Page 80 - 1958-12

Pag. 2 D R U M U L S O eiA L ÎS M U L O I Nr, 1248

xmasuv^asssasseanc

Organizafia de b a z ă Cereţi f i librării 1 1 E 6 i U HEâ N0ASTRA
77Să cunoaştem politica
să acorde atenţia cuvenită partidului la sate“

învăţămîntuiuide partid I Broşura arată însemnătatea pe ) în 11 zile de la Simeria ia Oro!
i care a acordat-o întotdeauna par- ?
In com una M iercurea funcţio­ trebu ie s-o rezo lve, p en tru a a- i tidul nostru alianţei muncitorimii cu j Intre S im eria şi satu l U roi Sim eria, dacă a sosit sacul
n ea ză in a cest an şcolar m s is ­ sigura desfăşurarea învăţăm intu- ¦ ţărănimea muncitoare, alianţă ca re» este o d ista n ţă de circa 6 km . cu varză. ! s-a răspu n s că n u !
tem ul învăţăm în tu iu i de partid lui d e p a rtid in bune con diţiu n i. ţ' constituie chezăşia victoriei maselor f? P e această d ista n ţă s-a înre­ In ziu a d e 10 d ecem brie a în ­
două cercu ri: unul pentru stu ­ ţ asuprite asupra exploatatorilor, ţ g istra t cu cîteva zile în urm ă trebat din nou. De astădată
dierea Istoriei P .C .U .S., iar al N eajunsul cel m ai m are în ac­ ’ chezăşia victoriei socialismului. ¦ cel m ai m are record de... în­ i s-a răspuns că a sosit.
doilea este cercul de politică cu­ tivita tea acestui cerc însă este cetineală. Cei 6 km. au fost
re n tă . a ltu l: num ărul m are de cursanţi ¦ Lucrarea prezintă aspecte din j p a rcu rşi in... 11 zile . C înd to va ră şii de ia m a g a ­
care lip sesc d e la lecţii. D in 20 ' viaţa nouă, îmbelşugată ce se fău- ţ zia de m ărfuri au fost între­
P înă acum la cercul de stu ­ to va ră şi, la prim a lecţie au fo st , reşte în satele patriei noastre data- j O rgan izatorii „concursului“ baţi de ce nu au anunţat so ­
diere a Istoriei P .C .U .S. au fost p rezen ţi doar 9, iar la a doua ’ rită aplicării politicii partidului de j au fost to va ră şii de la m aga­ sirea coletului, au spu s că nu
ţin u te două lecţii. D in acest 11. A cea stă sta re d e lu cru ri nu ’ transformare socialistă a agricultu- i z ia d e m ărfu ri a sta ţie i C.F.R. era trecu t n u m ăru l d e casă in
punct de vedere situaţia este nor­ este satisfăcătoare. Intr-o bună adresă. O fi şi acesta un m o­
m ală. R ău este că nici una din m ăsură ea se datoreşte şi sla­ rii. Ea înfăţişează convingător roa- j Sim eria. „C oncurentul“ — o tiv, dar de ce nu au confir­
lecţiile predate pînă acum nu bei preocupări de care dă do­ m at sosirea coletului m ai îna­
fac p a rte din program a cercu­ va d ă biroul organ izaţiei de ba- ţdele politicii partidului la sate, de- ţ scrisoare de trăsură. inte, cînd au fost în trebaţi te ­
lui. T o va ră şu l O cta via n B reaza, ză-sast, ca re d e la d esch id erea C o n c re t: in ziu a de 21 no­
p ro p a g a n d istu l cercului, spune anului şcolar nu s-a m ai in tere­ monstrează justeţea politicii parti- lefonic ? D e altfel satu l U roi
că nu s-au pu tu t ţine lecţii pen­ sat cum se desfăşoară învăţă- iem brie 1958, din sta ţia A le­
tru că nu au m aterial bibliogra­ m întul de partid. dului, arată principalele sarcini c a -j xandria a fost expediat un nu este aşa de m are ca oa­
fic. A p ro ced a t bine in a cest caz sac cu va rză pentru tov. V icol m enii să nu se cunoască între
to va ră şu l B reazu luînd in iţia ti­ B iroul o rgan izaţiei de bază re revin oamenilor muncii din sec- j Ionescu din satu l U roi. La ei. N u e ste a cea sta o m a n ifes­
va de-a discu ta în cadrul cercu­ este d a to r să ia m ăsu rile cores­ S im eria sacul a ajuns în ziu a tare de com oditate 2 De si­
lui, expunerea to va ră şu lu i Gh. punzătoare pentru procurarea torul agricol. Broşura se opreşte în | de 29 noiem brie, adică după
G h eo rg h iu -D ej la p len a ra C.C. m aterialului. D e asem enea, el 9 zile. gur că da. Dacă conducerea
al P .M .R . d in 26— 28 n oiem brie trebu ie să tra g ă la răspu n dere special asupra sarcinilor care au î
a.c. şi in m o d sp ecia l p rin cip a ­ p e to va ră şii care lip sesc de la Ş tiin d că i-a fost expediat sta ţie i este d e acord cu noi,
lele sarcin i ce revin o rgan iza­ in văţâm tn t, m ergîn d pînă la pu ­ reieşit la Consfătuirea ţăranilor şi ^ acest colet, tov. Ionescu a
ţiilor de p a rtid din agricultură. întrebat în zilele de 5 şi 8 d e­ este bine să tra g ă la răspu n ­
T otuşi procurarea m aterialului nerea lor în d iscu ţia adunării g e ­ lucrătorilor din sectorul socialist al *
bibliografic constituie o proble­ cem brie la casa de . m ărfuri dere pe cei vinovaţi.
m ă pe care organizaţia de bază nerale pentru neîndeplinirea sar­ agriculturii, ţinută la Constanţa în j

cinii sta tu ta re de a-şi ridica ni­ aprilie a.c. pentru gospodăriile co- i

velul politic şi ideologic. lective, întovărăşirile agricole, | Serviciu pentru serviciu

