Page 95 - 1960-03

PROLETARI DJN TOATE ŢĂRILE, IJ-NIŢI-VA
1636 J ^ .........
Spre co n so lid a rea
!Muncitorii, tehnicienii şi in­
ginerii întreprinderii regionale
de electricitate, discută cu în­
sufleţire o seamă de probleme
legate de dezbaterile ce au loc
in coloanele ziarului „Drumul
socialismului“, la rubrica „Va­
loarea unui procent“. S-a a-
juns astfel la concluzia că
principala noastră sursă de
realizarea unor însemnate e-
conomii, o constituie reducerea
pierderilor de energie electrică
pe reţele.
Oamenii au analizat această
problemă sub toate aspectele
fâcînă in acelaşi timp preţi­
oase propuneri. Prin aplicarea
in practică a acestor propuneri
pierderile de energie electrică
pe reţele, aşa după cum arată
un calcul sumar, s-ar reduce
cu 0,36 la şută faţă de procen­
tul admis. La prima vedere, a-
cest procent pare mic. Rapor­
tat însă la întreaga cantitate
de energie electrică produsă,
transportată şi distribuită con­
sumatorilor, reiese că noi vom
putea realiza lunar o economie
de aproape 147.000 kWh.
Aceasta înseamnă că redu-
cind pierderile de energie e-
lectrică pe reţele cu numai
0.36 la sută faţă de procentul
admis, vom realiza pînă la
sfîrşitul anului o economie de
peste 312.000 lei.
După mai bine de o lună de
la luarea acestui angajament,
sintem în măsură să raportăm.
primele succese. Astfel, la în­
ceputul lunii, februarie, 's-a tre­ face totul ca angajamentul j secretarul organizaţiei de bază
cut la eliminarea dublei trans­
formări în staţia Deva de la
25 kw. la 35 kw. Ritmai acea­
stă măsură ne-a adus o eco­
nomie de peste 2.700 lei, iar
pînă la sfîrşitul anului, econo­
mia va fi de aproape 30.000 lei.
De asemenea, am făcut un stu­
diu amănunţit al repartiţiei
optime a sarcinei de energie
ne transformatorii din staţii,
iar pierderile de energie pe ele­
mente de reţea s-au urmărit
cu mai multă atenţie, luîndu-
se imediat măsuri atunci cină
s-a constatat că acestea depă­
şesc valorile calculate. .
In munca noastră mai 'sint
insă rezerve importante pentru
realizarea de economii. Pentru
aceasta ne-am propus să luăm
în continuare şt alte măsuri
Din munca
tineretului
Tinerii oţelari de la Combi­
natul siderurgic din Hunedoara
contribuie tot mai mult la spo­
rirea producţiei de metal. La
noua oţelărie Martin, care se
află din anul trecut sub pa­
tronajul tineretului, s-a elabo­
rat anul acesta zilnic pe fie­
care metru pătrat vatră de
cuptor cu 300-650 kg. oţel mai
mult decît prevedea indicele
planificat. Brigăzile de tineri
care deservesc această oţelă-
rie, precum şi cele de la ve­
chea oţelărie Martin, au obţi­
nut in două luni şi jumătate
prin reducerea timpului de re­
paraţii, scurtarea duratei de
elaborare a şarjelor o cantita­
te de oţel echivalentă cu cea
necesară pentru fabricarea a
2.700 autocamioane „Steagul
roşu“.
Un însemnat aport la creş­
terea producţiei de metal îl
aduc tinerii din regiune care
colectează cantităţi tot mai
mari de fier vechi. Brigăzile
utemiste de muncă patriotică
din oraşul Hunedoara au adu­
nat în timpul lor liber şi au
predat oţciarilor în acest an
peste 2.500 tone de fier vechi.
Tinerii de la exploatarea car­
boniferă Lupeni şi" cei de la
întreprinderea minieră Teliuc
au colectat de la începutul a-
nului 320 tone de fier vechi, iar
brigăzile de muncă patriotică
şi elevii din oraşele Sebeş şi
Alba Iulia au trimis oţelăriilor
de la Hunedoara 40.300 k'g. de
fier vechi.
