Page 79 - 1958-12

H itt •va
Anul X Nr. 1248
In r e g iu n e a n o a s t r ă
DEZVOLTAREA INDUSTRIEI CARBONIFERE
P entru oraşul D eva, anii de
d u p ă 3 0 D ecem brie 1947 aii
!ost an i d e adin ei prefaceri e-
conotnice, social-culturale şi
gospodăreşti. C ine nu cunoaş­
te , d e p ild ă , cu m a ra ta in a-
nii burgheziei bătrinul oraş
de la poa lele cetăfii ? G ropi şi
no/oaie, locuinţe insalubre,
stră zi nelum inate, lipsă de
can alizare şi a pă ele. Or, a s*
lă z i n im en i tiu p o a te 'tăgădui
m a rile r e a liz ă r i o b ţin u te in
anii de dem ocraţie populară,
realizări care au schim bat nu
num ai aspectu l oraşului, ci şi
via ţa oam enilor. Iată cîteva
din aceste realizări.
• P e străzile M olotov, Şa-
g u tia , E m in e s c u , 1. C r e a n g ă , făcută şi o m are dorinţă a
F. S irb u şi in p ie ţe le S ta iin
şi U nirii, care in trecu t erau
com plect desfundate, s-a tu r­
nat acum asfalt pe o supra­
fa ţă to ta lă d e 37.245 tn.p.
• T ot in a ceşti ani s-au p a ­
v a t 13.185 m .p. d e stră zi. Au
fost p a va te stră zile Tribun
S olom on , N . F ilipescu, Bari-
ţiu şi. altele.
• Ş i in ce p riveşte can ali­
zarea străzilor s-au făcut im ­
p o rta n te Lucrări. L u n g im ea to ­
tală a canalizării, introdusă
J00iaü0000cxj00000cxxxxxxxx3cxx30cxxx^300000(xx}0(xxxxxxx>000
A G IT A Ţ IA V IZ U A LA
V ncj « W W B B W W P W W P IB C W C n P B O N n O O C B B m B B W P B B K W B CSEttnOTCCflXTSTflTfZVCTmXOro BOCTBgWBCTMBmPBflBPHPWBI
n sprijinul dezvoltă
întrecerii socialiste
!n zilele acestea, întrecerea socialistă
în întreprinderi ia o amploare tot mai
mare. Insufleţiji de măreţele perspec­
tive ale dezvoltării economiei noastre
naţionale în anul 1959, expuse de to­
varăşul Gh. Gheorghiu-Dej la plenara
C.C. al P.M.R. din 26-28 noiembrie a.c.,
colectivele de muncitori, tehnicieni şi
ingineri se străduiesc să-şi realizeze cu
cinste sarcinile anuale de producţie.
întrecerea care a cuprins mii de
muncitori mineri, siderurgişti, construc­ neri să cunoască şi mai bine obiecti­ stituie un mijloc de popularizare şi sti­ sînt criticaţi cei ce se abat de la re­
tori, ceferişti şi alţi oameni ai muncii,
este manifestarea vie a patriotismului
socialist de masă. In dezvoltarea în­
trecerii socialiste un loc important îl
ocupă agitaţia vizuală. Ea este un
mijloc de întărire a legăturilor parti­
dului cu masele, de mobilizare, orga­
nizare şi educare a oamenilor muncii.
In scopul cunoaşterii temeinice de
către masele largi populare a sarcini­
lor cuprinse în expunerea tovarăşului
Gh. Gheorghiu-Dej la plenara C.C. al intrarea principală, stă un panou a'vînd obiectivului respectiv.
Miercuri 24 decembrie 1958
p e un n u m ăr d e 11 stră zi, se \
ridică acum la 3.586 m .l.
* P entru satisfacerea cerin¦ )
ţelor m ereu crescinde ale
popu laţiei, de apă potabilă, in
a n ii ca re au. trecut, s-a in tro ­
d u s a p e d u c te p e s tr ă z ile : I.
