Page 93 - 1960-03

N f. 1635
In jurul tău, nimeni să nu rămlnă în urmăl
Ht©af!ele a ju t o r u lu i
tovarăşe® ©
'In g in e r u l C ornea o b serva se încă
'de a n u l trecu t că a ju sta re a cu p to a ­ E u nu-s de acord...
relor la oţelăria electrică din com ­
binat, nu se făcea in cele m ai bu-
rea co n d iţiu n i. C a lita tea re p a ra ţiei dat tovarăşului de m uncă, nu pre­
lăsa uneori de dorit şi avea urmări
neplăcute asupra elaborării şarjei ur­
m ătoare. S-a gindit că dacă ar a-
oea m ai m ulţi oam eni, ar putea în ­
lătura acest neajuns. Dar de unde
să io. o a m e n i ? Ş i apoi, în fe lu l a-
cesta creşte preţul de cost. Şi-a dat
repede seam a că soluţia aceasta
nu-i bună. Ş i totuşi, efectivul care
lucra la ajustare trebuia sporit. Dar
cum ? S-a consultat cu cîţiva oţe­
luri. U nul i-a sugerat id eea :
— Şarjele de la cele două cup­
toare nu se evacuează în acelaşi
tim p. Ce-ar fi dacă cele două echi­
pe s-ar ajuta între ele?
Ideed 1 s-a părut in teresantă. (Sîn-
tiurilc l-au d u s cu un an în ur­
mă. întrecerea luase am ploare, pla­
nul erei d e p ă şit cu reg u la rita te. C u
toate acestea, candidatul de partid
Ştefan Cornea observase că lucru­
rile nu m ergeau tocm ai bine. De
măi m ulte ori avusese ocazia să-şi
dea. sea m a că unii oam eni, deşi
fru n ta şi îri producţie, n u se in tere­
sau ciini m uncesc tovarăşii lor. N u
găsise însă niciodată m ijlocul pen­
tru a face din colectivul său o fa­
m ilie, un tot. Ş i iată că acum ,
anul dintre oam eni vine cu b pro­
punere ătît de valoroasă. N u do­
vedeşte aceasta 6 creştere a con­
ştiinţei, 6 nouă concepţie despre
muncă ?
— Ai dreptate. S e poate face
treabă bună în felul acesta. Nici
m i încape îndoială ca asta-i solu­
ţia.j fruntaşii să ajute pe cei ră­
m a şi îri urm ă. C e m a i, p o rn im i-
m ediat la treabă!
De vorbă cm oameni!
P ină la evacuarea şarjei de la
cuptorul nr. 2, nu m ai era decît
vreo jum ătate de oră. De aceea, in ­
ginerul Cornea a considerat că a
sosit m om entul să treacă la fapte.
Aşa se face că a început să le
vorbească oam enilor de la cuptorul
nr. 1 despre a jutorul pe care ei îl
p o t d a celor d e la c u p to ru l nr. 2.
Spre surprinderea sa însă, cîţiva
n-au fost de acord cu această pro­
p u n e rii
— Păi, tovarăşe inginer — i-a
spus ajutorul de iopitor Tom a But-
garu — sîntem sau nu în întrece­
Cîndm-am reîntors, în iama-:
rie 1914, la Petersburg, starea
sănătăţii mele era foarte proa­
stă. Atîta timp cît lucram, tra­
tamentul nu dădea rezultate. A-
flind acest lucru, Vladimir Ilici
mă cheamă la Cracovia, şi în
a doua jumătate a lunii ianua­
rie 1914, plecai intr-acolo, pe
ruta Varşovia.
Casa în care locuia Vladimir
Ilici se afla la periferie, pe
strada Lubomirslci, în partea de
est a oraşului. Locuinţa se com­
punea din două odăi nu prea
mari, mobilate doar cu două
paturi simple, două mese de
brad şi cîteva scaune şi tabu-
rele modeste.
Am fost întîmpinat cu multă,
căldură de Nadejăa Konstanti­
novna Krupskaia, care mi-a co­
municat că Vladimir Ilici era
plecat şi urma să se înapoieze
abia peste cîteva zile.
