaux.                          iulie a.c.                               nue tratativele cu privire la        şteşti, care se pronunţă pentru
roportul Merignac din Bor           teau fi văzute aceleaşi instan      aclamaţii.                         După terminarea dejunului,                                                                   interzicerea experienţelor cu        dezarmare, să obţină ca toţi
                                                                                                                                                                   Organizaţiile care au iniţiat
deaux.                               tanee pariziene — şiruri ne- La sosirea în oraş N. S. N. S. Hruşciov şi persoanele această campanie au adoptat arma nucleară. S.U.A. trebuie candidaţii la alegerile pentru
Pe aeroport, N. S. Hruşciov a sfîrşite de steguleţe sovietice şi Hruşciov a avut în clădirea care îl însoţesc s-au îndreptat o declaraţie în care sînt expu să se abţină de la orice ex Congres să includă acest pro
fost întlmpinat de reprezen franceze, clădirile publice pa teatrului o întîlnire cu repre spre aeroport, continuînău-şl se ţelurile mişcării. In decla perienţe cu aceste arme cît gram în platformele lor elec
tanţi ai autorităţilor locale in voazate cu drapele de stat ale zentanţi ai autorităţilor locale drumul spre oraşul Tarbes.
                                                                                                                                                                 raţie se arată că evenimentele timp continuă tratativele.                     torale.
                                            •ax
              Rfdaeţia şl administraţia ziarului: ştr. 6 Martie nr, JjŞfţfelefon* 188) 189 j 75. Taxa plătită în numerar conform aprobării Direcţiunii Generale P.T.T.R, nr. 263,320 din 6 noiembrie 1949. — Tiparul: Întreprinderea Poligrafică ş l Mai“ — Deva.
     	
