Page 89 - 1960-03

Nr* 1634 DRUMUL SOCIALISMULUI Pag, 3
csrg E3IS35aBg«ZgaS8greii&fta!i^^

PENTRU DEZVOLTAREA SECTORULUI Cu 15 zile mai devreme

ZOOTEHNIC IN GOSPODĂRIILE întreprinderea forestieră Do- lemn de construcţii pentru ex-
bra a luat fiinţă la 1 ianuarie port. S-au evidenţiat munclto-
AGRICOLE COLECTIVE
1960. Lucrătorii acestei între- rii ?in brigada complexă con-

A gaj ámente e prinderi, îndrumaţi îndeaproape ?ugg, (je comunistul Petre Nu­ Proiectul unei hidrocentrale pe D unăre
de organele de partid şi punînd
prind viaţă în aplicare cele mai avansate ţă, care lucrează în parchetele Oamenii de ştiinţă unguri, în să fie construite în albia fiu- ( Pentru a şti cum se, va ¦
metode de muncă, au reuşit să- Dosul Rîului şi Tisa (parchete colaborare cu specialiştii ceho­
şi realizeze planul trimestrului mecanizate), precum şi munci­ slovaci şi sovietici au elaborat viului de-a lungul malului j. comporta Dunărea st&vintă de !
I în numai două luni şi .jumă­ torii din brigada complexă con­ proiectul primei hidrocentrale sting, pentru a nu perturba. un baraj lung de 500 ţm., in­
tate, adică cu 15 zile înainte de dusă de Vasile Sofronici din navigaţia.
Cu cîtva timp în urmă, noi de vacă. Am încheiat apoi con­ termen. parchetul Valea Brazilor. de pe Dunăre şi au ales în a- Prin crearea barajului şi o ginerii unguri aii co/wstruit o
colectiviştii din Ceşnic, arn răs­ tract pentru 10 boi în greutate to- cest scop un loc în trecătoa-
puns la chemarea la întrecere tală de 8.000 kg. şi pentru 10 Extinzînd în peste 80 la sută Muncitorii, inginerii şi tehni­ rea Visegraă. Centrala se va 1
lansată de colectiviştii din Cli­ viţei în greutate de 2.500 kg. din parchetele de exploatare cienii acestei întreprinderi s-au înălţa pe unul din meandrele lac7ilui de i acumulare se vor machetă a hidrocer(tratei de
nic, pentru dezvoltarea sectoru­ Boii contractaţi îi îngrăşăm cu sistemul de muncă în acord angajat ca pînă la sfîrşitul tri­ fluviului, loc apreciat ca foar­
lui zootehnic în gospodăriile a- tăieţei de sfeciă şi fîn de legu­ global şi prin exploatarea me­ mestrului să mai dea peste plan te potrivit pentru construirea îmbunătăţi condiţiile de navi­ pe Dunăre pe care au încercat
gricole colective, in răspuns noi minoase. Hrana suculentă a ani­ sei lemnoase în trunchiuri lungi cel puţin 300 m.c. buşteni şi
ne-arn angajat să realizăm obi­ malelor o vom asigura în acest şi catarge, ei au reuşit să dea 200 m.c. lemn de construcţii, în barajului — în apropiere de gaţie — nivelul apelor fluviu- ' patru variante de%ecluze şi ba­
ectivele din chemare iar pe unele an cultivînd cu porumb siloz o pînă în prezent peste plan afară de alte sortimente. mal se află stînci de care se
chiar să le depăşim. 1050 m.c. buşteni gater fag, 300 vor rezema aripile laterale ale lui nu va mai scădea. Lacul raje de scurgere a, apei. Acest
suprafaţă de 10 ha. Pentru a m.c. buşteni derulaj şi 700 m.c. N. MAZ1LU barajului de beton. Totodată de acumulare va avea o mare
A trecut o lună de atunci, dar obţine 80.000 kg. masă verde inginer însemnătate pentru agricultu­ lucru le-a permUs să aleagă
in acest loc fundul fluviului