C reangă, A. M ureşan, C ălu­
g ă re a i, M olotov ş l T: S o lo ­
m on. A peducte noi s;au ihtro- (
d u s p e o lu n g iin e 'd e 1.23L m.l.- }
® P e m ajoritatea străzilor
oraşului este lum ină electrică.
Lungim ea totală a reţelei elec­
trice ex tin să în u ltim ii ani pe
un num ăr de 10 străzi se ri­
d ică la 1.674 m.l.
0 In a c e ş ti a n i a f o s t s a t i s -»
sportivilor din oraş, prin con­
struirea stadionului nou de
sub C etate, cu o tribună pen­
tru 2.700 sp ecta to ri.
° M ulte lucruri bune se pot
spune şi despre grija organe­
lor locale pentru m ărirea spa­
ţiului locativ. In această di­
recţie num ai în u ltim ii doi ani
s-au co n stru it şi d a t in fo lo ­
sinţă un num ăr de 61 aparta­
m ente, iar a lte blocuri (d e pe
s t r ..Aurel Vlaicu, P iaţa U ni­
r ii), sin t în con stru cţie.
*-/W i.
P..M.R. din noiembrie 1958, organele
şi organizaţiile de partid au luat de
îndată măsuri de popularizarea dezvol­
tării economiei noastre naţionale în a-
nul viitor, prin. grafice, diagrame, ci­
tate şi alte materiale de agitaţie vi­
zuală, care să înfăţişeze în mod su­
gestiv oamenilor muncii acest lucru.
Aceste materiale de agitaţie sînt cer­
cetate cu mult interes, deoarece ele a-
jută pe muncitori, tehnicieni şi ingi­
vele fixate de partidul nostru pentru
înflorirea ţării noastre pe drumul con­
struirii socialismului.
Acumulînd o bogată experienţă în
conducerea şi îndrumarea muncii de
agitaţie, organele şi organizaţiile de
partid din întreprinderile industriale
ale regiunii au iniţiat forme intere­
sante de agitaţie vizuală în sprijinul
întrecerii socialiste. De pildă, în Com­
binatul siderurgic din Hunedoara, la
P R O L E T A R ] D IN TO A TE ŢĂRILE, UNIŢ1-VĂ ! Adunările de dări de seamă
şi alegerea consiliilor de conducere ale gospodăriilor
colective şi întovărăşirilor — contribuţie de seamă
în întărirea economico-orgasrâatorioă a acestora
In regiunea noastră îşi des­ acestora, se va tace într-o altă
4 pagini 20 bani făşoară în prezent activitatea 61 AUREL BULGĂREA adunare generală.
gospodării colective şi 677 înto­ secretar al Comitetului regional O mare răspundere în pregă­
vărăşiri agricole , şi zootehnice.
Suprafaţa deţinută de către, a- P. M. R. tirea şi desfăşurarea adunărilor
revine organelor de partid, sfa­
cestea este de 103.942 ha. teren, turilor populare, inginerilor şi
ceea ce reprezintă 31,38 la sută tehnicienilor de specialitate.
fl M Í N T Í M P Í M A B E A din suprafaţa cooperativizabiiă au fost construite în această pe­ Pentru ca dările de seamă să
a regiunii. Producţia-marfă pro­ rioadă peste 140 grajduri şi sai­ poată oglindi problemele cele
venita din sectorul socialist are vane de mare capacitate. Este mai esenţiale din activitatea des­
» DECEMBRIE o-pondere destul de însemnată de remarcat iaptiîl că pentru făşurată, iar planurile de pro­
în economia regiunii noastre, majoritatea construcţiilor au fost ducţie să reflecte chibzuit posi­
îmbunătăţirea treptată a aprovi­ folosite materiale şi materii pri­ bilităţile de dezvoltare multilate­
Ş! I CONFERINŢEI NEMNLE (tePUT# zionării oamenilor muncii , cu me din resurse locale, iar exe­ rală a fiecărei unităţi socialite,
produse agro-alimentare este cutarea lor s-a tăcut prin mun­ va trebui dată o atenţie deose­
st'rîns legată de consolidarea şi că voluntară. bită pregătirii temeinice şi din
Cu planul anual îndeplinit dezvoltarea unităţilor socialiste, Dezbaterea în adunări genera­ timp a adunărilor.