Pe Nadejăa Konstantinovna o
interesa, desigur, foarte mult
tot ce se petrecea pe atunci în
Rusia<, dar în timp ce asculta
informaţiile pe care i le dă­
deam, mă întrerupea mereu,
spunînău-mi:
— Nu te grăbi, n-ai voie să
vorbeşti mult. Ai tot timpul să
povesteşti.
Peste noapte, am rămas în
casa lui Vladimir Ilici, iar a
doua zi am fost instalat în lo­
cuinţa lui Aleksandr Antonovici
Troianovski.
In timp ce aşteptam să se
întoarcă Vladimir Ilici, mă stră­
duiam să-mi întocmesc im plan
amănunţit al expunerii pe care
urma să i-o fac, mă gînăeam
la cele ce ştiam despre proble­
mele de partid din Rusia, des­
pre activitatea fracţiunii noa­
stre din Dumă, despre ziarul
„Pravda“ etc.
Pînă atunci nu-l mai văzusem
niciodată pe Vladimir Ilici şi
mă simţeam oarecum intimidat
la gîndul acestei prime intil-
niri cu conducătorul partidului
nostru. Dar cină Vladimir Ilici
se inapoie şi-l văzui, mi-am dat
numaidecît seama că am în faţa
mea un om ca toţi oamenii. La
el totul era sim plu: înfăţişa­
rea sa tipic rusească, hainele,
gesturile prin care sublinia cele
ce spunea. Numai ochii lui Vla­
dimir ilici mi se părură neobiş­
nuiţi : ardea în ei o flacără vie,
pătrunzătoare.
re? Ce, să m uncim noi pentru ei?
Inginerul le-a explicat că ajutorul
su p u n e pierderea întrecerii cu el.
D im potrivă, are drept urmare re­
zultate m ai frum oase, oţel m ai
m ult produs peste plan.
Un singur a sa ect
.4 în c e p u t evacuarea. In g in e ru l
stătea ca pe ghim pi. Oare vor veni
oam enii de la cuptorul nr. 1 ? L-au
înţeles ? Întrebările acestea îl fră-
m întau mereu. Dacă nu vor veni,
înseam nă că n-a ştiut să-i con­
vingă, că n-a ştiut să se apropie
de el...
A început ajustarea. N -a venit
nim eni. Inginerul n-a m ai rezistat.
A fu g it în birou şl-a răm as acolo.
Era o înfrîngere...
Starea aceasta i-a fost tulburată
însă dé iin om , care l-a chem at':
— Tovarăşe inginer, veniţi să
v e d e ţi! Să-i Vedeţi pe cei de la
„unu" cum lucrează dé fa in alături
de-ai noştri!
P e fa ţa to v a ră şu lu i C ó rn ea a ă=
părut un zîm bet. Cirid a a ju n s pe
platform ă, a răm as însă şi m ai
uim it. N u se aştepta să-l intîlneas-
că şi pe Bulgaru. Doar el fusese
acela care spusese că nu-i bine
ceea ce 'sé face.
S-a dus direct la el şi l-a sp tisl
— Ai venit totuşi, tovarăşe B ul­
garu ! ? Cine ie-a convins ?
— E u t M-'am g in d it serios la
celé ce ne-aţi spus dos. Aveţi
dreptate. Dacă ne intr-ajutorăm , ob­
ţinem şi noi şi vecinii noştri re­
zultate m ai bune. 'Aceasta înseam nă
că vom da patriei şi m ai m ult o-
ţel — a subliniat el.
Succesul era deplin. Chiar şi a-
cei care cu puţin tim p înainte fu ­
seseră îm potrivă, s-au alăturai co­
lectivului. Ce i-a determ inat să fa­
că acest lucru? Sim ţul înalt al da
toriei, exem plul com uniştilor, con
ştiinţa că ceea ce fac e pentru
pentru patrie. In această acţiune
se întrezăreşte înalta conştiinţă so
cialistă, se întrezăreşte m area colee
tivitate a zilei de m iine
N ANDRONA0HE
\ n t î f n §r i c u L E
In
După ce Vlaăimir ilici îmi
puse întrebări amănunţite în
legătură cu starea sănătăţii
mele, începui să-i relatez şi des­
pre problemele de partid din
Rusia; dar, tocmai ca şi Na- respondat regulat cu Vlaăimir
ăejda Konstantinovna, Vlaăimir Ilici. In scrisorile sale, Vlaăi­
Ilici nu mă lăsă să vorbesc mir Ilici mă întreba de sănăta­
m ult:
— „Nu-ţi face bine să vor­
beşti mult dintr-odată. Ai
să-mi povesteşti încetul cu în­
cetul totul, nu te grăbi“.