Marţi 29 m artie 1969
o b ţin u i
care să ducă la reducerea pier­
derilor de energie electrică pe
reţele. Astfel, în curînă, vom
trece la montarea pe ctt posi­
bil a contoarelor de energie la
majoritatea întreprinderilor,
care să ne permită o urmărire
mai atentă a circulaţiei ener­
giei în reţea. Adaptarea unor
scheme de funcţionare a reţe­
lei care să asigure pierderi
minime, verificarea sistematică
a grupurilor de măsură a e-
nergiei din sisteme, echilibra­
rea încărcării fazelor în reţea­
ua de joasă tensiune, urmări­
rea mai amănunţită a circula­
ţiei reactive In 'sisteme, sint de
asemenea măsuri care ne vor
ajuta să realizăm pînă la sfîr­
şitul anului, aşa după cum am
preconizat, economii în valoa­
re de peste 312.000 lei. O con­
tribuţie importantă la reduce­
rea pierderilor de energie elec­
trică în reţea o pot aduce şi
întreprinderile consumatoare
de energie prin îmbunătăţirea
factorului de putere. Unele în­
treprinderi ca I. M. Ghelar,
„Vidra“ Orăştie, fabrica „Sebe­ jat prin muncă voluntară par­
şul“ din Sebeş şi altele, lucrea­
ză şi la ora actuală cu un fac­
tor de putere prea scăzut, fapt
ce face să se depăşească cu
mult consumul de curent.
In ceea ce ne priveşte, vom
luat de a realiza pînă l-a- sfîr­
şitul anului o economie de pes­
te 312.000 lei, să devină o rea­
litate.
Ing. IOAN MAIEREANU
şeful serviciului producţie
al I.R.E.H. Deva
F eşti din satele regiunii
In plină campanie
Profitând cîe timpul favorabil
muncilor agricole de primăvară,
colectiviştii din satul Găpud,
raionul Alba, au executat pînă
în ziua de 27 martie, arături pe
o mare suprafaţă de teren, care,
în baza pianului de producţie,
e ste destinată culturilor de pri­
măvară. Pînă la aceeaşi dată,
ei au însămînţat grîu şi orz de
primăvară pe cîte 2 ha. şi ovăz
pe 8 ha.
In prezent, tractoristul Ioan
Muncă însufîefifă la G.A.C. Ungurei
In aceste zile, membrii gos­
podăriei agricole colective din
Ungurei, raionul Sebeş, desfă­
şoară cu succes lucrările agri­
cole de primăvară. Mobilizaţi
de comunişti, colectiviştii de aici
au roşit ca pînă în prezent să
însămînţeze grîu de primăvară
pe 25 ha., ovăz pe 20 ha. şi
alac pe 7 ha. Alte 64 ha. teren
sînt complect pregătite pentru
insămînţări.
Paralel cu muncă de 'arături
şi însămînţări, colectiviştii din
Echipa de electricieni condusă de Ioan Mateş de la termocentrala Gurabarza este
fruntaşă in producţie. Ea execută lucrările întotdeauna la tim p şi de bună calitate.
IN CLIŞEU: ioan Mateş, Arnolă Nemeş şi Nicolae Pope seu, membri ai brigăzii mai sus
am intite.
n u lu a t s fâ rş it lu c r ă r ile
1 4 pagini 20 bani
Cu planul trimestrial
îndeplinit
In sediile Combinatului side­
rurgic din Hunedoara, întrecerea
socialistă pentru sporirea pro­
ducţiei de metal se desfăşoară
cu entuziasm.
Pentru ca roadele acestel_ în­
treceri să iie cît mai bogate,
colectivele tuturor secţiilor au
luat numeroase măsuri tehnico-
organizatorice, au aplicat nu­
meroase inovaţii. Astfel, indicii
de utilizare ai agregatelor au
crescut simţitor, Jar graficele de
producţie înregistrează în fie­
care zi noi şi însemnate canti­
tăţi de metal peste plan.
