Page 84 - 1958-12

sassca*w*&x~?« pmnm mmmsmwi K f. 124p

r--<:.-gxga»ipon»Bm»Mm«a»---------.-‘'3aaaggc!

In s t r u ir e a noilor birouri CĂRŢI DE VO RBA CU u n DEPUTAT

ale o rg a n iz a ţiilo r de pa rtid APARUTE P e depu tatu l P etru A ndrişoiu form area socialistă a agricu ltu ­ 150 fam ilii cu aproape 200 hec­

l-am in tlln it zilele, trecu te discu- rii. L e-am a ră ta t, d e p ild ă , cum tare. In m a jo rita tea zile lo r arq

In cadrul adunărilor de dări partid şi guvern, să dezvolte ini­ toţi indicii, etc. Pentru noile bi­ tin d cu V astle C iurdărescu d es­ unii în to vă ră şiţi m ai vechi au fo st pe teren pentru a d iscu ta
rouri ale organizaţiilor de partid
de seamă, şi alegeri in organiza ţiativa creatoare a maselor. săteşti s-aiu expus teme c a : LITERATURA POLITICA pre o în to vă ră şire. Am in tra t şi reu şit să o b ţin ă la h ectar cite cu oa m en ii care s-a u în scris in
munca organizaţiilor de partid
ţiile de partid au fost alese noi instruirea noilor organe alese pentru atragerea ţărănimii mun­ V, 1. LENIN - Opere - voi. eu in vorbă. 27.000 kg. cartofi şi 1.100 kg. aceste întovărăşiri cit şi cu de­
citoare pe făgaşul socialismului, 11 (1895-1897). griu etc. In felul acesta am reu­
birouri ale organizaţiilor de ba pentru a le ajuta să-şi însu^ întărirea şi consolidarea econo- 552 pag. — 7,50 lei. D ar, cum in O răştie sin t crea­ şit ca intr-un tim p scurt să fa­ pu taţii N icolae P irvan , Sim ion
mifco-organizatorieă a unităţilor Ed. politică te 3 întovărăşiri, cu vreo 300 de cem ca num ărul fam iliilor înscri­
ză, noi comitete de partid for şească cele mai bune metode' de socialiste etc. fam ilii şi tot atitea hectare de s e În în to v ă ră şire a „ V a sile D răgan şi alţii.
GH. GHEORGHIU-DEJ - Ex­ păm în t, am cău tat să aflu d es­ R o a ită “ să crească d e la 41 la
mate din comunişti cu experien muncă, pentru ca fiecare să con­ Temele cu' privire la proble­ punere făcută la şedinţa ple­ pre care din ele este vorba. 83. D e p ild ă , N icolae S u san , in D epu tatu l P etru A ndrişoiu s-a
mele vieţii interne de partid nară a C.C. al P.M.R. din urm a d iscu ţiilo r avu te cu noi,
ţă în munca politipă şi organiza ducă competent sectorul său de s-au referit la sarcinile care re­ 26—28 noiembrie 1958. — D espre cea mai veche — s-a în sc ris in în to v ă ră şire ou în ­ oprit din vorbă şi a apelat din
vin secretarului şi celorlalţi 78 pag. —- 0,90 lei. trea g a suprafaţă de teren (4,08
torieă, oameni care se bucură activitate, este una din sarci­ membri din birou, pregătirea şi » Ed. politică îm i răspu n se depu tatu l P etru h a .). nou la carneţel. A citit citeva
desfăşurarea adunărilor genera­
de stima şi încrederea maselor nile cele maii importante şi ime­ le, repartizarea de sarcini con­ * * * — Statutul Uniunii Tine­ A ndrişoiu — pe care oam enii Îm preună cu depu tatu l P etru n u m e: Ana Androne, G heorghe
crete pe fiecare membru şi can­ retului Muncitor din Repu­ A ndrişoiu am continuat să ră s­
şi care constituie exemplu în diate ale comitetelor raionale şi didat de partid, munca colecti­ blica Populară Roniînă. au num it-o „V astle R oaită“. foim carnetul. P e una din file, T om a, D ăn ilă D im a... A poi a
vă, primirea de noi membri şi 64 pag. — 0,25 lei. depu tatu l avea notată situaţia
producţie şi în viaţa particulară. orăşeneşti de partid. Organiza­ candidaţi de partid, munca cu Ed. tineretului In carnetul d epu tatu lu i am dat adău g a t: — A ceştia sint num ai
activul fără de partid, gospodă­ p e s te c ite v a c ifre în s o ţite d e u- a ltor două în to vă ră şiri — „7
Expunerea tovarăşului Gh. rea de seminar ii pentru instrui­ rirea documentelor de partid şi * * * — In ajutorul celor ce nete ex p lica ţii s u m a r e : de la 41 ciţiva din oam enii cu care am
evidenţa membrilor şi a candi­ urmează cursurile serale de fam ilii la 83, cu 117 hectare te­ N oiem brie“ şi „Dr. P etru G ro­
Gheorghiu-Dej la plenara C.C. rea noilor organe ale organiza­ daţilor de partid, organizarea şi partid — anul I, oraşe şi za". s ta t d e vo rb ă şi s-au în scris in
conducerea învăţămintului. de sate. ren arabil. Sem nificaţia acestor
al P. M. R. din 26—28 ţiilor de partid de la oraşe şi partid şi U.T.M., a muncii poli­ 884 pag. — 6 lei. cifre am aflat-o tot de la d ep u ­ — A ici — spu se depu tatu l — întovărăşire cu în treaga supra­
tice de masă, conducerea de că­ Ed. politică tatu l P etru Andrişoiu. faţă.