Ne vom strădui să te vinde­
căm cu orice preţ — îmi spu­ la Lenin, dar toate au fost dis­
nea Vlaăimir Ilici, dorind să mă truse cu prilejul arestării noa­
îmbărbăteze. Numai să nu te stre la Petrograd în 1914 (le-am
descurajezi.
A doua zi, prin intermediul
tovarăşului S. I. Bagoţki, care
locuia la Cracovia, Vlaăimir
Ilici mă trimise la un medic re­
numit pe vremea aceea, doc­
torul Lanăau, docent universi­
tar. După ce mă consultă, me­
dicul îmi recomandă să plec
să mă tratez in Elveţia.
Am mai rămas o bucată de
vreme la Cracovia şi am avut
posibilitatea să-l văd zilnic pe
Vlaăimir Ilici şi să stau de vor­
bă cu el despre unele proble­
me care ne interesau pe a-
mîndoi.
Vlaăimir Ilici se ocupa intens
de treburile partidului: citea
mult. scria şi în fiecare seară
pe la orele 11 se ducea perso­
nal la gară pentru a-şi expedia
corespondenţa în Rusia (arti­
cole pentru presa noastră bol­
şevică, discursuri pentru depu­
taţii bolşevici, instrucţiuni şi di­
rective pentru munca de partid
şi alte materiale).
Peste puţin timp am plecat doua zi, în timp ce mă aflam
în Elveţia. Cînd m-a condus la unul dintre aceştia şi şedeam
la gară, Vlaăimir Ilici mi-a ce­ in cerdacul vilei, se iviră prin
rut insistent să-i scriu cum apropiere, pe biciclete, nişte in­
merge tratamentul, iar emi­ divizi pe care nu-i mai văzusem.
granţilor ruşi bolşevici care se Din cină în cînd, aceştia veneau
găseau în oraşul Berna. Vlaăi­ pînă in apropierea cerdacului şi
mir Ilici le-a scris să mă in­ mă priveau fără pic de jenă,
terneze intr-un sanatoriu, cît
mai repede şi in condiţii cît mai
bune.
In Elveţia am stat un timp
destul de îndelungat şi am c.o-. tunci \despre, Elveţia pe care o
Toate forţele pentru
arăturilor şi insăminţărilor primăvară
In aceste zile de primăvară,
pe ogoarele regiunii noastre,
muncitorii din G.A.S., colecti­
viştii şi întovărăşiţii transportă
la cîmp gunoiul de grajd, exe­
cută arături şi însămînţează ce­
realele păioase de primăvară şi
plantele furajere. Toate aceste
lucrări sînt deosebit de impor­
tante. De nivelul agrotehnic Ia
care sînt executate şi de res­
pectarea timpului efectuării lor
depinde în mare măsură obţi­
nerea unor recolte sporite.
Din situaţia operativă comu­
nicată la' 25 martie a.c., rezultă
că în unităţile agricole socialis­
te din regiunea noastră s-a în-
sămînţat 7,5 la suta, s-a arat
20.2 la sută din suprafaţa pre­
văzută în plan şi s-au îngră­
şat mai mult de 35.000 hectare
teren. In raioanele în care or­
ganizaţiile de partid’ au desfă­
şurat o susţinută muncă poli­
tică în rîndul colectiviştilor şi
întovărăşirilor pentru efectua­
rea muncilor agricole de primă­
vară în timpul optim, s-au ob­
ţinut pînă În prezent rezultate
din cele mai bune. Aşa, de pil­
dă. în raionul Orăştie, colecti­
viştii şi întovărăşiţii au arat
3.500 hectare din cele 10.621
hectare prevăzute în plan şi au
însămînţat 1.889 hectare. îngră­
şăminte naturale au transpor­
tat pe 4.165 hectare teren.