Pînă în prezent, 9 secfii din
marele combinat, produc în con­
tul trimestrului viitor. Aşa sînt
de pildă, oţelărla electrică, o-
ţelăriile Siemens Martin nr. 1
şi 2, aglomeratorul, laminorul
de 800 mm. etc. Dintre acestea
fac parte şi secţiile I-a şi a Il-a
furnale. Incepînd € e ieri, am­
bele secţii produc fontă în con­
tul trimestrului II.
PRIM M U N C Ă
VOLUNTARĂ
Tinerii din cadrul Atelierelor
centrale Gurabarza, mobilizaţi de
organizaţia U.T.M., au amena­
cul din faţa atelierelor, ©ea
mai mare contribuţie au adus-o
tinerii hazăr Nieula, secretarul
organizaţiei de bază U.T.M. din
secţia1strungărie, Andrei Oniţiu,
U.T.M. din secţia lăoătuşerie,
precum şi Aurel Mideă'n, Maria
Bînă, Floarea Filip, Ileana IVa-
zăr şi alţii.
ILIE VIŞA
corespondent
Rusu de Ia S.M.T. 'Alba Iulia,
execută arături pentru cele 8
ha. care vor fi însămânţate cu
borceag, 4 ha. cu cartofi, 2 ha.
cu sfeclă furajeră, 4 ha', cu sfe­
clă de zahăr, 4 ha. cu fioarea-
soărelui, 1 ha. cu fasole, 2 ha.
cu plante tehnice, 5 ha. cu po­
rumb siloz, 1 ha. cu porumb fu­
rajer şi 26,64 ha. cu porumb
pentru boabe.
NICU TRAI STAR U
corespondent de utilizare a agregatelor, reducerea
Ungurei au executat curăţitul şl
stropitul pomilor din livezi. Pînă
în ziua de 27 martie, au fost
curăţiţi şi stropiţi peste 5.000
pomi fructiferi. De asemenea, pe
13 ha. vie s-a făcut legatul vi­
ţei de vie.
La aceste munci, s-ă'u eviden­
ţiat mai ales comuniştii Samoilă
Popa. Valentin Solomon, Şte­
fani Martin, Samoiîă Tileagă şi
alţii,
TRA1AN TOMUŢA
corespondent
-’o'dSSig-
• Vizita lui N. S. Hruş-
ciov în Franţa (pag. 1-4);
» Duminica sportivă
(pag. 2-a);
® Să asigurăm încheierea
in bune conăiţiuni a invă-
ţămîntului de partid la
sate. (pag. 3-a);
J ® Comunicatul comun 1
j1 1 iraniano-afgan (pag. 4-a). j
Utemista Maria Răşinar de la fabrica de ciorapi „Sebe­
şul“ din Sebeş, este recunoscu tâ pentru înăemînarea ei. Fa
lucrează la maşina de tricotat şi îşi depăşeşte zilnic norma
cu 25-27 la sută.
9 .7 4 1 0 0 0 LEI ECO NO M II
L A PREŢUL DE C O S T
Acum cîteva zile, Ia 0. S. Hune­ muncii faţă de plan cu 17,62 la sută,
doara s-au încheiat calculele cu pri­ laminorul bluming care a realizat o
vire Ia realizările privind creşterea productivitate a muncii mai mare cu
producţiei, a productivităţii muncii, re­ 13,90 la sută, O.S.M. nr. 2 care a
ducerea consumurilor specifice, creş­ mărit productivitatea muncii cu 12,59
terea indicilor de utilizare şi a eco­ la sută, furnale, laminorul de 800 mm.
nomiilor realizate la preţul de cost al şi O.S.M. nr. 1 care au mărit intre
producţiei, pe primele două luni ale 1 şi 9 la sută productivitatea mun­
acestui an. Aceste calcule arată dă cii faţă de cifra planificată şi au rea­ instructivă excursie la Alba Iu­
în lunile ianuarie şi februarie, s-au lizat însemnate economii la preţul de
produs peste prevederile planului de cost al producţiei.
producţie 5.102 tone fontă albă şi ce­
nuşie, 15.687 tone oţel Martin şi elec­
tric, 4.861 tone laminate finite pline,
15.549 tone blumuri, 12.275 tone a-
gîomerat fieros etc. in cele două luni Pretutindeni poporul francez continuă
ale acestui an, producţia de fontă a
crescut (a secţia I-a furnale cu 22 şi să-l primească cu bucurie pe N. S. Hruşciov
respectiv 33 kg. pe m.c. volum util,
iar fa secţia a II-a furnale cu 33 şi
respectiv 116 kg. pe m.c. volum util.