de creşterea producţiei de ani­ le a activităţii desfăşurate pe In aqest sens este necesar să
male şi vegetală în cadrul a- timp-de un an,' constituie un fie trimişi, pentru a ajuta con­
L uni la amiază, colectivul de muncitori de la întreprinderea cestora. , eveniment de mare însemnătate cret consiliile de conducere, ac­
Bampotoc din Deva şi-a în deplinii planul de producţie pe
anul 1958, dînd primele produse în contul anului 1959. Pînă în Indicaţiile valoroase, date de pentru iiecare gospodărie agri­ tivişti competenţi, oameni de
această zi planul producţiei globale a fost îndeplinit în proporţie
de 100,75 la sută, iar Ia producţia marfă, planul a fost înde­ către Consfătuirea de ia Con­ colă colectivă şi întovărăşire. specialitate, cu experienţă în a-
plinit în proporţie de 100,53 Ia sută. stanţa au constituit un ghid de Potrivit prevederilor' statutului cest domeniu.
Printre secţiile care aii adus cea mai însemnată contribuţie preţ pentru 'activitatea organi- model, consiliile de conducere Este cunoscut că una din cau­
Ia îndeplinirea înainte de termen a planului se numără cioplito- zele principale ale nerealizării
ria, care îşi îndeplinise planul anual încă la 15 noiembrie. zaţiilor de bază ş i• a consiliilor ale unităţilor agricole coopera- în întregime a tuturor obiecti­
de conducere din unităţile socia­ ' tiste sînt obligate ,ca la, sfîrşi- velor prevăzute în planurile de
Un aport deosebit l-au adus muncitorii Iosiî Szabadoş, Ni- liste. Ele reuşesc şă îndrumé cu , tul fiecărui an să prezinte dări producţie pe anul 1958 de către
colae Munteanu şi Dionisie Heljoni de la cioplitorie, care lună mai multă pricepere şi compe­ de seamă în care să analizeze unele G.A.G. şi întovărăşiri, o
de lună şi-au îndeplinit normele în proporţie de 110-120 la sută. tentă activitatea de' producţie. activitatea desfăşurată pentru constituie faptul că cifrele din
însemnate succese au obţinut în timpul anului gateriştii Petru plan au fost stabilite de către
Ioaneş, Petru Oancea I şi Lăscuţ Băneasă, Emeric Siito de Ia Cu toate condiţiile climaterice îndeplinirea pianului de produc­
maşina de tăiat, Arcadie Tdrok, de Ia secţia mecanică şi alţii. nefavorabile;din acest an,, me- ţie. Cu . această ocazie fiecare
n* dia de gnu la hectar obţinută : colectivist şi întovărăşit este so- anumiţi tehnicieni şi puse direct
a avut de întîmpinat mari greutăţi în aprovizionarea de către gospodăriile agricole licitat a-şi spune părerea asu- în discuţia adunării generale,
cu piese şi materiale necesare bunei funcţionări a autovehicule­ fără o prealabilă consultare a
lor, colectivul întreprinderii de transporturi comerciale Hiine- colective din regiune1a fost de pra felului în care consiliul de colectiviştilor şi întovărăşirilor
doara-Petroşani nu şi-a precupeţit eforturile pentru a-şi duce cu ocazia căreia s-ar ii putut
la bun sfîrşit sarcinile de plan. Ca urmare a acestui fapt, la 1.120 kg., iar la porumb de conducere, ajutat de colectivişti tace propuneri valoroase în pri-
data de 15 decembrie, conducerea întreprinderii a raportat în­ 1.437. kg., în tim p'ce .ţăranii şu întovărăşiţi, a reuşit , să în­ vinţa folosirii cît mai raţionale
deplinirea planului pe anul curent. drume activitatea. Totoda'tă ei a tuturor resurselor şi posibili­