este acoperit de un sol stîncos ră, va permite irigarea unei cea mai potrivită) variantă ca­
pe care va fi construită fun­ 'suprafeţe de peste 5.000 ha. de re va fi folosităfia construirea,
daţia grea a centralei. Foarte
potrivite sînt aici şi condiţiile pămînt. hidrocentralei.
pentru crearea unui lac de a-
o parte din angajamentele luate Ia hectar, am îngrăşat terenul P rin satele cooperaţiviiăie
au şi început să prindă viaţă. cu cîte 20 tone gunoi de grajd. cumulare.
De cîteva zile numărul vaci­ Pentru siloz vom însămînţa nu­ Apele Dunării albastre, ac-
lor de lapte a crescut cu încă mai sămînfă hibridă, pe care o Locuitorii marii aşezări un­ ploarea acestui proces de
0 capete pe care le-am cumpă­ avem procurată şi pregătită. In sprijinul producţiei ţionînd paletele puternicelor gureşti Gyula şi ai satelor din transformare socialistă a a-
turbine ale viitoarei hidrocen­ împrejurimi, îşi vor aminti griculturii ungare este ilus­
rat cu împrumut de la stat şi Noi ne-am mai angajat să trale, vor produce anual mili­ mult timp de iarna acestui trată de următoarele date.
arde de Kilowaţi-ore de ener­ an. Pînă noaptea tîrziu ar­ La începutul anului curent,
din fonduri proprii. In prezent, dăm în folosinţă, cu o lună îna­ Colectivul postului U.T.M. de oind în mod organizat, aduce gie electrică, care va fi deau luminile în casele ţără­ cooperativele agrircqle de pro­
folosită atît în industrie neşti din această regiune de ducţie reuneau 8 ÎQ/000 de ţă­
avem 25 de vaci în lactaţie, 7 inte de termen, toate construc­ cît şi în agricultură: în şes, denumită în Ungaria
întreprinderile metalurgice şi „Ţinutul cătunelor“. Oamenii rani. Dacă anul trjecut secto­
viţele, 10 tăuraşi şi 30 boi de ţiile planificate. In acest scop, control din secţia turnătorie a un aport preţios la realizarea constructoare de maşini, la s-au gîndit şi în cele din ur­ rul socialist ocupa în agri­
minele de bauxită şi la sta­ mă au hotărit ce trebuie să cultură aproximativ jumăta­
muncă. Faţă de anii trecuţi, în am procurat de pe acum cără­ uzinei „Victoria“ Gălan, mun- sarcinilor de plan, popularizând ţiunile de pompare pentru. iri­ facă. Apoi s-au primit veşti te din suprafaţa |cultivată a
garea ogoarelor. despre crearea unor noi coo­ ţării, în prezent \ ocupă 5,2
acest an acordăm o atenţie mai mida, cimentul, varul şi o par­ rezultatele bune obţinute de ti­ perative. Pe calea gospodă­ milioane holzi, sau Aproxima­
Grandioasa construcţie a ri­ riei colective au păşit şi ţă­ tiv 70 la sută din înfireaga
mare îngrijirii viţelelor şi mie- te din ţigla necesară. Zilele a- neri şi criticînd abaterile mani­ dicat în faţa oamenilor de şti­ ranii din satul Szlany în suprafaţă arabilă. •
inţă şi inginerilor unguri o se­ frunte cu mijlocaşul Sandor
luţelor rezervate pentru prăsî- cestea vom transporta la locul N o i u n i t ă ţ i d e d e s e r v i r e festate în producţie. Bunăoară, rie de probleme serioase. De Nyiri. El, împreună cu alţi 14 In prezent, la mlarginea
pildă, ar fi foarte greu să se ţărani, a intrat în coopera­ drumurilor principale, la ba­
lă. Alăptarea viţeilor o facem construcţiei lemnul si piatra. construiască între stînci o a tiva „Spicul de aur“. Consă­ rierele majorităţii satelor şi 3
