Page 87 - 1960-03

Biblioteca Cén'craiá !
mulsocialismului
Anul XII N r. 1634
AZI SE DESCHIDE LA HUNEDOARA CONFERINŢA
REGIONALA U. T. M.
Succes deplin!
In sala casei de cultură din
Hunedoara — în oraşul a-
cesta clocotitor de muncă en­
tuziastă în care pulsează i-
nima de oţel a patriei —
îşi începe astăzi lucrările
Conferinţa regională U.T.M.
Zecile de mii de utemişti,
întregul tineret din regiune,
consideră pe bună dreptate
Conferinţa regională U.T.M.
un eveniment de mare în­
semnătate în viaţa lor.
Sub conducerea partidului,
organizaţiile U.T.M. au adus
un aport însemnat la educa­
rea şi mobilizarea tineretului
din regiune la înfăptuirea
sarcinilor măreţe ce i-au fost
încredinţate de partid. Ală­
turi de muncitorii vîrstnici,
în frunte cu comuniştii, zeci
de mii de flăcăi şi fete au
participat cu elanul şi entu­
ziasmul caracteristice tinere­
tului la plămădirea tuturor
victoriilor obţinute în regiune
pe calea înfăptuirii politicii
partidului de industrializarea
socialistă a ţării. Clocotul de
muncă, elanul, vigoarea şi în-
flăcăratul patriotism al ti­
neretului nostru s-au făcut
din plin simţite pe şantierele
noilor centrale electrice, fur­
nale, oţelării şi laminoare
.care s-au construit în anii a-
ceştia în regiunea Hunedoara.
In adincurile minelor şl pe
Înălţimile ameţitoare ale
schelelor, în dogoarea furna­
lelor şl cuptoarelor Martin ca
şl în bătaia vîntului pe şan­
tiere, tineretul regiunii noa­
stre mobilizat de organizaţiile
de partid, j i U.T.M.,. animat
de cele mai înalte sentimen­
te patriotice, se străduieşte
alături de muncitorii vîrstnici
să dea patriei mai mult căr­
bune. oţel, minereuri feroase
şi neferoase, să contri­
buie la punerea în funcţiune
înainte de termen a noilor o-
biective . industriale şi să î-
nalţe pentru cei ce muncesc
mai multe locuinţe şi aşeză­
minte social-culturale. Parti-
cipînd cu însufleţire la în­
trecerea socialistă tineretul a'
adus o importantă contribu­
ţie la succesele remarcabile
obţinute anul trecut de oa­
menii muncii din regiune,
printre care amintim cele
76.000 tone cărbune, 28.900
tone fontă. 38.900 tone oţel
şi alte cantităţi însemnate de
produse date peste plan. Din
cei peste 32.000 tineri antre­
naţi în întrecerea socialistă
9.100 poartă cu cinste titlul
de fruntaş în producţie iar
442 sînt inovatori şi raţio-
nalîzatori. Brigăzile de pro­
ducţie precum şi sectoarele şi
secţiile deservite de tineret
în industrie şi construcţii se
In raionul Brad
Colectiviştii m terminat
însămînţările
din epoca l-a
îndrumaţi permanent de or­
ganizaţiile de partid şi sprijiniţi
de cadrele tehnice agricole, co­
lectiviştii din raionul Brad au
muncit intens atît în lunile de
iarnă, oît şi în primele zile de
primăvară, pentru a pregăti şi
desfăşura în bune condiţiuni
muncile agricole de primăvară.
Profitînd de timpul favorabil
din iarnă, membrii celor 10 gos
pcdării agricole colective din
raionul Brad, au transportat la
cîmp aproape 6.000 tone gunoi
de grajd. Gele mai mari can­
tităţi de gunoi le-au transportat
la cîmp colectiviştii din satele
Gărăstău, Tătăraşti şi Lunca
Moţilor.
Avînd o parte din teren pre­
gătit din toamnă, colectiviştii
din raionul Brad au putut în­
cepe la timp însămînţările pă-
ioaselor de primăvară. Lucrînd
intens, ei au reuşit să însămîn-
ţeze ovăzul pe 129 hectare şi
orzul pe 74 hectare, realizînd
în acest fel suprafeţele prevă­
zute în planul de producţie.
