Page 83 - 1958-12

xntraiă » .
:'Z f

{ P R O L E T A R I DIN TO A TE ŢĂRILE, U N IŢI-VA ! HOTÂRlREA Comisia economică

Comitetului Central al Partidului financiară a Marii

Muncitoresc Romîn şi a Consiliului Adunări Naţionale

de Miniştri privind sărbătorirea examinează proiectul

Centenarului Unirii Ţărilor Romîne de buget al R. P. Romîne

aBSEETOEMBangomn 4 pagini 20 bani La 24 ianuarie 1959 se împli­ crată Unirii. Institutele de isto­ pe anul 1959
nesc 100 de ani de la Unirea rie din Bucureşti, Iaşi şi Cluj
resamrasaayreKanwmag Ţării Româneşti cu Moldova, e- ale Academiei R. P. Romîne vor C om isia econom ică finanbiară
veniment de mare însemnătate organiza sesiuni ştiinţifice cu a- a M arii A dunări N aţion ale s-a
Chemarea îk REGIUNEA NOASTRA istorică în viaţa poporului nos­ ceeaşi temă. Sub îngrijirea Aca­ Întrunit la 23 decem b rie a. c.
tru, în procesul de făurire a demiei R. P. Romîne vor apare pentru a exam ina proiectul de
colectivului exploatării miniere DEZVOLTAREA IN D U S T R IE I S ID E R U R G IC E statului romîn de sine stătător, o culegere de studii despre Uni­ bu get al R epublicii P opulare Ro­
în dezvoltarea socială a Româ­ re şi două volume de documen­ m îne pe anul 1959.
ANINOASA niei. te istorice.
In ziu a de 24 decem brie a. c.
Colectivul de muncitori, tehnicieni, ingineri şi funcţionari Comitetul Central al Partidu­ In întreaga ţară vor îi orga­ com isia şi-a con tin u at lucrările.
de ia exploatarea minieră Aninoasa şi-a însuşit obiectivele lui Muncitoresc Romîn şi Con­ nizate mari serbări populare Tou. A u rel V ijo li, m in istru l Fi­
economice stabilite pentru anul 1959 de către Conferinţa raio­ siliul de Minitşri al Republicii consacrate Centenarului Unirii. n a n ţelo r, a fă cu t in fa ţa co m isiei
nală de partid în lumina documentelor plenşrei C.C. al P.M.R. Populare Romîne au hotărît ca o expunere asupra execuţiei bu­
din 26—28 noiembrie a.c. şi a hotărît să depună toate efortu­ Unirea Ţărilor Romîne să fie a- In cluburi muncitoreşti, în getului pe anul 1958 şi asupra
rile pentru a le îndeplini şi depăşi. niversată ca o mare sărbătoare cămine culturale, şcoli, instituţii p rin cipiilor care au sta t la baza
naţională. de învăţămînt superior şi uni­ întocm irii bugetului de sta t pe
Analizîndu-şi -posibilităţile, colectivul nostru şi-a fixat urmă­ tăţi militare, se vor organiza anul 1959. Apoi C om isia econo­
toarele angajamente pentru înfăptuirea cărora va lupta din Hotărîrea Comitetului Central m ică financiară a M arii A dunări
primele zile ale anului 1959 : al Partidului Muncitoresc Ro­ conferinţe, manifestări cultural- N aţionale a exam inat capitolele
mîn şi a Consiliului de Miniştri artistice, serbări ale tineretului de ven itu ri şi cheltuieli ale bu­
— depăşirea planului anual de producţie cu 12.000 tone stabileşte constituirea „Comite­ şi pionierilor. g e tu lu i.
cărbune, din care 4.500 tone pînă la 1 M ai; ' tului pentru sărbătorirea a 100
de ani de la Unirea Ţărilor Ro­ Se va organiza „Muzeul Uni­ D eputatul 6 . S carlat a fost
— realizarea unui randament pe exploatare de 1,130 tone mîne", care va adopta pe baza rii" în Bucureşti şi se va inau­ desem nat raportor al C om isiei