La ofeîăria Martin nr. 1,' producţia
de oţel a crescut cu 42 şi respectiv
40 kg. pe m.p. vatră, iar la O.S.M.
nr. .2 cu 83 şi respectiv 84 kg. pe
m.p. vatră cuptor. Sporirea indicilor
consumurilor speciFice, a declasatelor
şi rebuturilor, a •dus fa creşterea pro­ PARIS. Corespondenţă spe­
ductivităţii muncii pe combinat cu
8,26 la şută faţă de plan şi la redu­ cială.: Oprirea lui N. S. Hruş­
cerea simţitoare a preţului de cost ciov la Pau a prilejuit — ca
pe tona de produs. Ga urmare a a- şi în alte localităţi.vizitate —
cestui fapt, s-au realizat economii Ia o vie demonstraţie de prietenie
iraoco-sovietică. Oraşul Pau,
preţul de cost efectiv pe cele două centrul administrativ al depar­
tamentului Basses Pirenees, este
luni ale anului de 9.741.000 lei. un străvechi oraş irancez. Aici
totul aminteşte de vremurile de
O contribuţie însemnată la obţine­ demult Locuitorii oraşului Pau
au hotărît să facă oaspetelui
rea acestor realizări importante şi-au sovietic o primire festivă după
datinele vechi.
adus-o colectivele secţiilor oţelăria e-
lectrică, care a sporit productivitatea In curtea castelului lui Hefn-
ric al IV-lea, de. o parte şi de
cealaltă a intrării în castel s-au
aliniat tineri şi tinere îmbrăcaţi
în vechi costume naţionale. Pe
un covor roşu, N. S. Plruşciov
împreună cu primarul oraşului
care l-a întîmpinat se îndreaptă
spre portalul castelului.' De el
se apropie două títere şi doi
tineri. ţinând în mîini un miel,
un burduf de brânză, o sticlă
de vin si un coş- cu fructe, fată
prin ce este renumit pământul
nostru, spune primarul, adresîn-
du-se lui Nikita Se-rgheevici.
Primiţi din partea noastră roa­
dele lui. In rîseiele şi aplauzele
furtunoase ale tuturor celor pre­
zenţi, tovarăşul Hruşciov ia în
braţe mielul şi-l mîngîie cu blîn-
deţe. Este adus un coş mare în
care se află ştiuleţi aurii de
porumb. Ştiam că o să vă pla­
că, spune primarul. Da. ca ve­
chi specialist în domeniul po­
rumbului, pot să apreciez reali­
zările dv., răspunde zîmbind Ni­
kita Sergheevici.
Apoi toţi intră în sală unde
sînt adunaţi conducătorii şi
membrii Consiliului departamen-
tului Pau şi ai consiliilor can­
toanelor, prefectul şi alte per­
soane. Mulţi dintre ei erau îm­
brăcaţi în frumoase costume de
C t© ufes*israţeL r > e g i© w a ie II. T .
In ziua de 27 martie a.c., a con tinuat, în sala casei orăşeneşti de
cultură din Hunedoara, conferinţa re gionaiă U.T.M.
Darea de seamă prezentată de tovarăşul Garoi Szabo, prim-secretar
al Comitetului regional U.T.M., a scos jn evidenţă aspecte pozitive din ac­
tivitatea organelor şi organizaţiilor U.T.M. precum şi unele lipsuri.