noiembrie a. c. privind înde­ sate constituie una din formele tre partid a organizaţiilor de m unca a m ers m ai bine. A m bele
masă etc. De asemenea, s-a fă­ LITERATURA ŞTIINŢIFICĂ — In u ltim u l tim p am form at în to vă ră şiri au fo st create in a- In carnetul deputatului P etru
plinirea planului de stat pe eficace de înarmare a acestora cut prelucrarea expunerii tova­ o echipă de agitatori şi Îm preu­ cest an şi cuprind laolaltă cam
răşului Gh. Gheorghiu-Dej la nă am pornit pe la oam eni pen­ A ndrişoiu med erau încă file
anul 1959, lărgirea şi consoli­ cu cunoaşterea problemelor ac­ plenara din noiembrie a. c. şi a tru a discu ta cu ei d espre tra n s­
planurilor de măsuri ale comite­ albe. D ar, felul lui de a m unci
darea sectorului socialist al a- tuale ale politicii partidului. telor raionale de partid, privind
traducerea în viaţă a sarcinilor pentru transform area socialistă
gnculturii etc., pune în faţa or­ Comitetele raionale de partid reieşite din expunere şi din ho­
tăririle conferinţelor de partid. a agricu ltu rii dă g a ra n ţia că în
ganizaţiilor de partid sarcini de Hunedoara, Sebeş şi Haţeg, fi­
Expunerile au fost făcute de curind filele carnetului său se
mare răspundere. Acestea tre­ nind seama de importanţa aces­ către secretarii comitetelor ra­
ionale de partid şi alţi activişti vor u m ple d e cifre, fa p te şi num e
buie să studieze şi să cunoască tora, au şi trecut la instruirea de partid şi de stat cu munci de
răspundere şi cu pregătire în d e oam eni.
temeinic problemele tehnico-eco- noilor organe alese. Această in­ domeniile industriei, agriculturii
etc. Aceasta a făcut ca semina­ I. MANEA
nomice şi d'e planificare ale în­ struire s-a făcut diferenţiat pen­ riile de instruire să contribuie
la cunoaşterea şi răspîndirea ex­
treprinderilor, să analizeze sis­ tru organizaţiile de partid din perienţei înaintate din munca MATEMATICA
organizaţiilor de partid şi la ri­
tematic diferitele aspecte ale ac­ întreprinderi, G.A.S., G.A.C., în­ dicarea activităţii acestora la C. I. BUJOR — Elemente de
nivelul sarcinilor actuale ale transformări geometrice
tivităţii economice, să cunoască tovărăşiri şi sate, instituţii şi construcţiei socialiste în patria
noastră. Desfăşuram în bune Gondifiuni a învăţămintului —(partea I-a). („Biblioteca
bine’ rezervele interne şi să mo­ comerţ-cooperaţie. Programele
ESE;
bilizeze muncitorii, inginerii şi pe baza cărora s-au desfăşurat Societăţii de ştiinţe matema­
tice şi fizice din R.P.R.“).
tehnicienii pentru obţinerea de seminar iile de instruire au cu­
sarcină importantă a organizaţiilor do partid304 pag. — 7 lei.