Ing. MIRCEA OPRI ŞA
coresponclent să acorde Conferinţa regio-
R egională it
H unedoara-D eva \
Sîm b ătă 26 m artie 1960
achită cu cinste de sarcinile
încredinţate aducînd un a-
port însemnat la creşterea
producţiei şi productivităţii ^
muncii, reducerea preţului de j
cost şi îmbunătăţirea călită- )
ţii produselor.
Sub conducerea organiza- •]
ţiilor de partid, tineretul din ]
comunele şi satele regiunii, 1
mobilizat de organizaţiile
U.T.M., aduce un aport în-
semnat la dezvoltarea şi con- 3
solidarea sectorului socialist 1
al agriculturii, la sporirea J
producţiei animale şi vege- j
tale. Numeroşi utemişti au •]
participat şi participă la ţ
munca de lămurire convin- 1
gîndu-şi părinţii, rudele şl 1
prietenii să se încadreze în ^
sectorul socialist-cooperatist ^
al agriculturii. Dînd exemplu ¦j
celorlalţi tineri, un mare nu- )
măr de utemişti de la sate ^
s-au încadrat în cursul anu- J
lui trecut, împreună cu fa- -j
miliile lor, în sectorul coope- )
ratist al agriculturii.
Răspunzînd chemării U.T.M., ^
zeci de mii de tineri din re-
giune au participat la nume-
roase acţiuni patriotice mun- 1
cind voluntar pentru colecta- ^
rea fierului vechi, efectuarea i
lucrărilor de îmbunătăţiri t
funciare, refacerea patrlmo- ]
niului forestier şl pomicol, 1
înfrumuseţarea oraşelor şi sa- 2
tel or etc.
Organizaţiile de partid, ge- )
neraţiile de vîrstnici se rnîn-
dresc cu un astfel de tineret
entuziast şi viguros, plin de *
voinţă şi de dorinţa de a a- •
duce o contribuţie cit mai ;
mare la înflorirea patriei
scumpe.
Făcînd bilanţul activităţii •
depuse de organizaţiile U.T.M.
pentru educarea şi mobiliza­
rea tineretului la îndeplini­
rea sarcinilor încredinţate de
partid, Conferinţa regională •
U.T.M. trebuie să analizeze
profund şi lips'urile care mai -
există în munca organizaţii­
lor U.T.M., să scoată Ia i-
veală cauzele acestor lipsuri
şi să stabilească măsurile ¦:
ce trebuie luate pentru ridi- -j
carea activităţii în rîndurile )
tineretului la un nivel su- 1
perior.
O atenţie deosebită trebuie
nală U.T.M. problemelor pri-
vind lărgirea rîndurilor or ,
ganizaţiilor U.T.M. de la o-
rase şi sate şi creşterii in-
fluenţei lor în masa largă a
tineretului, intensificării pre- )
ocupării pentru antrenarea
(Continuare în pag. 3-a)
Cuvîutul ecanlzaiorllor
de Ia S.M.T. - ©răştie
In faţa noastră, a mecaniza­
torilor din S.M.T., stau sarcini
deosebit de importante de a că­
ror rezolvare depinde în mare
măsură realizarea unor produc­
ţii sporite de cereale la hectar.
Datoria noastră este să efec­
tuăm pentru unităţile socialiste
ale agriculturii, cu mijloace me­
canizate, întregul ansamblu de
lucrări agricole începînd cu ară­
turile şi terminînd cu recolta­
rea.
Fără a neglija calitatea lu­
crărilor, avem datoria patriotică
de a realiza un volum cît mai
sporit de economii. Bilanţul ac­
tivităţii noastre pe anul 1959
s-a încheiat cu un volum de
economii la preţul de cost în
valoare de 354.356 lei. O pon­
dere însemnată la realizarea a-
cestora au avut-o carburanţii şi
lubrefianţiî.