doua albie pentru devierea a- tenii l-au ales preşedinte al oraşelor, se pot vedea jtăbliţe )
la găleată, iar după ce mai După 1 aprilie vom începe să & populaţiei un articol apărut în luna mar­ pelor fluviului în vederea con­ cooperativei. După cîteva zi­ cu inscripţia „Sat cooperaţi- j
struirii clădirii hidrocentralei. le, în cooperativă au intrat vizat“ sau „Comună coope- ?
cresc, în hrana lor zilnică in- construim o maternitate pentru tie, a criticat pe tînărul Herea De aceea clădirea se va con­ alţi. mulţi ţărani. rativizată“. In ţară se află
Petroi, mecanizator la cubilouri, strui direct în albia fluviului. deja peste 2.300 de astfel de
troducem concentrate, fîn de ca- scroafe şi o remiză pentru unel- Conducerea cooperativei me­ pentru faptul că a dormit în Ecluzele urmează de asemenea Valul cooperativizării a a- aşezări cooperativizate.
şteşugăreşti „Retezatul“ din timpul serviciului. Un alt arti­ juns şi la Gyula, unde ma­
îitate bună şi chiar porumb si- tefe agricole. Haţeg a luat măsuri pentru a col, apărut recent, critică con­ joritatea locuitorilor se ocu­ In noile cooperative sefdes-
amenaja şi deschide noi centre ducerea secţiei pentru că a ne­ pă cu agricultura. Numai în făşoară construcţia 'de adă­
loz. Acestea sînt doar cîteva din de deservire a populaţiei. Ast­ glijat ţinerea lecţiilor la cursul cîteva zile aici s-au format posturi pentru vitele pro­
fel, de curînd, au fost deschise de minim tehnic. patru noi cooperative mari, prietate obşteaslcă, S.M.T.-urile1
Pentru a realiza o producţie realizările obţinute de către co­ mai multe centre de reparaţii iar patru gospodării colecti­ se completează cu noi ma­
încălţăminte şi vulcanizare, în Printre tinerii utemişti care ve mai vechi s-au lărgit con­ şini. Statul muncitorilor şi
mare de lapte, hrănim vacile lectiviştii clin Leşnic în ultima siderabil. In acestea ş-au unit ţăranilor acordă cooperative­
aproape toţi cei 25 mii locui­ lor un important sprijin e-
numai pe bază de raţii cu fîn vreme. Sîntem siguri că mun­ tori ai aşezării. conomic, repartizîndu-Ie cre­
dite pentru construcţii ne­
de trifoi, lucerna şi fîneţe na­ cind mai intens, vom realiza şi O amploare uriaşă a luat cesare gospodăriei, pentru
mişcarea cooperatistă şi în procurarea de seminţe de ca­
turale, cu porumb siloz, sfeclă vom depăşi obiectivele întrece­ alte regiuni ale ţării. Convin- litate superioară şi pentru
gîndu-se în mod practic de alte nevoi, lărgind perma­
furajeră şi cu cîte 2 kg. concen­ rii socialiste dintre gospodăriile nent parcul de maşini al
avantajele gospodăriei colec­ S.M.T.-urilor care deservesc
trate. colective şi ne vom situa prin- comuna Pui, o secţie de confec­ contribuie ta buna activitate a coonerativele. Agricultura un­
tive, sate întregi de ţărani gară a păşit ferm pe calea
!n scopul sporiri} veniturilor tre gospodăriile colective frun- ţionat opinci din deşeuri la Ha­ postului U.T.M. de control, sînt dezvoltării socialiste.
se unesc în cooperative. Arn-
băneşti ale gospodăriei colecti­ taşe în dezvoltarea sectorului ţeg .etc. ! Sambergher Francisc, Ioan Ho-