rezultate tot mai bune in înde­ prins probleme privind conduce­

plinirea planului de stat la toţi rea de către partid şi organiza­ Ed. tehnică

indicii. rea rnuncii in domeniul econo­ FIZICA (U rm are din pag. l-a ). ior de activitate să se.desfăşoare unii tovarăşi cu munci de răs­
GH. BUZDUGAN - Rezistenţa nesatisfăcător. La Şoimuş, de pundere din conducerea sfatului.-
Pentru creşterea continuă a miei, probleme ale vieţii interne vitate corespunzătoare fiind cu pildă, nu s-a predat din program (şefi de secţii şi servicii). Prin­
nivelului, muncii de partid şi în­ de partid, precum şi alte pro­ materialelor — voi. 1 —- e- lecţiile la zi şi cu o frecvenţă de decît numai o singură lecţie. tre aceştia sînt tovarăşii loan
tărirea rolului de conducător al bleme actuale ale politicii pai diţa H-a. 95— 100 la sută. La Dănufeşti, Cîmpuri Surduc, Albu, Miron Opreanu şi alţii.
organizaţiilor de bază, membrii tidului nostru. 432 pag. — 17,80 lei. Almaşul Sec, Ocolul silvic Do- De această situaţie se face vino­
noilor organe alese trebuie să Prin munca desfăşurată de a- bra şi cooperativa de consum vat şi tov. preşedinte al sfatu­
Aşa, de pildă, la seminariile Ed. tehnică ceste comitete comunale şi or­ Dobra este aceeaşi situaţie. lui popular care trimite sau per­
ce au avut loc cu -noile birouri CHIMIE ganizaţii de partid s-a asigurat mite să plece pe teren tovarăşi
N. L. GLINKA — Chimie gene­ ca propagandiştii să se pregă­ Slab s-a ocupat de învăţămînt încadraţi în cercuri şi cursuri,
aibă bogate cunoştinţe politice, ale organizaţiilor de partid din rala — ediţia a ll-a. tească temeinic şi, ca atare, să şi comitetul de partid de la în­ în zilele cînd are loc învăţămîn-
628 pag. — 35,20 lei. facă expuneri atractive care să treprinderea Certej. Aci sînt or­ tul de partid,
ideologice şi economice, să ştie întreprinderi s-a-u expus teme trezească interesul cursanţilor ganizate cercuri şi cursuri cu
să mobilizeze membrii şi candi­ ca : dreptul de control al orga­ Ed. tehnică pentru studiu. In această pri­ caracter de oraş, însă deşi de Sezisîndu-se de această situa­
daţii de partid, pe toţi oamenii nizaţiilor de partid asupra con­ AGRONOMIE vinţă pot fi daţi ca exemplu la deschidere au trecut mai bine ţie comitetul raional de partid
muncii fără de partid, la înde­ ducerilor administrative, munca C. RAŢIU — Metodica de pro­ propagandiştii Munteanu Roman de două luni şi jumătate, nu a analizat în şedinţa sa din 15
organizaţiilor de partid pentru iectare a organizării terito­ de la cursul seral anul II — s-au predat decît două lecţii, iar decembrie a.G. lipsurile ce se
riului în G.A.C. G.A.C. Bretea Mureşană, Roşiu la cercul de economie concretă manifestă în desfăşurarea învă-
plinirea sarcinilor trasate de îndeplinirea planului de stat la 200 pag. + 10 planşe în loan de la cursul de Istorie a nu a avut loc nici o convorbire. ţămîntului de partid. în urma
afara textului 4,50 lei. P.M.R. anul I şi loan Baltac-, Aceasta dovedeşte o intolerabilă discuţiilor purtate şi a propu­
.k, Ed. Agro-silvlcă de Stat. tot de la Istoria P.M.R., din co­ nepăsare faţă de ridicarea ni­ nerilor făcute, s-au luat măsuri
muna Veţel şi mulţi alţii ca ei. velului politico-ideologic al corespunzătoare pentru îmbună­
=m Anemariei Bat- Bine munceşte şi organizaţia de membrilor, candidaţilor de par­ tăţirea substanţială a desfăşură­
zdni, elevă 'în'clasa bază de la C.F.R. Ilia ale cărei tid şi al celor din activul fără rii învăţămintului de partid.