Ga urmare a reducerii cu 10
la sută a consumului de moto­
rină şi benzină şi cu aproxima­
tiv 14 la sută a consumului de
ulei pe fiecare hantru, am rea­
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNÎŢ1-VA /
D IN M U N C A
TINERETULUI
Peste 725.000 kg.
fier vechi colectat
Brigăzile ulem iste de m uncă patrio­
tică din Valea Jiului intim pină confe­
rinţa regională U.T.M . cu realizări din ­
1 tre cele m ai frum oase. A stfel, num ai
brigăzile de la exploatările m iniere
Lupeni, Aninoasa, Uricani şi prepara-
ţia P etrila, au colectat in luna aceasta
m ai m u lt de 125.000 kg . fier vechi.
In fruntea acestei acţiuni sint ute­
m iştii de la m ina L upeni, printre care
D ănilă M atei, V asile Racolţa şi
G heorghe Farcaş de la sectorul 9 elec­
trom ecanic, care au colectat peste
35.000 kg. fier vechi.
Brigăzile utem iste de la m ina Petri­
la şi preparaţia Petrila, au colectai
55.000 kg . fier vechi. De aici s-au re­
m arcat in m od deosebit V ictor Brasat
de la sectorul X, V irgil Sereia de la
sectorul I şi luliu Bodoş de la prepa-
raţle.
P este 20.000 de kg. fler vechi au
colectat şi utem iştii din Aninoasa. Cea
m ai frum oasă realizare a obţinut-o
brigada utem istă de m uncă patriotică
1 de la sectorul V II, condusă de M arcel
Brădulescu. In cursul zilei de 24 m ar­
ţ1 tie, această brigadă a colectat in nu ­
m ai două ore, 10 vagonete de fier
vechi.
Pe şantierele
de îm păduriri
Săptâm ina trecută, s-a deschis şan­
tierul de îm păduriri Valea B ătrină din
cadrul întreprinderii forestiere Dobra,
In care urm ează să se îm pădurească
prin m uncă patriotică 68 ha. terenuri
degradate.
•]
L a această acţiune s-au angajat să
participe tinerii din raionul Ilia Şl in.
special cei din satele Slrbi, D um eşli,
Coafa, V alea Lungă, oraşul Ilia şi din
alte localităţi.
In punctele Vorţa şi V isca 143 tineri
şi ţărani m uncitori au şi îm pădurit deja
peste 4 ha. cu pin negru.
S-au evidenţiat in m od deosebit echi­
pele conduse de utem iştii A drian Albu
din satul D um eşli, Loghin P etrescudin
satul Valea Lungă, Ionel M arian din
satul Coaja şl pădurarul A ndjonic P o­
pa din satul Slrbi.
EMIL MAI0RES6U
Inginer
?
Pe şantierul tineretului, deschis 3e
curlnd in pădurea O rlea de lingă Sub-
cetate, acţiunea de îm păduriri continuă.
Zilnic, pe acest şantier lucrează un
m are num ăr de tineri. P ină acum ,
au fo st p la n ta ţi aici peste 15.000 puieţi
de pin. N u m a i in cursul zilei de 24
m artie, un num ăr de 77 tineri din sa­
tele G inţaga şi C ovragi, îm preună cu
peste 200 elevi de la Şcoala m edie din
oraşul H aţeg, au plantat circa 8.000
puieţi.
Acţiunea de îm pădurire continuă.
^ De asemenea, în cadrul sesiunii a
j Sfatului popular regional Hunedoara
] comisiei permanente construcţii şi arhi­
J tectură, a prezentat un coraport pri­
) Mai.
^ Sesiunea a ascultat şi o informare
¦]
] cenzii şi consfătuiri cu cititorii asupra
j „Ana Nucului“ de R. Luca, „A venit
J PETRE FĂReAŞIU
corespondent
•sssas«
lizat economii în valoare de
99.977 lei.
Pentru anul 1960 sarcinile
noastre sînt mai mari. Staţiu­
nea are de realizat un volum
total de 44.200 hant-ri, cu 12.611
hahtri mai mult deGÎt în anul
1959.