pe post ; prevederilor hotărîrii planul de­ gura „Muzeul Unirii" din laşi.
tailat al manifestărilor aniver­ econom ice financiare la sesiunea
— obţinerea unei economii peste plan de un leu pe tona sării acestei date memorabile. Piaţa „28 Martie" din oraşul
de cărbune extrasă. Bucureşti va primi denumirea de M arii Adunări N aţionale.
De asemenea se vor constitui „Piaţa Unirii". In această piaţă
Pentru realizarea acestor angajamente se va extinde iniţia­ comitete regionale, raionale şi se va ridica un monument a! L ucrările com isiei continuă.
tiva brigăzii lui Tucaciuc Mihai cu privire la depăşirea planului orăşeneşti pentru sărbătorirea Unirii Ţărilor Romîne.
pe fiecare zi, pe fiecare om, la toate brigăzile din abataje şi pre­ Centenarului Unirii Ţărilor Ro­
gătiri, se va arma metalic 1.005 m. galerie, iar prin bolţari 445 m. mîne. Şcoala medie din oraşul Foc­ Conferinţe
şani, care a purtat la început S.R.S.C.
De asemenea, se vor lua măsuri politice, tehnice şi organi­ In ziua de 24 ianuarie 1959 numele de „Alex. I. Cuza",
zatorice pentru crearea unei preocupări de masă în vederea ridi­ va avea loc o şedinţă solemnă
cării calificării muncitorilor şi maiştrilor, îmbunătăţirii calităţii închinată Centenarului Unirii. transformată apoi de regimul
cărbunelui, respectării normelor de tehnica securităţii şi întă­
ririi disciplinei în muncă. In regiuni, raioane şi în ora­ burghezo-moşieresc în liceu! -k Printre numeroasele conferinţe ţi­
şele de subordonare regională „Caro! I", va purta pe viitor ve­ nute în ultimul timp de către S.R.S.C.
Intrucît 1959 e anul hotărîtor pentru realizarea celui de-a! şi raională vor avea loc In ziua chiul său num e: Şcoala medie este şi aceea intitulată „Etapele de
II-lea plan cincinal al patriei noastre, colectivul minei Ani­ de 24 ianuarie sesiuni ale sta­
noasa consideră că e de datoria tuturor muncitorilor mineri din turilor populare pentru sărbăto­ „Alex. I. Cuza". dezvoltare psihică a copilului, de !a
Valea Jiului de a desfăşura larg întrecerea socialistă pentru rirea Centenarului Unirii ţărilor
creşterea într-un ritm mai accentuat a productivităţii muncii Pe edificiile şi locurile legate naştere pînă la adolescenţă“, ţinută
şi pentru reducerea substanţială a preţului de cost, indici ho- romîne, la care vor fi invitaţi | la şcoala din Lonea, de cont. univ.
tărîtori pentru ridicarea nivelului de trai ai celor ce muncesc. de evenimentul Unirii vor ti a- Tamara Dobrin din Bucureşti. Părinţii
oameni ai muncii din regiunea,
De aceea, colectivul nostru cheamă la întrecere în cinstea şezate plăci comemorative. elevilor au ascultat cu viu interes con­
raionul sau oraşul respectiv.
Ministerul Transporturilor şi ferinţa şi au pus numeroase întrebări
Academia Republicii Populare
Telecomunicaţiilor va emite o pe marginea ei.
Romîne va organiza la Bucu­
serie de timbre comemorative -k Peste 80 de utemişti din oraşul
reşti o sesiune ştiinţifică consa­ „Centenarul Unirii Ţărilor Ro­ Deva, au asistat în ziua de 20 decem­
mîne". brie la conferinţa „Ge este şi cum s-a
născut astrobiologia“, prezentată de
Ziua de 24 Ianuarie 1959 va profesorul Victor Oprişu.
fi zi nelucrătoare.