Intîlnire cu spectatorii X-a C a şcolii me­ cercuri sînt cu lecţiile la zi şi de partid, nepăsare, căreia tre­
dii, mixte din Sebeş au o frecvenţă bună. buie să i se pună capăt, fără în- Elotărîrea adoptată cu acest
Săptămim trecută publicul orăştiaji fel, moşneagul loan Paşmău este un (secţia germană), îi tîrziere. prilej stabileşte sarcini concrete
a avui plăcuta ocazie să vizioneze {ti­ bătrîn de 73 de ani de prin satele Bi- place să înveţe, dar Dacă aceste rezultate obţinu­ fiecărui membru al biroului şi
mid romines'c „dincolo de brazi" şi, cazului. şi să facă sport. La te oglindesc preocuparea de ca­ O altă cauză care a dus la a- comitetului raional de partid,
In acelaşi timp, să asculte relatările campionatele şco­ re dau dovadă unele comitete ceste lipsuri este şi aceea că u- cît şi termenele de ducere la
preţioase ale unuia din cei doi autori Relatări puţin cunoscute ni s-au fă­ lilor medii a obţi­ comunale de partid şi organi­ nii activişti ai comitetului raio­ îndeplinire a sarcinilor. Toţi
şi regizori ai filmului, Mihai Iacob. cut în legătură cu realizările uimi­ nut primul loc la zaţii de bază, nu se pot' trece nal de partid, ca tov. Aurel Pel- membrii comitetului raional de
Ca temă, filmul prezintă un fapt din toare tn dotarea cinematografiei din gimnastica indivi­ sub tăcere lipsurile care se mai Te, Laurenţiu Marila, TiberiU Iu- partid, începînd cu membrii bi­
viaţa memorabilelor evenimente ale zi­ ţara noastră, cu tehnica filmării, cos­ duală. manifestă în conducerea învă- ga şi alţii, care au fost repar­ roului, au fost repartizaţi să răs­
lei de 23 August. Se urmăreşte, în tul unui film, cu scemrizarea, sonori­ ţămîntului de partid. tizaţi ca propagandişti la unele pundă de activitatea a cîte 1—2
fond, procesul de conştiinţă al ostaşu­ zarea etc. IN CLIŞEU: E- cercuri şi cursuri din raion, nu cercuri de învăţămînt.
lui Oprea Oprişan, care după anumite leva Anemari Bat- Unele comitete comunale de s-au dus să expună lecţiile şi
întimplări tragice ajunge la convinge­ In discuţiile purtate cu ocazia întil- zoni face antrena­ partid şi organizaţii de bază se să ţină convorbirile programate. Pentru a se face cunoscute pre­
rea necesităţii de a întoarce armele nirii cu elevii şcolii de partid, , nu au ment la birnă. preocupă slab de buna desfăşu­ Din această cauză cercurile de vederile acestei hotărîri tuturor
împotriva nemţilor. fost ocolite nici unele scăpări ale fil­ rare a învăţămîntului de partid. învăţămînt conduse de ei sînt comitetelor comunale de partid,
mului, unele scene mai slabe, Printre acestea se numără co­ rămase mult în urmă. s-a prev." ut ca pînă la 25 de­
In prezenţa organelor de partid şi pretutindeni însă recunoscindu.se meri­ mitetele comunale de partid Roş­ cembrie eastă hotărîre să le
de stai locale şi în faţa unui public tele necontestate între care claritatea caţii (secretar Augustin Boga), Nici la sfatul popular raional tie adusă la cunoştinţă pentru
numeros, tinărul regizor Mihai Iacob subiectului, realismul şi actualitatea Gurasada (secretar Iosif Vesa) învăţămîntul de partid nu se a se lua măsurile necesare de
a împărtăşit celor prezenţi, unele as­ temei, dinamismul unor acţiuni, calita­ şi Şoimuş (secretar Aurel To­ desfăşoară în condiţiuni bune. lichidare a lipsurilor. De aseme­
pecte ale muncii colectivului care a tea interprelării, prezentarea unor mo­ ma j. Din lipsa de orientare şi Aci se amînă des şedinţele de nea, s-a stabilit ca pe viitor să
realizai filmul „Dincolo de brazi". mente psihologice puternice etc. răspundere de care aceste comi­ cerc, deoarece un mare număr se tacă un control mai concret
tete comunale au dat dovadă, de cursanţi lipsesc. Aşa de pil­ asupra desfăşurării învăţ-âmîn-
Filmul e o realizare a tinerilor, atît IntUnirile — pentru că au fost pa­ s-a ajuns ca în momentul de fa­ dă, şedinţa din 15 decembrie a tului, în specia! asupra calităţii
actori cit şi regizori. Ceea ce este in­ tru —¦ au decurs Intr-o atmosferă cal­ ţă, învăţămîntul de partid în cercului „Problemele de bază ale şi conţinutului lecţiilor şi semi-
teresant, şi oarecum nou în cinemato­ dă şi de bună dispoziţie. Orăştienii au cercurile ci cursurile din raza marxism-Ieninismului“ a fost a- nariilor în toate cercurile şi
grafia noastră, este folosirea unor ne. avut astfel o legitimă satisfacţie, de­ mînată deoarece au lipsit chiar cursurile de partid din raion.