Experienţa ne-a dovedit că
asigurînd zilnic îngrijirea teh­
nică, alimentarea în bune con­
diţiuni a tractoarelor şi redu-
cînd deplasările în gol ale aces­
tora', consumurile de combusti­
bil şi lubrefianţi pot fi reduse
şi mai mult. De aceea, pentru
anul în curs- noi am prevăzut
la fiecare hantru următoarele
consumuri specifice: 16 kg. mo­
torină, 0,50 kg. benzină şi 1,07
kg, uleiuri, faţa de 20 kg. mo­
torină, 0,65 kg. benzină şi 1.6
kg. uleiuri cît a; fost anul trecut.
După cît se vede cantităţile rle
lubrefianţi şi carburanţi planifi­
cate sînt mult mai mici. Cu
toate acestea în urma uhu! stu­
diu amănunţii am ajuns la con­
cluzia că ele mai pot fi reduse
gu încă cel puţin 3 la sută. Prin
wJifasBÎ lui N. S. Hruşciov
în Franţa
— Pagina tineretuiui (pag.
2- a). Cuvintările rostite la recepţia oferită
in cinstea lui Ch. De Gaulle
— Pentru dezvoltarea sec­
4 pagini 20 bani PARIS 25 (Agerpres). — confirmat din nou că farile noa­
torului zootehnic în gospodă­ TASS transmite textul cuvîntă- stre sînt abate fireşti în Euro­
LU' ' 11 riile agricole colective (pag. rii rostite de N. S. Hruşciov pa. Din iniţiativa generalului
3- a). la recepţia oferită în cinstea lui De Gaulle, aceste relaţii între
Cri. De Gaulle. aliaţi au fost întărite apoi
— In preajma celei de-a printr-un tratat de alianţă şi
15-a aniversări a eliberării Stimate domnule preşedinte 1 ajutor reciproc. Acest tratat în­
Doamnelor şi domnilor I Prie­ dreptat împotriva pericolului co­
Ungariei (pag. 3-a). teni 1 mun a l'¦agresiunii germane ca­
Am marea plăcere ca după re ameninţa ambele ţări a fost
o zi atît de plină de întrevederi denunţat din nefericire ulterior
si convorbiri diferite, să primesc de politicieni lipsiţi de clarvi­
aici oaspeţi atît. de dragi, să ziune, deşi noi am depus toate
răspund cordialităţii şi ospitali­ eforturile pentru a nu admite
tăţii pe care o manifestaţi faţă acest lucru.
de noi, reprezentanţii Uniunii
Sovietice. Scumpi prieteni, stimaţi oas­
peţi ! Permiteţi-mi să toastez în
La Paris ne simţim în mij­ sănătatea preşedintelui Franţei,
locul! unor oameni prietenoşi. Şi
acest lucru nu este întîmpiâtor. a eminentului om de stat — ’
Relaţiile de prietenie dintre po­ generalul Charles De Gaulle,- în
poarele noastre au o istorie de sănătatea soţiei safe!
multe secole.
Pentru prietenia dintre ma­
Am mai spus că sînt foarte rile noastre popoare 1
mulţumit că am avut prilejul ' Pentru pace în întreaga lu­
me 1
ca, Ia invitaţia generalului De
?
Gaulle, să vin la' dv. pentru a
PARIS 25 (Agerpres). —
vedea cu proprii mei ochi cum
TASS transmite cuvîntarea pre­
trăieşte Franţa, poporul ei eroic şedintelui De Gaulle:
şi iubitor de libertate. Trebuie Domnule preşedinte !
Domnilor!
să spun că este pentru prima
Afi vorbit despre ospitalita­
oară cind un şef al guvernului tea Parisului. In această seară,
sovietic vizitează Franţa. Ştiţi, aici, noi apreciem ospitalitatea
Printre fruntaşii în producţie de la mina Ţebea, se numă­ desigur, că nu toată lumea a dumneavoastră. Este pentru noi
ră şi comuniştii Victor Fărcaş, şef de echipă semnalizator-
cuplător şi Ioan Birna lui Tănase, mecanic la maşina de ex­ dorit această vizită. Au existat un nou motiv de ă ne bucura
tracţie. In luna februarie, ei au extras din mină cu 300 tone că vă aflaţi în mijlocul nostru.