Rezultate bune la efectuarea
muncilor agricole de primăvară
s-au obţinut şi în raioanele
Sebeş, Alba şi Brad. In raio­
nul Sebeş s-au efectuat arături
de primăvară în proporţie de
24.3 la sută. iar în raionul
Alba în proporţie de 23,4 la
sută. Şi însămînţările de pri
măvară se efectuează cu inten
sitate sporită în aceste raioane
Aşa, de pildă, în raionul Brad
procentul însămînţărilor se rl
dică la 9,3 la sută, iar în raio
nul Alba la. 8,5 la sută. Merită
subliniat că în urma cu cîteva
640 ore muncă voluntară
înir-o singură zi
Biroul organizaţiei de bază
P.M.R. de la secţia mecanică a
uzinei „Victoria“ (Sălan, ana-
lizînd problemele dezbătute în
şedinţa comitetului de partid pe
uzină, a luat iniţiativa realiză­
rii de economii şi prin muncă
voluntară. Astfel, mobiiizînd în­
treaga masă de muncitori din
1914
F. N. Samoilov
te, mă sfătuia să mă gindesc
cît mai puţin la treburi şi să
mă îngrijesc de vindecarea mea,
uneori îmi comunica şi noutăţi
politice. Am avut un număr
destul de mare de scrisori, de
ars împreună cu multe alte
materiale).
Prin iulie mă simţeam deja
întremat, prinsesem puteri şi
mă pregăteam să mă întorc în
Rusia, dar am fost împiedicat
de războiul imperialist care se
dezlănţuise.
Graniţele cu Germania şi Au­
stria erau închise şi înainte de
a pleca a trebuit să culeg multă
vreme informaţii, pentru a afla
ce cale mai. există pentru a pă­
trunde in Rusia. Pe atunci mă
găseam în staţiunea balneară
Leizigen.
Odată, am primit de la Vlaăi­
mir ilici, care se afla în Austria, bani trimisă de mine. I s-a co­
o telegramă prin care mă ruga
să-i trimit, dacă am posibilita­
tea o sumă. de bani. Cu puţin
înainte îmi sosise de la Peters­
burg salariul meu de deputat
în Dumă. aşa că i-am trimis
telegrafic 500 de franci. După
aceasta, poliţia elveţiană a a-
restat cu totul pe neaşteptate
cîţiva emigranţi politici ruşi cu
care eram in legătură, iar a
cil insolenţă. Purtarea lor era
foarte suspectă, dar nu-mi ve­
nea să cred că sînt copoi. O
astfel de presupunere nu se îm­
păca cu părerea mea de a-
mmm
zile, colectiviştii din raionul
Brad au terminat înşămînţarea
păioaselor din epoca I-a.
Rezultate nesatisfăcătoare în
privinţa muncilor de primăvară
au fost obţinute pînă acum în
raioanele Haţeg, Ilia şi Hune­
doara. Deşi, în aceste raioane
există posibilităţi mari, totuşi,
datorită faptului că munca n-a
fost îndeajuns de bine organic
zată. rezultatele sînt slabe. Ast­
fel, în raionul Ilia, din cele 7.007
hectare care trebuie arate în
primăvară, au fost arate doar
830 hectare. In ceea1ce priveşte
însămînţările de primăvară, si­
tuaţia în aceste raioane este a-
semănătoare cu cea a arături­
lor. In raionul Haţeg, însămîn­
ţările sînt efectuate doar în
proporţie de 3,6 la sută, iar în
raionul Ilia în proporţie de 6,7
la sută.
Avînd în vedere că timpul
permite atît efectuarea arăturilor
de primăvară, cît şi a însămîn­
ţărilor, este necesar ca organe­
le de partid, sfaturile populară
şi cadrele tehnice agricole, să
ia de urgenţă cele mai indicate
măsuri. în scopul urgentării
muncilor agricole de primăvarăi
SITUAŢIA ARĂTURILOR DE
PRIMĂVARĂ LA 25 MARTIE
A.C. :
ORĂŞTIE 33%
SEBEŞ 24,3%
ALBA 2 3 ,4 /
BRAD 14,30/°
HAŢEG 13,20/°
ILIA 1 W °
HUNED. w °
secţie Ia repararea unor agre­
gate prin muncă voluntară, aU
fost efectuate într-o singură zi
640 ore de muncă voluntară,
realizîndu-se economii în valoa­
re de 3.000 lei.