profesionişti pentru anumite roluri — oarece regizorul Mihai Iacob este din
care nu erau de figuraţie. Aşa, ni s.a Orăştie, în plus acesta a precizat că
precizat că bătrînica din film, căreia scenariul l-a realizat împreună cu Mir-
nemţii i-au furat vaca, este o ţărancă cea Drăgan, tot din Orăştie.
autentică. Ea a interpretat un rol re­
partizat iniţial unei artiste emerite. La ION ILIESCU

profesor

j  A A W W S A W W W W ^z.V vA •

COLABORAREA STRÎNSĂ ÎNTRE g proiectelor tip reduce costul con­ materiale şi elemente de construcţie e- costul construcţiilor sînt determinate
strucţiilor numai atunci cînd pentru ficiente. întrebuinţarea pe scară largă in mare măsură de soluţiile de pro­
proiectant, executant şi beneficiar realizarea lui se prevăd cele mai a- a elementelor de beton armat prefa­ iect, precum şi de felul în care se or­
vansate metode tehnice cu o mare bricat dă posibilitatea reducerii con­ ganizează şantierele. Şantierele trebuie
poate reduce simţitor costul, constraciiiloi pondere economică, care să asigure sumului de manoperă, ridică nivelul de să respecte pe cît posibil Volumul şi
realizarea celor mai buni indici de exe­ industrializare şi reduce costul con­ natura lucrărilor prevăzute în proiect,
Plenara din 26—28 noiembrie 1958 de fundaţie. Am rămas foarte surprins mecanizate au fost executate manual, asupra celor mai reuşite blo'curl tip, cuţie. Astfel, ^Clubul sindical ' de la strucţiilor. întrucît orice abatere de la cele pre­
a C.C. al P.M.R. a acordat o deose­ cînd la blocul A de la Cugir, proiec­ reducînd prin aceasta ritmul produc­ realizate de diverse institute de proiec­ Cugir, care este realizat după un pro­ văzute, ridică preţul de cost şi prelun­
bită atenţie problemei construcţiilor. tanţii de ia l.R.P. Deva au prevăzut ţiei, frînînd terminarea a trei blocuri tare, am constatat că valoarea ele­ iect tip bine conceput, putea avea o Să sperăm că printr-o colaborare în­ geşte timpul de execuţie.
Expunerea tovarăşului Gh. Gheorghiu- fundaţii continui de aproximativ 3,5 începute încă din primăvara acestui mentelor de beton armat se ridică la productivitate mai mare decît 6.500 tre l.R.P. Deva şi T.R.C.L.H. va lua
Dej a scos în evidentă răspunderea m. adîncime, în loc să folosească fun­ an. Sînt sigur că blocurile B, C şi D 39,5 la sulă din valoarea unui ase­ lei pe zi, dacă săpăturile prevăzute me­ fiinţă un atelier regional de prefa­ Dintr-o comparare a cheltuielilor de
profesională şi cetăţenească a tuturor daţii izolate şi să schimbe prin aceas­ puteau fi date în folosinţă în toamna menea bloc. De aceea, chiar o redu­ canizat, elementele prevăzute pretur- bricate, unde se vor realiza elemente muncă normate cu cele reale de la
muncitorilor, tehnicienilor şi ingineri­ ta întreaga structură de rezistenţă a acestui an, cel tîrziu, dacă la ele s-ar cere relativ mică a elementelor de be­ nate, s-ar fi executat astfel şi dacă după cataloage tip, ce vor satisface „Clubul sindical" din Cugir pe perioa­
lor, pentru a realiza cu succes, sarci­ blocului. De altfel, nu-mi explic de ce fi muncit după un proiect de orga­ ton armat prefabricat, de circa 3—5 brigăzile de lucru s-ar fi organizai necesităţile regionale atît din punct de da 15 mai — 1 decembrie 1958, se
nile importante ce le revin. acolo unde terenul de fundaţie este nizare bine studiat de grup şi de trust. la sută ar putea da o re­ după mei ode mai avansate, ceea ce ar vedere economic, cît şi din punct de constată o depăşire cu 12,2 Ia sută
slab, nu se proiectează blocuri pe In această privinţă, regretăm că ser­ ducere de 1,8 pînă la 2,2 fi dus la o productivitate de cel vedere al unei arhitecturi cu caracter a normelor de cheltuială de muncă,
In munca de constructor, studierea scheletul unui sistem de cadre din be­ viciul tehnologic al trustului nu a ve­ la sută din valoarea blocului. Efica­ puţin 8.500 lei pe zi. regional. ceea :e este o abatere de la normal,
mijloacelor de realizare a construcţii­ ton armat, monolite sau prefabricate, nit cu noi procese tehnologice, care care acţionează asupra preţului de cost.