Delegaţii la conferinţă, utemişti din întreaga regiune, au analizat în
cadrul discuţiilor, aspectele muncii desfăşurate de către organizaţia re­
gională U.T.M. pe perioada de la ultima conferinţă regională şi pînă în
prezent şi au făcut preţioase propuneri de îmbunătăţire a activităţii de viitor.
După dezbaterile pe marginea dă rii de seamă a organizaţiei regionale
U.T.M., s-a trecut la alegerea noului comitet şi a delegaţilor pentru cel
de-al Hl-lea Congres al Uniunii Tineretului Muncitor.
fn cuvîntnl său, tovarăşul Virgil Trofin, prim-secretar al 0. 0. al
U.T.M. a apreciat că în activitatea Comitetului regional U.T.M. s-au ob­
ţinut rezultate bune datorită conducerii permanente de către Comitetul re­
gional de partid, îmbunătăţirii stilu Iui de muncă al Biroului regional
U.T.M., a creşterii conştiinţei tinerilor pentru traducerea în viaţă a sarci­
nilor trasate de partid.
In semn de mulţumire pentru grija pe care o poartă Partidul Mun­
citoresc Romîn organizaţiei de U.T. M., participanţii la conferinţă au tri­
mis o telegramă C.C. al P.M.R. în care se angajează să-şi sporească
eforturile pentru obţinerea de noi succese în cinstea celui de al Iff-lea
Congres al partidului.
Delegaţii la Conferinţa regională au asistat duminică seara la un
spectacol prezentat de Ansamblul de cîntece şi dansuri al C.C. al U.T.M.
Artişti amatori în vizită la colectivişti
Zilele trecute, colectiviştii din corale, solo voce, dialoguri şl
satul Demsuş, raionul Haţeg, dansuri populare.
au primit vizita formaţiilor ar­
tistice de amatori ale căminu­ Programul a fost pregătit
lui cultural din satul Ostrov. sub îndrumarea tovarăşelor în­
văţătoare Zamfira Ilica şi Mag-
In faţa a 275 spectatori, a da Bunget, care au debutat pe
scenă alături de ceilalţi tineri
fost prezentată piesa „Zestrea din Ostrov.
Ilenuţei“ de ştefănescu Mircea, N. BUTEAŢA
In program au figurat şl piese corespondent
x po z ifie
La şcoala de 7 ani din Pe- tive etc. Aceste lucrări au fost
treşti, raionul Sebeş, a fost or­ selecţionate pentru a fi pre­
ganizată o expoziţie cu obiecte zentate la faza raională a con­
confecţionate de elevi, pentru cursului.
concursul cu tema „Mama“. Vi­
zitatorii, părinţi şi elevi, au ad­ S-au evidenţiat din cadrul
mirat mult lucrările expuse. cercului de creaţie literară şi
De o apreciere deosebită s-au al cercului plastic elevii: 'Mun-
bucurat tablourile intitulate: tiu Monica, Corşiu Paraschi-
„Flori pentru mama“ şi „Orfa­ va, Pătruţ Elena, Kirr Konradt,
Grum Ingrid, Florescu Alexan­
nu l-1907“, poeziile „Cîntec pen­ dra, Gavrilă Maria, Jurj Ana,
Dobratăr Maria, Schobel Mar-
tru măicuţa noastră“ şi „Mut- lenchen, Kelinger Rosina şi al­
ţii.
ter“, precum' şl alte obiecte :
prof. MIRZA PAVEL
ghiveciuri pentru flori, frumos
corespondent
ornate, tave cu modele decora­
Ucenici în excursie
Acum cîteva zile, un grup de mult interes explicaţiile daté
40 de ucenici de la Şcoala pro­ cu privire ia trecutul istoric al
fesională a uzinei „Victoria“ localităţii, acordînd o atenţie
Călan, au făcut o frumoasă şi deosebită documentelor şi obi­
ectelor legate de trecutul de
lia. Aici au vizitat muzeul şi luptă al poporului nostru îm­
monumentele istorice ale ora­ potriva exploatatorilor.
şului.