muncitori cu gospodării indivi­ trebuie să critice lipsurile şi să tăţilor locale existente. Avînd în
In ce priveşte indicii de bază, aceştia au fost realizaţi după duale au obţinut la gnu o pro­ facă propuneri pentru înlătura­ vedere importanţa deosebită pe
cum urmează: la tor.e — în proporţie de 101 la sută, Ia tone care o au planurile de producţie
kilometri — în proporţie de 107 la sută, iar la productivitatea ducţie medie de numai 770 kg., rea lor. în unităţile noastre cooperatiste,
medie pe tonă capacitate — în proporţie de 108 Ia sută. iar la porumb 1.250 kg. In urma faptul că dezvoltarea lor econo­
Consfătuirii d e ' la 'Constanţa' â • .Analiza, temeinică a întregii mică este condiţionată de pre­
însufleţit de acest succes, colectivul întreprinderii a hotărît crescut simţitor numărul anima­ activităţi desfăşurată de consi­ vederile acestora, este necesar ca
să muncească cu şi măi mult avînt pentru a face cu cinste lelor în G.A.G. ş i . întovărăşiri, liul de conducere, de către co­ Ia întocmirea proiectelor planu­
faţă sarcinilor trasate de şedinţa plenară a C.C. al P.M.R. din misia de revizie şi de către rilor de producţie pentru anul
noiembrie a.c. •--..... -—'¦¦¦¦- ¦¦ — :—' viitor să fie consultaţi un număr
S.M.T. precum şi alegerea orga­ cît mai mare de colectivişti şi
Succese ale muncitorilor întovărăşiţi cu experienţă, frun­
de la emailaj Manifestări culturale nelor de conducere trebuie fă­ taşi în producţie. Părerile aces­
tora să fie apoi analizate în or­
ÎNTRECERI cută într-o singură adunare ge­ ganizaţiile de partid şi numai
nerală.
D u m in ică 21 d ecem b rie a.c. a Dezbaterea pianului de pro­
avu t loc la S in tim bru fa za in- ducţie, a 1bugetului de venituri
i tercom unală din cadrul celui şi cheltuieli pe anul 1959, a con­
de-al V -lea concurs al form aţii­ tractului de lucrări cu S.M.T.-ul
şi a măsurilor organizatorice ce
lo r a r tis tic e d e a m a to ri. A u p a r ­ trebuie luate pentru realizarea (Continuare în pag. 2-a)
ticip a t căm in ele culturale din =8552-
Atelierul de emailaj de la uzi­ iară de produsele planificate, a-, S in tim b r u , G a ltiu ş i C o şla riu . IN RAIONUL SEB ES
na „Victoria“-Că’lan are un nu­ cest atelier a mai prelucrat sute S -a u c a lific a t p e n tr u , fa z a tr a ­
măr mic-de' muncitori. Datorita de maşini „Vest?.“ şi „Aragaz“, io n a lă : co ru l d in S in tim b r u , b r i­ co n tra cte a ză
bunei organizări la locurile de precum şi alte produse de larg g a d a a rtistică de a g ita ţie din
muncă, precum şi a strînsei co­ consum.
Cele mai mari depăşiri din G a ltiu , s o lis ta V ic to r ia R u s a n d e
laborări cu atelierele curăţătorie
su statul m ari c a n fitiţî d§ cerealaşi montaj, muncitorii de aici au tot cursul anului le au munci­ la căm in u l cu ltu ral S in tim bru
reuşit, lună de lună, să-şi depă­ torii Geza Groş, membru de par­ şi E m ilian C urta din G altiu. In raionul Sebeş, acţiunea de con­ să contracteze cu cooperativa din co­
şească planul de producţie. tid, Iosif Dumitru, candidat de tractare cu statul a unor caniiiăţi de mună cît mai multe produse agricole
partid, şi Mihai Rotarii. Premiera piesei cereale cît mai mari continuă cu inten­ vegetale şi animale din recolta anu­
încă de la 1 decembrie a. c. „ŞASE IUBIRI“ sitate. tntovărăşiţli hotărăsc în adunări lui viitor.