cărbune mai mult decît prevedeau sarcinile de plan. forje care s-au împotrivit prin
Unul dintre scriitorii noştrî
toate mijloacele vizitei noastre a cărui părere este de altfel dis­
în Franţa, nedorind să accepte putată, aşa cum se întîmplâ cu
o îmhnnătătire a relaţiilor între părerile tuturor scriitorilor —
mă refer la Barbus-se — spunea
ţările noastre, însănătoşirea
că noi sîntem maşini de uitat.
continuă a atmosferei interna­
In ceea ce mă priveşte, consi­
Cu planul trim estrial ţionale. Aceste forje nu au reu­ der că sîntem şi maşini de în­
îndeplinii
şit însă să împiedice vizita noa­ văţat. De oînd am onoarea să
mă î-ntîlnesc cu preşedintele
stră. să împiedice întîlnirea noa­ Hruşciov, am putut învăţa mul­
stră cu preşedintele De Gaulle.
te lucruri.
Generalul De Gaulle este res­ îmi exprim dorinţa — şi a-
pectat la noi pentru că în anii
grei ai războiului s-a ridicat ceastă dorinţă este a noastră a
@ In seara zilei de 23 ma rtie, colectivul de muncă al sta­ cu hotărîre în apărarea patriei
sale şi a onoarei ei naţionale. tuturor — oa noi să învăţăm
ţiei C.F.R. Călan a înregistrat un dublu succes: îndeplinirea Lupta lui pentru eliberarea lucruri bune.
Franţei s-a bucurat de simpa­
planului lunii martie şi îndeplinirea planului trimestrial. In Ridic cupa în cinstea preşe­
tia fierbinte şi de sprijinul po­
luna martie, planul tonelor expediate a fost depăşit cu 3,2 la porului sovietic. dintelui Consiliului de Miniştri
al Uniunii Soviefice şi în cin­
sută, iar cel al osiilor încărcate cu peste 40 la sută. In cursul luptei împotriva
stea doamnei Hruşciov.
In cursul primului trimestru al acestui an,01au fost expe­ duşmanului -nostru comun —
diate 25 trenuri marşrute, economisindu-se 2.995 ore. fascismul hitlerist — s-a călit
La obţinerea acestor succese, au contribuit în mod deo­ colaborarea strînsă de luptă
sebit tovarăşii Ştefan Lemac, şeful staţiei, Icachjm Dumitres- dintre ţările noastre. Aceasta a
cu, impiegat de mişcare şi alţii. CARUL BiUDIU
acar
® Colectivul secţiei de pre parare a cărnii şi conservelor
de la I.R.I.C. Deva, muncind cu însufleţire, şi-a îndeplinit
sarcinile de plan pe trimestrul I al anului 1960 cu 8 zile îna­
inte de termen.
Acest succes a fost obţinut datorită unei mai bune organi­
zări a muncii. In perioada care s-a scurs de la începutul
anului şi pînă în prezent, operaţiile de preparare a cărnii s-au
efectuat în succesiunea cerută de fluxul tehnologic şi în timpul
stabilit prin grafice.
S-au evidenţiat în mod deosebit tov. Rozalia Cernat. Ru-
salina Cornea, Maria Floarea. Sofica Şerban, Gheorghe Feier-
ban şi alţii. florea nedelcw „Biblioteca în slujba
construcţiei socialiste“
corespondent
— T5w-
Sesiunea Sfatului popular regional
Recent In întreaga ţară a început gazinului“ de Lew Kăssil, „învierea“
organizarea concursului bienal „Biblio­ de Lev Tolstoi şi „Despre credinţa în
Ieri, a avut Ioc cea de-a Xl-a se­ Pe marginea raportului şi corapor- teca tn slujba construcţiei socialiste“. dumnezeu“.
siune a Sfatului popular regional Hu­ tului prezentat, un mare număr de
nedoara. Sesiunea a analizat activita­ deputaţi şi invitaţi la sesiune au purtat Spre deosebire de concursul prece­ De asemenea, printre serile literare
tea în domeniul construcţiilor social- discuţii şi au făcut propuneri pentru dent, 1957— 1958, în anul acesta, sînt pe care le vom pregăti, amintim seara
culturale din regiune. In cadrul sesiu­ îmbunătăţirea muncii de viitor în sec­ chemate să se întreacă şi bibliotecile literară intitulată „Pentru pace, socia­
nii, tov. deputat Filip Coman, vice­ torul de construcţii. Au fost scoase în regionale şi raionale. lism şi fericirea poporului“.