GHEORGHE BOTA
corespondent sionari dacă vor, pot să mun­
NIN
socoteam cea mai „democra­
tică“ ţară.
La fel de neaşteptată a fost
pentru mine şi arestarea nemo­
tivată a unui număr de emi­
granţi politici. Pe atunci nu pu­
team concepe că în Elveţia poa­
te fi încălcată libertatea indivi­
duală, şi cu atît mai puţin că
cetăţenii pot fi arestaţi „fără a
li se explica motivele“.
Dar faptele rămîneau fapte.
In faţa mea aveam priveliştea,
atît de „familiară“ în Rusia, a
abuzurilor şi silniciilor. Şi din
acel moment prestigiul „demo­
craţiei elveţiene, cea mai liberă
din lume“, a scăzut foarte mult
in ochii mei.
A doua zi, arestaţii au fost
eliberaţi şi în acelaşi timp au
dispărut şi copoii care mă ur­
măreau. Am aflat după aceea
că eram suspectaţi nici m.ai
mult nici mai puţin decît de
spionaj in folosul Rusiei şi a-
ceasta din pricina coresponden­
ţei mele cu Vlaăimir Ilici; la
eliberarea arestaţilor a contri­
buit Sgragen, prefectul poliţiei
din Berna, social-democrat, ca­
re a lămurit poliţiei elveţiene
cit de absurdă este acestă a-
cuzaţie adusă emigranţilor po­
litici.
Am mai aflat că poliţia avea
de gînd să mă aresteze şi pe
mine, dar n-a îndrăznit, dat
fiind că eram deputat": se te­
mea de oarecare „complicaţii
diplomatice“ (nu-i trecea prin
minte că partidul din care fă­
ceam eu parte era duşmanul
jurat al ţarismului şi că deci
din pricina arestării mele nu
s-ar fi ajuns la nici un fel de
„complicaţii diplomatice“).
'Mai tîrziu mi s-a 'spus că Vla-
dimir Ilici n-a primit suma de
municat că „pe numele lui a
sosit un mandat poştal, dar că
suma nu-i poate fi eliberată,
dată fiind calitatea lui de cetă­
ţean al unei ţări care se află
în stare de război cu Austria“.
Intre timp, evenimentele se
precipitau.. Cînd s-a vădit că
conducătorii partidelor socialis-
te., ale:ţărilor, beliger antei trăda-
Pag. 3
Colectivişti pensionari In atenţia
conducerilor
In viaţa satelor noastre apar Fiind întruna din zile pe la întreprinderilor şi
G.A.C. Pricaz, am discutat 6U instituţiilor precum
din ce în ce lucruri noi, ex­ colectivistul Ioan Dutca şi so­ şi a deţinătorilor
ţia sa Aurelia, ambii pensionari particulari de
presii ale unei orînduiri noi so­ ai colectivei. Punînd în con­ auto-moto vehicule
trast trecutul cu prezentul, ei
cialiste, ale unei vieţi noi, fe­ au arătat mizeria în care s-âU Direcţia Miliţiei regiunii
zbătut în trecut şl viaţa ferici­ Hunedoara, secţia Insp. au­
ricite. Niciodată, în trecut ţă­ tă pe care o duc acum. Pă- to şi circulaţie anunţă că
mînt n-au avut. In gospodărie la data de 1 aprilie 1960,
ranul muncitor care se zbatea au intrat numai cu braţele de începe operaţiunea de re­
muncă. La 5 ani după ce au cenzare a tuturor auto-
în mizerie şi sărăcie, nu şi-ar devenit colectivişti şi-au con­ moto vehiculelor. Pentru
struit casă nouă, spaţioasă, iar buna desfăşurare a acestei
fi putut imagina că va putea după ce a fost electrificat satul, operaţiuni se vor lua mă­
au introdus în casă lumină e- suri pentru punerea la
avea asigurată la bătrîneţe o lectrică. Casa lor este acum Îm­ punct a parcului de auto­
belşugată. Şi este firesc să fie vehicule. Prezentarea la re­
viaţă lipsită de griji. Iată că aşa. 'Anul trecut ei au primit cenzare se va tace în zile­
drept pensie 2.400 lei, 1.200 kg. le stabilite.