muncitorii de la emailaj lucrea­ IOAN GYURIŢA generale să vîndă statului cantităţi
ză în contul anului 1959. In a- T eatrul de sta t „V alea Jiului“ sporite faţă de anii trecuţi, fiind con­ Pe măsura posibilităţilor
corespondent din P etroşan i a p rezen ta t sîm - vinşi că ajutînd statul să asigure un lor
b ătă 20 d ecem b rie a.c., in p re ­ fond centrai de produse agricole cît
GRIJA FAŢĂ DE OM m ieră pe ţară, piesa „Ş ase iu­ mai mare, se ajută pe ei înşişi, în­ Deşi mică din punct de vedere al
biri" de A lexei A rbuzov. treaga clasă muncitoare. numărului de membri şi chiar ca su­
Grija faţă de om radical. In Valea de 140 medici, 500 prafaţă, întovărăşirea agricolă din satul
este preocuparea cea Jiului există în pre­ cadre medii şi 27 Spectacolu l m ontat in regia Fnmiaşe pe raion Reciu, comuna Gîrbova, poate consti­
mai de seamă a zent 3 spitale cu di­ farmacişti. lui C onst. D inischiotu, cu scen o­ tui un exemplu în ceea ce priveşte
partidului şi statului ferite proftle ca: in­ g ra fia lui Al. O lian , v a fi p re­ Cele două întovărăşiri agricole din contractarea cu statul a unor canti­
nostru democrat- terne, chirurgie, ge- Rezultatele fru­ ze n ta t în centrele m iniere ale satele Doştat şi Boz s-au dovedit a tăţi de cereale din recolta anului vii­
popular. nicologie, casă de moase obţinute de V ăii Jiului şi in sa tele şi ora­ fi şi în acest an fruntaşe în munca tor. Intovărăşiţii de aici au hotărît
naşteri, 8 staţii me- corpul medico-sani- şele regiunii noastre. de contractări. In adunările generale să contracteze cu statul 3.200 kg. grîu,
Dacă în trecut în tar din Valea Jiu­ ce au avut loc cu cîteva zile în urmă, 3.200 leg. porumb şi 400 kg. floarea-
Valea Jiului n-au e- dico-sanitare, 3 cir­ lui oglindesc dra­ D istribuţia este asigurată de membrii întovărăşiţi de aici au hotărit soarelui. Această cantitate poate fi
xisfat decît doar cî- cumscripţii rurale, 8 gostea cu care actorii Ana N iculescu, M ilena să .contracteze cu statul o cantitate în­ sporită, aşa cum de altfel au afirmat
circumscripţii urba­ munceşte personalul R izescu, Elena C olum beanu, lea n semnată de cereale. Din recolta anu­ chiar intovărăşiţii. In cazul cînd re­
teva unităţi sani­ ne, un S.R.C.S., un medical pentru apă­ Tom escu (A lex. Z ecu), V ladim ir lui viitor ei vor vinde în baza con­ colta va fi bună, ei sînt hofărîţi să mai
sanepid, 8 cămine de rarea sănătăţii oa­ tractului încheiat cu întreprinderea „Re­ contracteze şi alte cantităţi de cereale.