preşedinte al Comitetului executiv al evidenţă succesele şi au fost criticate
Sfatului popular regional, a prezentat cu tărie lipsurile din activitatea de Noi, colectivul bibliotecii raionale din Printre acţiunile de masă ce se vor
raportul privind măsurile luate de Co­ proiectare şi construcţii. Sebeş, după o studiere atentă a regu­ organiza cu populaţia germană se nu­
mitetul executiv al Sfatului popular re­ lamentului concursului şi a posibili­ mără şi recenziile cărţilor „Die Serche"
Sesiunea a adoptat un plan de mă­ tăţilor de care dispunem, ne-am anga­ de Fr. Muntea,nu şi „Die Budden-
gional în vederea realizării planului de suri, în vederea îmbunătăţirii activită­ jat ca numărul cititorilor bibliotecii în brccks“ de T. Mann.
ţii din construcţii şi proiectare. anul 1960 să fie de 3.050, iar al căr­
proiectare şi construcţii pe anul 1960. ţilor citite de 48.800, cu 12.725 mal In urma muncii desfăşurate de co­
mult decît în anul 1959. lectivul bibliotecii raionale cît şi de bi­
Tov. deputat Avram Mihuţ, preşedintele fost prezentat planul de măsuri al bliotecarii comunali, sînt antrenaţi în
Cititorilor adulţi li se vor difuza concurs, pe bază de fişe, un număr
în vederea întîmpinării celui de-al III- 20.496 lucrări social-politice, tehnice, de 32 biblioteci săteşti şi 12 biblioteci
lea Congres al P.M.R. şi a zilei de l agrotehnice, de popularizare a ştiinţei comunale.
şi beletristice.
vind activitatea în construcţii şi proiec­ Pentru buna desfăşurare a concursu­
De asemenea, s-a mai stabilit con­ lui. ¦ne vom organiza judicios munca
tare din acest an. cret, numărul acţiunilor de masă ce de îndrumare a bibliotecilor de la sate.
se vor organiza. Astfel, vom face re­ studiind în acelaşi timp în mod apro­
fundat diferitele forme ale muncii cu
cărţilor: „Bărăgan“ de V. Em. Galan, cartea, in scopul extinderii lor.
un om“ de Fr. Munteanu, „La răscruce PARASGHIVA RĂDĂCINĂ
de vînturi“ de E. Bronte, „Strada ma­ bibliotecară şefă
Biblioteca raională Sebeş
asupra activităţii desfăşurate de comi­
siile permanente ale Sfatului popular
regional.
•SlÇ-IÂC
Mmmm Wi
această reducere noi vom eco­ Aspect de la sec­
nomisi 21.680 kg. motorină, torul de plutire
1.424 kg. uleiuri şi 690 kg. ben­ „Valea Sebeşului"
zină ceea ce reprezintă o eco­ al întreprinderii fo­
nomie de peste 18.300 lei. Dacă restiere din Sebeş.
aceste economii le adăugăm la D in acest punct,
cele pe care le vom realiza prin buştenii sint intro­
reducerea cu 3 la sută a chel­ duşi pe canal pen­
tuielilor de reparaţii, a cheltuie­ tru a fi sortaţi şi
lilor gospodăreşti administrative apoi prelucraţi.
etc., anul acesta volumul total
a-1 economiilor se va ridica la
peste 250.000 lei, atît cît de alt­
fel ne-am şi angajat.
In această privinţă cu meca­
nizatorii din staţiunea noastră
s-au dezbătut temeinic sarcinile
de plan şi s-au indicat măsu­
rile ce vor trebui luate pentru
realizarea unui volum de eco­
nomii cît mai mare. Demn de
remarcat este faptul că tracto­
riştii, chibzuind asupra posibi­
lităţilor pe care le au. s-au an­
gajat ca' în anul 1960 să reali­
zeze fiecare economii în valoa­
re de cel puţin 3.000 lei.
AUGUSTIN STANICI
organizator de partîd
la S.M.T.-Orăştie