în zilele noastre, acest lucru de­ grîu, porumb şi cartofi, Iar pen­
tru cele 214 zile-muncă efec­ , Deţinătorii de auto-mo­
vine realitate. In istoria satu­ tuate în gospodărie au mai pri­ to vehicule care şi-au
mit 1.595 kg. grîu, 3.210 kg. po­ schimbat domiciliul în altă \
lui s-a consemnat pentru primă rumb. 428 kg. orz, 1.070 kg. localitate, sînt obligaţi să
cartofi şi alte produse, precum se prezinte de urgenţă la
dată încă un eveniment deose­ şi 1.859 lei. Ei şi-au manifestat Direcţia Miliţiei regiunii
hotărîrea ca anul acesta să Hunedoara, secţia Inspecţia
bit de important — ţărani presteze mai- multe zile-muncă auto şi circulaţie, anunţînd
'decît în anul trecut. noul domiciliu. Acest lucru
muncitori primesc pensie dd este necesar în vederea sta­
Şi ceilalţi pensionari, repar­ bilirii datei şi locului unde
,bătrîneţe. ir tizaţi la munci corespunzătoa­ urmează a se prezenta la
re, lucrează cu mult sîrg în recenzare.
Gospodăria agricolă colectivă gospodărie. Bunăoară, Gheorghe
„21 Decembrie“ din satul Prl- Crăciun a prestat, în anul tre­ Se recomandă a se lua
caz, raionul Orăştie, a luat fiin­ cut singur, mai mult de 200 măsuri de punerea la punct
ţă în anul 1950 cu numai cîte­ zile-muncă, primind astfel în a cărţilor de identitate teh­
va zeci de familii de ţărani să­ total, pensie şi retribuţie pen­ nică, oomplectîndu-se cu
răci şi mijlocaşi. La începută tru zilele-muncă, 6.500 kg. grîu, rulajul km. parcursuri, cît
fost mai greu. Dar, prin munca porumb, ora, şi cartofi şi 2.900 şi schimbarea agregatelor
lor susţinută, colectiviştii au lei. ce poartă număr de serie.
învins greutăţile, au dezvoltat
avutul obştesc al gospodăriei Acest sistem rde pensionare a) Nerespectarea celor ară­
creînd anumite rarriuri anexe a- făcut să crească şi mai mult tate mai sus atrage după
ducătoare de venituri. Aşa se încrederea ţăranilor muncitori sine sancţiuni conform De­
face că din an în am au crescut cu gospodării individuale' în jus­ cretului nr. 418/1958
veniturile gospodăriei şi cele ale teţea politicii partidului de
colectiviştilor. transformare socialistă a satu­ Laurent; PETROŞANII 'Misîur
lui. Acest lucru este oglindit şi periculoasă; Telegrama; sebei
La îndemnul organizaţiei de de faptul că la începutul anu­ Escadrila „Liliacul“ ; SIMERL
partid, colectiviştii ’din Pricaz lui trecut, toate familiile de ţă­ Trenul prieteniei; LONEA: I
au analizat în cadrul unei a- rani muncitori din Pricaz, au misiune specială ; TEIUŞ ?' Fal
dunări generale posibilităţile de intrat în marea familie a co­ din K iev; ZLATNAV Romanţ
aplicare în mod mai avantajos a lectiviştilor, periferiei; APOLDU DE StlS
prevederilor statutului model al Dezertorul; CALAN : Penti
G.A.C, referitor la ajutarea bă- A. ZAHARIA 100.000 de mărci.