tare deservite de 17 zi, 4 sanatorii de menilor muncii. colta“ Sebeş, 40.740 kg. grîu, 44.995
noapte şi altele, de­ kg. porumb şi aproape 4,000 kg. floa- Vor livra statului 28.500
medici şi cîteva su­ servite de un număr R. BALŞAN rea-soarelui. Exemplu! întovărăşiţilor kg. cereale
rori, astăzi situaţia este urmat şi de ţăranii muncitori cu
corespondent
s-a schimbat în mod
Afişarea angajamentelor însă nu e Jarăscu şi N elu M anolescu. gospodărie individuală care au începui Membrii celor două întovărăşiri a-
totul. Agitaţia vizuală trebuie să re­ gricole din comuna Răhău s-au con­
flecte mersul întrecerii socialiste, să ••*.* <&><$}>’cat*«1&-. <sşr<L*- <&¦ ¦<L» ^ - vins de avantajele pe care le oferă
stimuleze pe fruntaşi, să le populari­ contractările de cereale cu statul. De
zeze metodele pentru ca ele să devină aceea, în cadrul unei adunări gene­
bun al întregului colectiv, să critice rale ce a avut loc nu de mult, ei au
¦G pe codaşi, pentru a obţine avîntul ge­ hotărît să încheie contracte pentru
neral. 28.500 kg. cereale (15.000 kg. grîu şi
13.500 kg. porumb), In aceeaşi aduna­
lin început bun în această direcţie
înscris pe el unul din cele mai impor­ s-a făcut la mina Lupeni. In curtea re intovărăşiţii au hotărît să contrac­
tante obiective ale întrecerii socialiste: minei s-a afişat un panou intitulat teze şl cantitatea de 1.500 kg. floarea-
realizarea planului de stat la toţi in­ „Poşta sectoarelor“ pe care zilnic sînt soarelui.
dicii, de către toate sectoarele, înainte înscrise rezultatele obţinute de diferite
de termen. In faţa secţiilor direct pro­ grupe sau sectoare fruntaşe şi se cri­ Se putea contracta mai
ductive sînt expuse panouri cu anga­ tică stările negative de lucruri care mult
jamente, unde sînt trecute cifrele şl împiedică mersul înainte al unor co­
termenele de îndeplinire a angaja­ lective. Ar fi greşit să se spună că întovă­
mentelor luate. răşiţi! din Petreşti n-au contractat cu
Ea mina Petrila există un panou statul unele cantităţi de cereale. Au
Panourile, executate frumos şi puse mare, „îndrumătorul“, pe care de ase­ contractat, dar puţin faţă de posibi­
la locurile cele mai frecventate, con­ menea, aproape zilnic sînt trecute suc­ lităţi. Întovărăşirea este puternică şi
cesele în producţie ale muncitorilor şi deci, cantitatea contractată pînă in
prezent (4.904 kg. grîu, 5.926 kg. po­
rumb şi nici un bob de floarea-soare-
lui), nu poate să satisfacă.
Faptul că aici s-au încheiat contrac­
mulare a colectivului în lupta pentru gulamentul N.T.S., de la disciplină ctc. te pentru cantităţi mult mai mici decît
realizarea cu cinste a angajamentelor De altfel în Valea Jiului, mai ales permit posibilităţile, dovedeşte că s-a
luate în întrecerea socialistă. desfăşurat o slabă muncă politică în
la exploatările carbonifere, datorită această direcţie.
In cadrul şantierelor Trustului 4 con­ specificului lor, organizaţiile de partid
strucţii Hunedoara se afişează panouri pun un accent mai mare pe confecţio­ k
Exemple pozitive despre felul cum
reprezentînd obiectivele şi termenele la narea şi expunerea anumitor materiale C o r n e l ‘A c h im , e s te m a is tr u la tu r b in e le te r m o c e n tr a le i ţăranii muncitori din raionul Sebeş au
de agitaţie vizuală, aşezate în săli de C om bin atu lu i sid eru rgic-H u n edoara. Iatări, în clişeu, execu- înţeles să răspundă acestei acţiuni pa­
care treb'uie date în folosinţă, iar la apel, în curte, în apropierea lămpăriei tin d reparafeii unei tu rbin é A .P .T .-12, A m in tim că lucrarea triotice se pot da încă multe. Este dea-
şi în alte locuri des vizitate de mineri. jmis să amintim că pînă în prezent,
I.C.S.H. există calendare ale întrece­ pe întreg raionul, s-au contractat
rii, care arată constructorilor în mod EMERIC HOROV1TZ 278.000 kg. grîu, 285.000 kg. porumb,
sugestiv, felul cum şi-au îndeplinit la 13.000 kg. floarea-soarelui şi multe alte
zi angajamentele şi ce a mai rămas
de făcut pînă la darea în exploatare a
(Conllnuare în pag. 2-a) aceasta a term in at-o cu două zile înainte de term en,