lor de bună calitate, ieftine şi ia timp, fiind cunoscuţi bunii ior indici lehnico- să schimbe cadenţa muncii chiar în citatea folosirii betonului armat prefa­ Ponderea impoilantă In reducerea Succesul folosirii pe scară largă a
trebuie să devină preocuparea de bază economici în asemenea condiţii. T.R.C.L.H., mulţumindu-se doar cu sim­ bricat- depinde de introducerea pe sca­ costului construcţiei o constituie şl a- elementelor prefabricate de beton ar­ Reglementarea cheltuielilor de mun­
a tuturor factorilor din proiectare şi ple priviri asupra felului de execuţie, ră largă a elementelor de beton ar­ legerea judicioasă a soluţiilor construc­ mat, se întregeşte odată cu organiza­ că în construcţii, cere o extindere a
execuţie. Important pentru reducerea costului mat precomprimat la construcţii. Sub­ tive. In această privinţă am rămas rea unor ateliere experimentale sub practicii de aplicare a sistemului de
Construcţiilor este şi reducerea chel­ trecînd Ia unele lucrări cu multă su­ stratul economic al folosirii elemen­ foarte surprins de tratarea construc­ auspiciile l.R.P., care să execute di­ plată a muncii în acord global, bazată
Din puţina practică de şantier, am tuielilor pentru lucrările Interioare de perficialitate şi peste înlocuirea unor telor precomprimate este legat de li­ tivă a noului bloc A de Ia Cugir, rea­ ferite încercări asupra unui număr pe preţurile unitare şi normele în vi­
putut constata o neconcordanţă între şantier şi mărirea densităţii construc­ elemente prefabricate şi monolite în- mita de întrebuinţare a armăturilor o- lizat la l.R.P. Deva, căruia îi lipseşte variat de prototipuri. goare. Acordul global a dovedit Ia u-
cunoştinţele primite în şcoală şi viaţa ţiilor. Astfel, prin mărirea coeficien­ tr-un mod necorespunzător, atît din bişnuite din elemente prefabricate, care o justă orientare şi adaptare tehnico- neie şantiere mari o creştere a pro­
de şantier. Nu vreau să desconsider tului de densitate ai construcţiilor pe punct de vedere tehnic, cît şi din economică la teren, precum şt o so­ Soluţii economice va putea realiza ductivităţii muncii, cfectuîndu-se Indi­
munca unor „veterani", ci numai să punct de vedere economic. suportă încărcări mai mici decît pri­ luţie constructivă mai Inginerească, l.R.P. dacă va consulta în viitor căile rect o reducere a ponderii specifice a
scot în evidenţă anumiţi factori care teritoriul coloniei de la Cugir, după mele. Totodată, elementele precom­ lucru ce ar fi putut reduce simţitor cos­ de reducere continuă a costului ele­ salariilor în preţul de cost âl construc­
in ritmul muncii moderne din con­ aliniamentul A—F, de la 0,7 la 0,9 la O mare importanţă pentru ridica­ primate nu numai că permit încărcări tul pe m.p. de suprafaţă locuibilă. mentelor prefabricate, folosind expe­
strucţii nu mai corespund şi în cele sută, cheltuielile pentru lucrările inte­ rea gradului de industrializare, pen­ mai mari, dar dau posibilităţi de redu­ rienţa Institutului Promstroiproiect din ţiei,
mai multe cazuri duc ia o dezechi­ rioare de şantiere, inclusiv comunica­ tru introducerea pe scară largă a be­ cere a greutăţii proprii a construcţii- Din analiza diferitelor proiecte tip, Leningrad, care în vara anului aces­ •k