ve, noi am predat pînă în pre­ zootehnic. iTn,-, a„„c„e„sJt. mai. ,lua t,.i- ! drtiöl-.fog?, Constanti.n Ghiriac si al­
'
zent, în baza contractului înche­ OCTAVIAN GOŢ an, vor

iat cu statul. 9.000 kg. carne şi secrelar al organizaţiei de bază intă un centru de reparaţii de GHEORGHE SPERIOS

o însemnată cantitate de lapte de la G.A.C. Leşnic, raionul Ilia încălţăminte ia Sarmizegetusa corespondent

-3®- şi o vopsitorie de lînă . la Ha- ;

A fost reorganizaiă subfiliala S.R.S.C,-»Hafeg teg- Succes deplin!

De curînd a avut ioc o .sediu- zarea secţiilor ştiinţifice ale sub- r (Urmare din pag. l-a ) încă în munca unor organe 1
fă< de reorganizare a subfilialei filialei şî s-a prelucrat planul I
S.R.S.C. Haţeg. de muncă pe trimestrul II al a -- tineretului din întreprinderi U.T.M. 1
anului curent Pianul cuprinde - la ridicarea nivelului de ca-
Cu acest prilej, tov. Nicolae printre altele, participarea mem­ 1^ lificare tehnico-profesională, Conferinţa regională U.T.M. 1
Serbau, activist al filialei re­ brilor subfilialei în brigăzile l mobilizării tineretului din
gionale S.R.S.C., a arătat pe ştiinţifice, întocmirea şi ţinerea l şcoli la învăţătură, îmbunătă- are loc la scurt timp după I
iarg care' este rolul societăţi! de conferinţe, înscrierea de noi | ţirii muncii de educare co-
şi a dat îndrumări pentru mun­ membri, consolidarea lectorate­ PROB« : munistă şi patriotică a tine- Conferinţa regională de partid.
ca de viitor a membrilor birou­ lor pentru părinţi, etc.
lui subfilialei. Ea trebuie să dezbată pe larg
NICU SBUCHEA corespondent
S-a trecut apoi la reorgani- psI B P .. sarcinile ce revin organiza­

¦ - -a .- ţiilor U.T.M. în mobilizarea

tineretului Ia ‘îndeplinirea

t :retului principalelor obiective şi mă­

Spectacolul pionierilor Conferinţa, regională .U.T.M. suri stabilite de Conferinţa m PROGRAMUL BE

} trebuie să analizeze temeinic regională de partid în lumi­

Elevul Babeş Zenu, îşi drese corurile, interpretarea corectă, , CtOMCA »îucamI f metodele folosite de organi- na documentelor plenarei
¦ h o « m *>» “ OCU* -» » a to n i" ( zaţiile U.T.M., să scoată în C.C. al P.M.R. din 3-5 de­

glasul şi anunţă: an făcut ca piesa să se bucure

— Dragi spectatori, astă de mult succes. ţ. evidenţă şi să generalizeze cembrie 1959 privind sarci­ 27 MARTIE I960 u

seară un grup de pionieri din Au interpretat bine elevii Po- ţ experienţa pozitivă din acti- nile de plan pe anul 1960. Programul I: 7,15 „In ex­ romane“ de Respjghf; 23,3
cursie“, program de muzică u- Muzică de dans.
clasele V-VJ.II, de la Şcoala me­ pescu Valeria, Rozalia Zamora, !3 t vitatea acestor organizaţii, să Sub conducerea directă a
die din Haţeg, va prezenta Maria ştefănescu, Carol Nagy r combată cu fermitate şablo- organizaţiilor de partid, mo­
şoară ; . 8,00 Muzică populară ; Programul II: 7,15 Solişti d
basmul „Regina zăpezilor“. şi alţii. ' ¦1 Lr nismul, formalismul si biro- bilizat de organizaţiile U.T.M.
, cratismul care se manifestă harnicul şi entuziastul tine­ 9,00 Teatru la microfon pentru muzică populară romînească
Apoi, rînd pe rină, se perin­ SIDONIA RUSAN copii : „Prietenii lui Alioşa Peş- 8,00 Muzică uşoară; 9,30 Cînte
corespondentă
dară pe scenă micii actori. De­ J t— 1 1— I ret hunedorean va lupta cu k'ov“ prelucrare de V. Stoenes- cui săptămânii: „Dobrogean pă
J energia şi patriotismul care-i cu şi O. Sava; 10,20 Gurs de mint“ ; 10,30 Revista prese
............. ... . ........