trînilor. In acest scop ei au ho-
tărît să Introducă un sistem 28 şi 29 MARTIE 1960
de pensionare. 'Adunarea gene­
rală a stabilit astfel ca toţi co­ DEVA: La răscruce de dru­
lectiviştii Care au o vechime de muri ; ALBA 1ULIA: Marile fa­
cel puţin 5 ani în gospodărie şi milii; 12 rezulate exacte; BRAD:
care au împiinit vîrSta de 60 Cîntec de dragoste la caval ;
de ani —j bărbaţi şi 55 de ani HAŢEG : Prietenul regăsit; HU-
— femei, şi care au efectuat NEDOARA : Părinţi şi copii;
anual minimum de 120 zile- ILIA: O Intlmplare extraordi­
muncă — bărbaţii şi 80 zile-
muncă femfeile1 să' primească nară ; ORĂŞTIE: Ultima aven­
drept pensie 100 lei lunar, iar
ia fiecare sfîrşit de an, 200 kg. tură a lui Don Juan; Caşul dr.
grîu, 200 kg. porumb şi 200
kg. cartofi. Colectiviştii pen­
cească mai departe în gospo­
dărie, iar pentru munca depu­
să primesc pe lingă pensie, a-
ceeaşi retribuţie la ziua-muncă
ca şi ceilalţi colectivişti.
Aşa au apărut primii pensio­
nari ai satului.
Pensionarea colectiviştilor bă-
trîni de la Pricaz se aplică de
la jumătatea anului 1958. Gos­
podăria are acum 12 pensio­
nari.
& L& & & &
u ti l U llLt,CI IUlţ,lUILULUS u v / v i - u - i / i / u i - u / , B ifi Pm G B Â M VL B E
rîndurile social-democraţilor ruşi
emigraţi în Elveţia s-a pro­ 28 MARTIE 1960 10,45 Cîntece patriotice'; Ti,45 Radio-
dus o mare învălmăşeală, două
poziţii diametral opuse s-au de­ PROGRAMUL I: 6,15 Emisiunea Prichindel; 12,30 In faţa hărţii; 14,00
finit net. Plehanov, Aleksinski pentru s a te : Din activitatea G .A .S.; Concert de muzică uşoară; 16,15 Vor­
şi alţii, au adoptat o atitudine beşte Moscova ! 17,25 Din muzica u-
şovinistă, ăefensistă, pe cînd 8,00 Gîntece şi jocuri populare romî- şoară a compozitorilor noştri; 18,00
bolşevicii, in frunte cu Vlaăi­ n eşti; 9,30 Un tăciune şi-un cărbune; Revistă ăconomică Radio ; Combinatul
mir Ilici, s-au situat pe o po­ „(Sălin nebunul“ — basm de M. Emi- metalurgic Reşiţa ; 19,15 Doine şi jocuri
ziţie de luptă îm’potriva răz­ n escu ; 11,03 Muzică de estradă; 12,25 populare romîneşti ; 20,20 Noapte bună,
boiului şi împotriva guvernu­ Emisiune literară î Frumuseţile patriei,
lui ţarist. în operele scriitorilor noştri; 13,20 Din
M-am înapoiat din nou la
Berna, tinde se afla şi Vlaăimir
Ilici, care sosise chiar atunci
din Austria. El fusese arestat
de autorităţile austriece ca ce­
tăţean al unei ţări care se afla muzică uşoară a compozitorilor sovie- . copii ; 21,15 Din folclorul popoarelor ;
în stare de război cu Austria,
şi imediat după eliberare, trecu­ tic î; 15,10 Concert de prînz: 17,30 22,59 Muzică simfonică.
se în Elveţia. A doua zi după
sosirea mea la Berna, la 24 „Tineri din lumea întreagă“, emisiu­ PROGRAMUL II: 14,07 Cîntece de
august (stil vechi), Vlaăimir ne de cîntece; 18,30 Melodii, m elodii; luptă antifasciste ; 15,30 Muzică de
Ilici luă cuvîntul in. adunarea 19,30 Teatru la microfon: „Azilul de estradă interpretată de orchestre de
grupului din localitate al bolşe­ noapte“ de Maxim Gorlu; 22,30 Con­ coarde; 16,45 Să ne cunoaştem pa­
vicilor şi citi un referat cu pri­ certul „Două inimi într-un vals“ ; 23,20 tria : Vrancea ; 18,05 Cîntece sovietice
vire la atitudinea bolşevicilor Cvintetul în mi bemol major de Schu- de muncă ; 20,00 „Rigoletto“ de Verdi;
faţă de război. Adunarea s-a ţi­ mann. 22,30 Muzică populară rbmînească 5
nut în pădure, în afara oraşu­
lui. Vlo.ăimîr ilici ne spuse că
toată frazeologia despre apă­
rarea patriei este şovinism pur
şi că orice ajutor acordat gu­
vernului ţarist în război înseam­ PROGRAMUL I I : 14,07 Muzică co­ 23,15 Concert de noapte.