zilei de 1 Mai toate colectivele minelor, preparaţiilor şi uzine­ însemnări din G. A. C . Leşnic
lor din cadrul Combinatului carbonifer „Valea Jiului", sub lo­
zinca .- „Să înfăptuim sarcinile economice stabilité de conferinţa
raională de partid, să realizăm cît mai multe economii peste

plan". Deşi înfiinţată abia din luna lă din satul Leşnic. Iată numai ma studierii acestei expuneri, ei
In numele colectivului exploatării miniere Aninoasa, mai 1956, gospodăria agricolă un exemplu : ţăranul individual au hotărît să-şi îmbunătăţească
colectivă „înfrăţirea“ din satul Lşfan loan, de pe o suprafaţă
Ing. LAZÂRESCU IOAN TANCZER GHEZA Noi succese ale sldersirgîştilor Leşnic, raionul Ilia, a cunoscut de 1,5 ha. a cules abia 1.000 kg. munca. Şi-au propus printre al­
şeful exploatării secretarul comitetului de partid hunedoreni succese remarcabile. Atît numă­ grîu, pe cîtă vreme colectiviştii
rul colectiviştilor cît şi suprafa­ au obţinut, în medie, la hectar tele să mărească în anul 1959
FEHER PETRU ţa de teren arabil a crescut sim­ o recoltă de peste 1.300 kg. grîu.
COLDA ANDREI secretarul comitetului U.T.M. ţitor. numărul de animale pînă la 20
preşedintele comitetului sindical Din recolta obţinută, colecti­
Pentru 'dezvoltarea şeptelului viştii au livrat statului în acest vaci, 20 scroafe şi r150 oi. De a-
s-au cumpărat anul trecut 70 oi an 2.000 kg. grîu şi 2.000 kg.
Desfăşurind . larg întrecerea 32.000 tone minereu aglomerat. şi 8 vaci de rasă Simental. Anul porumb. Totodată au contractat semenea, ei vor să construiască
Succesele însemnă te pe .care acesta s-au cumpărat încă 6 cu întreprinderea „Recolta“ a-
Cm planul anual îndeplinii socialistă in cinstea zilei de 30 scroafe pentru reproducţie. Aşa ceeaşi cantitate pentru a o livra noi cocini pentru porci, coteţe
Decembrie şi a Conferinţei re­ le obţin siderurgiştii arată ho- se face că în prezent G.A.G. Leş­ din producţia anului viilor. pentru viitoarea fermă de cca.
gionale de- partid, siderurgiştii tărirea lor fermă de a realiza în nic posedă peste 120 de oi, 4
anul viitor sarcinile măreţejpuse capete tineret bovin şi 15 pur­ Zilele acestea colectiviştii au 150 păsări etc.
hunedoreni obţin noi şi însem­ în faţa lor de recenta plenară a cei. împărţit veniturile ce le revin în
Zilele acestea, la redacţia ziarului nostru sosesc numeroase nate succese în producţie. In1lu­ C.C. al P.M.R. urma zilelor-muncă efectuate în Văzînd că în acest an gos­
scrisori, prin care colectivele de muncitori, tehnicieni şi in­ Din resurse locale s-a reno­ gospodărie. Pentru fiecare zi-
na decembrie, numai în perioa­ S-a extins rejeaua vat o cocină pentru porci, s-a muncă, ei au primit produse a- podăria a obţinut de pe urma ce­
da 1—22, combinatul siderurgic reparat grajdul şi este în curs groalimentare. în valoare de 33
gineri ale diferitelor întreprinderi din regiune, anunţă îndeplini­ electrică de construire un saivan cu o lei şi 5 lei în numerar. lor 13.000 kg. sfeclă de zahăr
capacitate de 300 oi. Colectiviş­
rea pianului anual înainte de termen. O astfel de scrisoare ne-a a produs cu 3;879 tone mai mult In . anul trecut şi în comuna Braşov, tii au mai construit un pătul Rezultatele muncii colectiviş­ vîndute statului peste 4.500 lei
raionul Sebeş, - s-au aprins primele, pentru porumb, o remiză pentru tilor din Leşnic puteau fi şi mai