Mal aproape de problemele I sînt caracteristice pentru în­ iniţiere muzicală (XVII); 11,30 străine; 10,50 Transmisie dii
.Constructori şi construcţii; 12,15 sala Ateneului a concertului or
producţiei 1 deplinirea sarcinilor sporite Figura lui Lenin oglindită în chestrei simfonice a Filarmonici
1 trasate de partid, avînd con­
1 vingerea fermă eă prin efor­ literatură (II) versuri şi proză de Stat „George Enescu“; 13,41
1 turile pe care le depune în toa­
din literatura sovietică; 12,30 Din repertoriul mandolinistulu
Din iniţiativa Comitetului oră­ te domeniile construcţiei socia­
şenesc P.M.R. Hunedoara, s-a Grigoruţ Vasile şi Link.Gaşpar l-a dat brigăzii ni se pare o primul rînd prin prezentarea liste contribuie ia clădirea te­ Pagini alese de muzică uşoară Grigore Kiazim; 14,30 La mi
organizat de curînd o trecere în. care lucrează la cuptoarele a- convingătoare a realizărilor ob­ meliei viitorului său însorit. sovietică; 13,10 De toate pentru crofon : Satira şi Umorul „Emi
• revistă a brigăzilor artistice de dînci, sînt fruntaşe, cele con­ autocritică binevenită pentru a ţinute de poporul nostru în drum toţi; 14,40 Concert de estradă; siune surpriză ! 16,00 Vor
¦agitaţie din oraş, cu scopul de duse de Grecu Andrei, Voi- servi ca exemplu şi altora) şi spre socialism. Alăturîndu-ne glasului or­
a ridica pe o treaptă mai înaltă cu Ioan şi Schuster Pe- ganizaţiilor de partid şi tu­ 15.30 La şezătoare; 16,10 Gin­ beşte Moscova!; 17,15 Jurnalu
activitatea acestor formaţii, care trli, care lucrează, la conducta despre instalatoarea Dobre Iu- Ne referim şi la brigăzile ar­ turor oamenilor muncii din
îşi aduc în mod simţitor con­ pentru transportarea gudronu­ tistice de agitaţie de la lami­ regiune, urăm succes deplin tă corul de copii ă! Radiotele- unei caravane cinematografice
tribuţia la realizarea sarcinilor lui, s-au angajat să facă pro­ liana şi funcţionara Filipescu norul de 800 mm. şi sectorul lucrărilor Conferinţei regio­ viziunii ; 18,00 Drumeţii veseli ; .18,50 Gârneţ de reporter; 10,3(
• economice ce stau în faţa co- bele înainte de termenul fixat. Mariana. electrotehnic, din G. S. Hune­ nale U.T.M. I
' iectivelor de muncitori din în­ doara-, care au afectat o mare 19.30 Teatru la microfon — pre­ „In liniştea serii“, program d<
treprinderi şi a lucrătorilor din Se vorbeşte apoi despre lipsa Succesul brigăzii artistice de parte din timpul ce le-a stat la '— t l — t V I t— J \ l \ f i ! L _ / i 1 1 t ¦ . I \ mieră „Şoimul“, adaptare radio­ muzică uşoară; 20,35 Muzic
instituţii şi unităţi cooperatiste ele colaborare dintre unii marş- dispoziţie prezentării lipsurilor fonică după piesa lui Mihai Da;- de dans;' 22,30 Melodii popu
şi care. sînt mult apreciate de tri de pe şantierul 3, situaţie agitaţie a secţiei instalaţii de la din care multe nesemnificative. 27 MARTIE 1960 vidoglu ; 21,15 Muzică de dans;
publicul spectator. care duce la întîrzierea lucră- I.G.S.H. se datorează în bună DEVA: Despre prietenul 23,02 Poemul simfonic „Serbări lăre romîneşti; 23,30 Son-aîă’ îi