nă trădare făţişă a clasei mun­
rală din ţări prietene; 15,15 Cîntece BULETINE DE ŞTIRI: "5,00, 6,00,
citoare ; el adăugă că trebuie să de dragoste şi jocuri populare romî- 7.00, 11,00, 13,00, 15,00, 17,00, 19,00,
folosim toate greutăţile întîm- n eşti; 16,30 Vorbeşte Moscova ! 17,50' 20.00, ' 22,00, 23,52 (programul 1),,
pinate de război de guvernul Ştiinţa şi religia: Originea gnoseolo­ 14.00, 16,00, 18,00, 21,00, 23,00 (pro­
ţarist în scopul luptei celei mal gică a religiei; 19,30 „Gîntă mandoli­ gramul II).
hotărîte împotriva războiului ; nele“, program de canţonete; 20,20
Lenin mai spuse apoi că tre­
buie să facem agitaţie în lu­ Noapte bună, co p ii: „Ftata din soc“ de mmm mmmaimsk
mea întreagă pentru transfor­ Andersen ! 20,30 Program muzical pen­
marea războiului imperialist în
război civil şi că muncitorii din tru fruntaşii în producţie din indus­ PENTRU 24 ORE
toate ţările beligerante trebuie trie şi agricultură; 21,15 Melodii li­
să îndrepte armele împotriva rice romîneşti; 22,00 Muzică simfoni­ Vremea fărnîfie călduroasă, cu
propriei lor burghezii şi a pro­ că î 23,15 Concert de noapte. cerul 'variabil. TehiperâtUra în
priilor lor guverne. uşoară creşţere ; ziua între' 13—
29 MARTIE 1960 18 grade, iar noaptea între 1—
Aceasta a fost prima cuvinta- 6 grade. Vint potrivit cu inten­
re rostită de. Vladimir ilici în PROGRAMUL 1: 5,55 Sfătui me­ sificări din’ sectorul sud.
problema atitudinii partidului dicului : Importanţa regimului fără
nostru faţă de războiul imperia­ sare pentru bolnavii de inimă, rinichi.
list care începuse. Cuvîntarea
aceasta a dat o directivă tacti­ şi hipertensivi.; 6,15 Emisiunea pentru PENTRU URMĂTOARELE
că fundamentală partidului nos­ sate: Metodele mecanizatorilor frun­ 3 ZILE
tru în această problemă atît ăe
importantă pentru vremea a- taşi pentru grăbirea ritmului lucrărilor Vreme schimbătoare, favorabi­
ceea, directivă care a servit ca agricole de primăvară! 8,45 „Estbada lă ploilor şi cu tempefalura sta­
bază Manifestului Comitetului primăverii“ ; 9,30 Emisiune literară ; ţionară.
Central al partidului — „Răz­
boiul şi 'social-ăemocraţia ru­
să“, publicat ceva mai. tîrziu
în nr. 33 al ziarului „Soţial-
Dejnokrat“.
LUNA CURĂŢENIEI
In cadru! „LUNII CURĂŢENIEI“ — 20 martie-20 aprilie]
- O.C.L. Produse Industriale Interraionala Deva şl sucursa-(
(ele sale din Alba Iulia, Zlatna, Sebeş, Orăştie, Brad şi Cugirj
oferă un bogat sortiment de articole pentru curăţenie.
• DIFERITE ARTICOLE PENTRU ZUGRĂVIT,
• ATARE SORTIMENT DE ARTICOLE PENTRU CURĂŢIT, j
• BOGAT SORTIMENT PENTRU VOPSIT.
Consumatori! Vizitaţi cu încredere unităţile noastre!