adus ştirea că muncitorii de la Trustul 4 construcţii din Hune­ cocs metalurgic, cu 3.291 tone becuri electrice. Reţeaua ¦nu cuprindea căruţe şi multe altele. bune dacă consiliul de condu­ şi 100 kg. zahăr, colectiviştii au
însă întreaga comună. De aceea. cetă­ cere al gospodăriei ar fi acor­
doara şi-au realizat pianul anual cu 11 zile înainte de termen. oţel la oţelăria Martin nr. I.şi cu ţenii au hotărît ca anul acesta, din' Goncpmitent cu creşterea dat o mai mare atenţie îndepli­ hotărît să dubleze pentru anul
fondurile realizate prin conlribuţia vo­ sectorului de animale şi a con­ nirii la timp a prevederilor pla­
? 465 tone mai multe ţagle. De ase­ luntară, să extindă reţeaua electrică. strucţiilor, s-a dublat şi fondul nului de producţie. Tovarăşul viitor suprafaţa cultivată cu
Din conlribuţia voluntară s-a sirius de bază al gospodăriei, ajun- Gheorghe Turcu însă, preşedin­
On alt colectiv care raportează realizarea planului anual menea, în aceeaşi perioadă, co­ suma de 68.000 lei. S-a reuşit \ astfel gînd în momentul de faţă la sfeclă de zahăr. De asemenea,
înainte de termen, este colectivul filaturii Lupeni. In acest lectivul fabricii de aglomerare a ca reţeaua electrică să fie extinsă pe cca. 460.000 lei. te, Augustin Petrescu şi alţii,ne­
încă 4,200 km. La executarea Lucrări­ glijează uneori treburile urgente vor cultiva legume şi zarzava­
an muncitorii filaturii au sporit considerabil productivitatea lor cetăţenii au contribuit prin nuincă Colectiviştii au cules 'de pe pă- ale gospodăriei. '
muncii, reducînd în acelaşi timp preţul de cost cu 1,7 la sută minereului a produs. peste plan voluntară la săpatul gropilor, transpor­ mîntul gospodăriei mai mult cu turi pe o suprafaţă de 1,5 ha.
tul şi plantarea stilpilor. In această 350 kg. grîu, 260 kg. porumb Expunerea tovarăşului Gh.
faţă de plan. 2.072 tone aglomerat. Pînă a- acţi-une s-au evidenţiat iov. Ilie Oprea, şi 550 kg. orz la hectar, decît Gheorghiu-Dej la plenara G.G. Este necesar ca organizaţia
iran Săbău, deputaţi, Dumitru Stan, ţăranii cu gospodărie individua- al P.M.R. din 26—28 noiembrie
In fruntea înirecerii socialiste au sfat comuniştii şi tinerii cum, această fabrică a produs Cili. Sima şi alţii. a.c. a constituit şi pentru colec- de partid din G.A.G. Leşnic, co­
tivişlii din Leşnic un imbold pre­
din brigăzile conduse de tov. Veronica Moga, Aurica Bălă- peste planul anual mal mult de Tot din suma realizată prin contri­ ţios în munca de viitor. In ur- mitetul comunal de partid şi co­
buţia voluntară s-a introdus lumina
şoiu, Victoria Dărămuş ş.a. ____ _______ electrică în .localul şcolii de 7 ani, în mitetul raional de partid Ilia să
localul căminului cultural şi al sfatului
rlntr-o telegramă adresată Pregătiri pentru sărbătorirea popular. îndrume mai îndeaproape şi să
redacţiei, oficiul P.T.T.R. al
raionului Orăştie anunţă că controleze activitatea colectiviş­
la data de 21 decembrie colec­
tivele de muncă ale oficiilor pomului de iarnă tilor din Leşnic pentru ca în vii­
P.T.T.R. din raion şi-au realizat
in vacanţă numai cu note bune, ei gă­ tor să poată obţine noi şi im­
planul anual în proporţie de sesc suficient timp pentru a face repe­
100,2 la sută. Sălile Şcolii pedagogice din Deva cu­ portante succese.
nosc acum un freamăt deosebit. Pe tiţii în vederea sărbătoririi pomului de
lingă faptul că elevii îşi pregătesc cu iarnă. w E. B.
conştiinciozitate lecţiile, pentru a pleca
Pînă şi cei mai mici îşi aduc con­ Iii; I N «M•WMM«i
tribuţia la reuşita serbării. PA C .
3 -A