parte si soliştilor Tăcu Gheor- Apreciem sistemul de concurs 'meu ; ALBA IULIA : Secretul do. minor pentru vioara şi plai
Ultima fază a acestei între­ • Cine ştie câştigă" folosit de cifrului; Paginile trecutului; de Beilioven.
ceri s-a desfăşurat în sala ci­ Nelu BuIarca „ Tar(lon brigada de la instalaţii. Cre­ BRAD : Frunze roşii; HAŢEG :
nematografului „Maxim Gorki“. L ., dem însă că formele de prezen­ Omul cu pantaloni scurţi; HU­
Cu acest prilej, au prezentat tare a spectacolului folosite de NEDOARA: Nu aştepta luna mai;
programe cinci brigăzi artistice u'§en’ care aLt c-olorat progra- brigăzile artistice de agitaţie de ILIA: Ultima aventură a lui
de agitaţie: de la laborator şi la „Drum nou“ (prezenţa în­ Don JUan; ORAŞTIE: Nu aş­
laminorul de 800 mm. (C.S.H.), riior, despre unele abateri ale muI cu frumoase melodii de mu- tregului efectiv al brigăzii în tepta luna m a i; Un nou număr LUNA CURĂŢENIEI
sectoarele instalaţii şi electro­ scenă, în linie dreaptă), de la de atracţie ; PETROŞANI: Mi­
tehnic (I.G.S.H.) şi cooperativa maistrutui Viraog L’adislau de la zică populară şi uşoară. electrotehnic şi laminorul de siune periculoasă; Ani înflăcă­ In cadrul „LUNII CURĂŢENIEI“ - 20 martie-20 apriliej
„Drum nou“ — cele mai bune şantierul 2, des­ 800 mm (un paravan de după raţi ; SEBEŞ: Poemul m ării; — O.C.L. Produse Industriale Interraionala Deva şi sucursa­
formaţiuni de acest gen din Brigada artis­ care ies în fata spectatorilor in­ SIMERIA : Kociubei; LONEA : lele sale din Alba Iulia, Zlatna, Sebeş, Orăştfe, Brad şi Cugirj
oraş. terpreţii brigăzilor), sînt depă­ Dragoste pe note ; TEIUŞ : Fata oferă un bogat sortiment de articole pentru curăţenie.
pre atitudinile tică de agitaţie şite. din K iev; ZLATNA: Fata în
Dintre brigăzile artistice de negru ; APOLDU DE SUS : Vra­ • DIFERITE ARTICOLE PENTRU ZUGRĂVÎT,
. agitaţie care au prezentat pro­ nejuste faţă deînsemnări pe marginea de la laborator Recomandăm ca în programe­ ja dragostei; CALAN : Pentru • MARE SORTIMENT DE ARTICOLE PENTRU CURĂTÎT,!
le brigăzilor artistice de agita­ 100.000 de mărci. 0 BOGAT SORTIMENT PENTRU VOPSIT.
grame merită să fie citată la muncă şi co- trecerii î n revistă (C.S.H.), a do- ţie să fie folosit mai mult pre­ Consun]atari! Vizitaţi cu încredere unităţile noastre!
loc de frunte cea de la secţia •lectiv ale unor vedit realele că­ textul artistic, sceneta, dialogul. m m m m m m im k
instalaţii (I.G .S .H .). Intr-un t a i cum sînt a b r l Z M i l o r artistice ,itâii artistjceaIe In felul acesta vom îmbunătăţi
mod ingenios, sub' forma unui deagitaţie din oraşul calitatea artistică a spectacole­ PENTRU 24 ORE
concurs gen „Cine ştie oîştigă“, Făget Ion şi O- membrilor săi, lor pe care le oferim maselor Vreme schimbătoare cu cerul
brigada dezbate probleme legate Hunedoara de muncitori. variabil mai mult noros. Ploi
de specificul întreprinderii, prea ion. care ne îndrep- slabe, cu caracter local. Tem­