librare a muncii şi îa cheltuieli supli­ ţiile, drumurile, lucrările de amenajare tonului armat prefabricat o are uni­ lor, reduc consumul de oţel şi însuşi se constată că cuantumul costului con­ ta a elaborat pentru pereţii clădirilor
etc., s-au redus aproape de 1,5 ori. ficarea soluţiilor constructive spaţiale costul clădirii. strucţiilor, ca rezultat al unei alegeri industriale panouri netede de beton Stabilirea unui profil comun ingine­
mentare. Pentru reducerea costului corecte a soluţiilor constructive la clă­ armat cu corzi (6 x i,2 m.), care ne­ resc — proiectare-execufie — va do­
construcţiilor este necesară aplicarea Eficacitatea acestei metode ar fi pu­ şi de plan ale clădirilor şi simplifi­ Analizele tehnicb-econmnlce arată că diri civile, poate fi de 1,2 pînă la 1,8 cesită cu 59,2 la sută mai puţin oţel vedi faptic în viitor existenţa a nu­
unui complex de măsuri îndreptate tut să fie mărită dacă blocurile B, C carea lor, care vor reduce considera­ ia folosirea cadrelor din beton armat la sută, favorizînd de asemenea redu­ decît panourile cu nervuri. meroase posibilităţi de modernizare a
şi D s-ar fi executat prin metoda în bil numărul de elemente de construc­ prefabricat la construcţiile civile se cerea manoperei lucrărilor de construc­ muncii în construcţii, posibilităţi ce
spre ieftinirea lor, atît prin îmbună­ lanţ şi cu o mai bună gospodărire in­ ţie portante şi de separaţie. Am dori consumă o cantitate de oţel cu 40 ţii şi a termenilor de execuţie. Să spe­ Pentru realizarea construcţiilor ia vor trebui cît de curind incluse In sfe­
tăţirea continuă a calităţii soluţiilor pînă la 48 la sută mai mică decît în răm că pe viitor, o mai bună colabo­ timp şi economic, un rol foarte impor­ ra activităţii noastre.
de proiect, cît şi prin reducerea cos­ ternă a muncii şi materialelor; De pe ca proiectele tip ce utilizează elemente rare între proiectant, beneficiar şi exe­ tant îl are sistemul de aprovizionare
acest aliniament de lucru a lipsit o prefabricate să excludă cu desăvîrşire cazul' execuţiei monolite, reîenndu-mă cutant va duce la elaborarea unor pro­ cu materiale. In această privinţă mai Problemele de îmbunătăţire a cali­
tului lucrărilor de construcţii-moniaj. justă mecanizare a principalelor punc­ elementele de complectare (netipizate). la construcţii multietajate, cu armă­ iecte bine concepute. sînt anomalii care n-au nici o jus­ tăţii soluţiilor tehnice şi a indicilor e-
O mare influenţă asupra costului con­ te, majoritatea operaţiilor ce puteau fi Dinfr-o tţnaliză economică efectuată tură rigidă. Aplicarea pe scară largă tificare. De pildă, şantierul de la Cu­ conomicl implică o cointeresare comu­
strucţiei o are şi calitatea terenului Consolidarea bazei de producţie a gir se aprovizionează cu cărămizi de nă — proiectant-executant-beneficiar.
T.R.C.L.H. cere o orientare mal ingi­ la Lugoj, în timp ce fabricile de ia
nerească a lucrărilor pe care Ie atacă, Orăştie, (Pricaz) şi Sîntimbru, care Ignorarea acestor probleme sau o a-
o justă extindere a producţiei în se­ sînt foarte aproape, trimit cărămidă titudine superficială din partea unuia,
rie a lucrărilor de volum mare, intro­ pot aduce mari pagube materiale e-
ducerea şi extinderea producţiei de: noi in alte părţi.
Cheltuielile de muncă în construc­ conomiei naţionale.
Ing. GIURGIU I. IOAN
ţii, termenele de execuţie, calitatea şi
Trustul regional de constru ţii
— Deva —