GHEORGHE PĂDUREŢ
Tinerii ucenici au urmărit cu
corespondent
SISSâS*
.S. Hruşciov în Franţa
epocă. N. S. Hruşciov şi Nina cu cîţiva copii cărora Ie-a îm­
Petrovna Hruşciova salută prie­ părţit mici insigne reprezentînd
teneşte pe toţi. Imediat s-a' creat Sputnikul. La ora 8,40 (ora to­
o atmosferă cordială. Tovarăşul cată) N. S. Hruşciov şi persoa­
Hruşciov adresîndu-se celor
nele care îl însoţesc au părăsit
prezenţi le mulţumeşte pentru oraşul Pau îndreptîndu-se spre
ospitalitate şi »cordialitate. Intre aeroportul Tarbes-Ossun, fiind
cele două popoare ale noastre, salutaţi pe parcurs de o mare
spune el, există o bună şi sin­ mulţime, care, în ciuda orei ma­
ceră prietenie. Fie ca să se tinale, a ţinut să-i ureze drum
întărească pentru binele păcii. bun. Puteau fi văzute numeroa­
se pancarte cu inscripţiile „Pa­
In sală izbucnesc ovaţii. în­ ce“, „Prietenie“. Ovaţiile n-au
cepe o convorbire prietenească. contenit... La ora 9,29 (ora lo­
Primarul roagă pe înaltul oas­ cală) avionul personal al pre­
pete să semneze în Cartea de şedintelui Republicii Franceze,
onoare a oraşului. Toţi fes pe De Găinile, în care călătoresc
balconul castelului de unde se înalţii oaspeţi, şi-a luat zborul
deschide o privelişte minunată spre Istres.
a oraşului şi a piscurilor mun­
ţilor : Pău este situat la poalele După o perioadă scurtă de
Pirineilor. Frumoase locuri, oa­ zbor avionul a aterizat la îs-*
meni vrednici, spune Nikita Ser- tres. Aici Nikita Hruşciov a fost
gheevioi. întîmpinat printre alţii de pre­
fectul departamentului Bouches-
Apoi oaspeţii iau loc în auto­ Du-Rhone, Raymond Picard şi
mobile şi, salutaţi de mii de o- de generatul Louis Delfino, co­
răşeni, se îndreaptă spre viia mandantul regiunii a IV-a ae­
Prefecturii unde vor rămâne riene şi fost comandant al esca­
drilei Normandie-Niemen. N. S.
peste noapte. Hruşciov urmează să ia cunoş­
Pînă seaVa tîrziu ne străzile tinţă de sistemul canalelor de
irigaţie existente în această re­
oraşului n-ă’u contenit manifes­ giune din sudul Franţei.
taţiile tineretului la care erau
scandate lozinci de salut adre­ Ar
sate înaltului oaspete sovietic,
lozinci chemând lă întărirea prie­ NIMES 28 (Agerpres). — So­
teniei frănco-sovietice. Adunaţi sit duminică dimineaţa pe aero­
în mări grupuri în piaţa centra­ portul din Istres, N. S. Hruşciov
lă a oraşului, oamenii scandea­ şi persoanele care îl însoţesc
ză : „Hruşciov-pace“, intonează şi-au continuat imediat drumul
mai departe în automobile.
Marseilteză. Cu această a luat
sfârşit cea de-a patra1 zi a vizi­ Grotegiul trece prin Arles. O-
tei şefului guvernului sovietic, raşul este împodobit cu drape­
N. S. Hruşciov. în Franţă. lele de stat sovietice şi franceze.
¦ Programul zilei de duminică Mii de oameni s-au adunat pe
străzi. Ei îl salută cu căldură
a început cu mult mai devreme pe şeful guvernului^ sovietic, N.
de oră obişnuită şi în afară ce­ S. Hruşciov, mulţi 'dintre ei ţin
lor prevăzute pentru ziuă în în mîini "drapele sovietice.
curs. În jurul orei 7 dimineaţa,
N. S. Hruşciov a făcut o plim­ (Continuare în pag. fV-a)
bare în apropierea vilei în care
a petrecut noaptea, s-a întâlnit