:î!i i:

La sărbătorirea pomului de iarnă, H unedoara —
iii! o r a ş a l m a r ilo r
bucuria copiilor va fi întregită cu ca­ «*!•
în fă p tu ir i îfH
dourile care se vor împărţi pe clase.

=rz : ~ i L m m Ei

Desfiguraros în S» «llflunl a « f iiiiî n f iiiiii -

sarcină impôt fantă a organize fiilor de pai tid

Tovarăşul Dumitru 'Ardelean este aglomefalorlst principal la .fabrica'de Plenara G.G. al P.M.R. din organizate 124 cercuri şi cursuri gătirea propagandiştilor, ei au La hidrocentrala „V. !. Lemn" de la Bicaz, şantierul uzinei de la Sle-
aglomerare a Combinatului .siderurgic Hunedoara. Lucrind ia maşina de iunie ax. a pus în faţa organe­ cu un număr de 2.329 cursanţi. fost instruiţi asupra temelor ce jaru, muncitorii şi tehnicienii 'obţin noi succese în muncă.
Qglamerare a. minereurilor îşi-depăşeşte norma-in medie cu 8—11 la, sulă. lor şi organizaţiilor de partid In învăţămînt au fost cuprinşi urmau să le expună în cercuri
sarcina de a intensifica propa­ 95 la sută din totaful membri­ şi cursuri, făcîndu-se totodată şi ' IN CLIŞEU: Vedere a conslrucji ei uzinei hidrocentralei „V. I. Lenin"
IN CLIŞEU.: Aglomeralorislul Ardeleaji veriţicînd calitatea minereului ganda de partid, cerîndu-le să-şi lor de partid şi toţi candidaţii seminarii asupra temelor res­ de la Sfejaru.
aglomerat. îndrepte mai mult atenţia asu­ de partid. pective, după care s-a trecut la
pra educării partinice a tuturor expunerea lor în cercurile de în­
membrilor şi candidaţilor de Pentru asigurarea' desfăşură­ văţământ.
partid, în spiritul întăririi disci­ rii învăţământului de partid la
plinei de partid, ai creşterii vi­ un nivel corespunzător, pentru Unele comitete comunale de
gilenţei şi combativităţii împo­ ca expunerile şi discuţiile să fie partid şi organizaţii de bază,
triva manifestărilor anarhice de calitate, au fost repartizaţi conştiente de răspunderea ce le
mic-burgheze, împotriva oricăror ca propagandişti toţi activiştii revine, s-au preocupat îndea­
încercări de subminare a unită­ de partid, fiecare conducînd cîte proape de buna funcţionare a
ţii şi coeziunii partidului şi a ori­ un cerc sau curs de partid. învăţământului de partid. De pil­
căror manifestări ale duşmanu­ dă, comitetele comunale de par­
lui de clasă. Datorită măsurilor luate de tid Ilia, Veţel, organizaţiile de
biroul Comitetului P.M.R. raio­ bază de la Vorţa, U.R.C.C., în ­
In lumina hotărîrilor acestei nal Ilia, la deschiderea învăţă­ treprinderea Zam şi altele, da­
plenare, biroul Comitetului raio­ mântului în cercuri şi cursuri au torită preocupării manifestate,
nal de partid Ilia a luat, prin luat parte membri ai comitetu­ au reuşit ca cercurile şi cursu­
comitetele comunale de partid lui raional şi membri ai comi­ rile pe care le-au organizat şi
şi organizaţiile de bază, măsuri tetelor. comupale de partid, ceea le conduc, să desfăşoare o acti-
privind .cuprinderea în învăţă- ce a permis ca învăţământul să
mîntul. de partid a majorităţii înceapă la data stabilită în toa­ IOAN ZÂHARIE
membrilor şi a tuturor candida­ te cercurile şi cursurile şi să responsabilul seminarului
ţilor de partid, cît şi a unui în­ se asigure o frecvenţă corespun­ permanejit de pe lingă
semnat număr de tovarăşi din zătoare. Comitetul raional P.M.R. Ilia
activul fără de partid. Au fost
De asemenea, pe baza pro­ (Continuare în pag. 2-a)
gramului întocmit privind pre­