popularizează fruntaşi şi meto­ La conferinţa regională 'de peratura staţionară, ziua va fi
de avansate de muncă şi ia ati­ In final briga- -------------------------------- ______ tăţesc să credem partid, siderurgişiii hunedoreni cuprinsă între 12 şi 16 grade,
tudine critică împotriva codaşi­ da artistică de câ Jn curînd ş-au angajat să dea metal fot iar noaptea între 0 şi 5 gra­
lor, a înfumuraţilor, a celor ce mai mult şl de calitate tot măi de. Vînt potrivit de ia sud şi
manifestă insuficientă grijă faţă agitaţie îşi ia angajamentul ca aceasta se va situa între echipe- bună, să realizeze economii pes­ sud-est.
de avutul obştesc, etc. te plan, să reducă preţul de PENTRU URMĂTOARELE
şi în viitor să realizeze spectă- le artistice fruntaşe din Hune- cost, iar constructorii să con­
Prima seric de întrebări din cole prin care să popularizeze doara. struiască mai repede şi mai 3 SILE
cadrul concursului se referă la bine. Activitatea brigăzilor ar­ Vrenîe favorabilă precipitaţii­
întrecerea socialistă. Tovarăşul ce e bun şi să critice lipsurile. Se impune însă ca tovarăşii tistice de agitaţie trebuie să fie lor. Temperatura în general sta­
Dumitrescu Alexandru, textier, misă în mod nemijlocit în sluj­ ţionară.
instructor şi interpret al brigă­ Este demn de reţinut faptul din colectivul de creaţie al bri­ j OFERĂ CUMPĂRĂTORILOR
zii artistice de agitaţie, este ci membrii brigăzii artistice găzii să se apropie mai mult ba realizării acestor angajamen­ UN BOGAT SORTIMENT-
examinatorul. te măreţe.
dc agitaţie, printr-o interpretare c!e problemele producţiei, să
Din întrebări şi răspunsuri, a- CONSTANTIN CLEMENTE
corespunzătoare, au reliefat ide- oglindească în mai mare măsu-
fiăm că brigăzile conduse de metodist principal
ile de bază ale textului, au co- ră în programele viitoare, mun-
Casa regională a creaţiei
municat cu spectatorii, făcîndu-î ca eroică a siderurgiştilor pen-
popuIare-Deva
părtaşi întâmplărilor semnalate, tru a da patriei oţel mai mult

Sînt de apreciat la artiştii a- Şi niai bun, la realizările că­
mătari care alcătuiesc această rora contribuie şi personalul

brigadă participarea efectivă la care lucrează în laboratoare,

ceea ce se petrece pe scenă, fi- In programele prezentate de

rescul şi libertatea în mişcări, unele brigăzi artistice de agita-

iimprimarea unui ritm vioi, an- ţie se mai observă încă tendin-

trenant, prezentării faptelor de ţa de a aluneca pe panta ne-
viaţă. Acest lucru se poate spu- gativîsmului. Nu toţi instructo-

ne şi despre tov. Malancea rii înţeleg că acestea au rolul

1eodor, preşedintele comitetului nu numai de a critica ci şi de
sindical de secţie, care şi-a „ju- a afirma cu putere noul, ceea

cat“ rolul din activitatea de ce este pozitiv, că brigăzile ar-

toate zilele (sceneta de la începu- Estice de agitaţie nu sînt în ex-

tul programului în care se vor- clusivitate formaţii de satiră şi
beşte clespre „ajutorul“ pe care urnpr şi că agitaţia şe face în