S.M.T.-uri şi G.A.S.-uri, pentru ţă - j

rănii cu gospodării individuale. ţ A cest sistem îl m ai practi­ Ionici să-i trico teze ciorapul,
că în m uncă sora M aria Va- că de... o să fie recu n oscă­
80 pag. — 1 leu. »? siliu, de la secţia p ed ia trie a toare.
spitalu lu i din Lupeni. la tă
« o » « o - * « » » * . o . ,«>..*. f cum procedează. D acă vrei să C în d a ven it a doua z i la
fi bine tra ta t, s-o aju ţi la tre­ spital, sora M aria V asiliu şi-a
A d u n ă rii© d© d ă ri d e s e a m ă burile gospodăreşti. S ă luăm vă zu t „serviciul“ nerezolvat.
Ş ifon ată s-a răzbu n at pe copil.

şi alegerea consiliilor de conducere ale gospodăriilor TOATE SECTOARELE - un caz. Tov. Ioan Ionici, su­ C înd i-a da t injecţia, i-a d a ­
dor la a telieru l m ecanic al Fi­ t-o a şa ca să o... sim tă .
colective şî întovărăşirilor — contribuţie de seamă Sa nivelul celor fruntaşe laturii Lupeni şi-a internat
copilu l în sp ita l şi so ţia ca E ste cazul ca sora V asiliu
In întărirea econom ico-organizatorică a acestora Sînt binecunoscute succesele obţinu­ scăzută. Dacă în sectoarele III, IV, şi însoţitoare. Cum avea d e tri­ să fie făcu tă să... sim tă că
te anul acesta de către minerii Văii V, unde iniţiativa „Postul şi tona de cotat un ciorap, sora a „ru­ procedeul este cu to tu l nejust.
(U rm are din pag. I-a). cu prezentarea raportului în a- şi-o înscrie in întregime. Va
g a t-o " p e s o ţia to v a r ă ş u lu i /. (După corespondenţele tov.
V. IONESCU şi S. MATEI)

dunările generale, atît comisiile trebui dezbătută pe larg proble­ Jiului. Alina Uricani şi-a îndeplinit cărbune" este îmbrăţişată cu căldură

după aceasta, proiectele planu­ de revizie din G.A.G. cît şi co­ ma organizării muncii în co­ planul anual cu 55 zile înainte de ter­ de către întregul colectiv şi se reali­ Cupa „30 Decembrie“ la box
men. înainte de termen şi-au îndepli­ zează între 1,081—1,628 tone pe post,
rilor de producţie să fie supuse lectivele de întovărăşiţi însărci­ mun nu numai la principalele nit planul anual şi exploatările Lo- apoi în sectorul II, se realizează abia
nea, Petrila, Vulcan şi Aninoa- 0,990 tone. De aici se desprinde con­
spre dezbatere şi definitivare în nate cu verificarea gestiunilor lucrări ci şi la întreţinerea cul­ sa. La Lupeni, minerii extrag cluzia că, aplicării valoroasei iniţiative Din iniţiativa Comitetului re- Competiţia a dat prilejul unor
cărbune cocsificabil peste plan. Preţul „Postul şi tona de cărbune“ nu i s-a ginal U.C.F.S. s-a organizat re­ întîlniri disputate, fiind urmări­
adunările generale. vor trebui să facă propuneri co­ turilor. Aceste elemente consti­ de cost pe tona de cărbune la minele acordat încă atenţia cuvenită. cent în sala festivă a Sfatului te cu interes de un mare număr
Lonea, Petrila şi Uricani a fost redus popular orăşenesc Haţeg o com­ de spectatori. Câştigătorii cupei
In vederea realizării sarcini­ respunzătoare care să ducă la tuie condiţii esenţiale pentru a- cu 4—8 lei etc. Sectorul IV A de la mina Lupeni a petiţie de box dotată cu Cupa au fost boxerii de la Corvinu!
lor stabilite de către Consfătui­ îmbunătăţirea întregii activităţi. sigurarea întăririi continue din fost la un pas de cifra care trebuia să 30 Decembrie. La competiţie au Hunedoara. Au plăcut pentru
rea de Constanţa va trebui ca la punct de vedere economico-or- Toate aceste succese se datoresc ri­ arate că planul a fost îndeplinit. Insă luat parte echipele de box ale comportare, boxerii Balaj (Hu­
întocmirea planurilor de produc­ Adunările generale vor trebui ganizatoric a unităţilor noastre dicării continue a productivităţii mun­ atunci cînd experienţa înaintată nu colectivelor sportive Corvinul nedoara), Basarab (Vulcan) şi
ţie să fie analizate pe larg po­ să aleagă cu această ocazie în cooperatiste. cii în abataje. Plenara Comitetului ra­ este folosită cu destulă perseverenţă, Hunedoara, Minerul Vulcan şi Stoica (Brad).
sibilităţile realizării din resurse conducerea unităţilor cooperatis­ ional de partid Petroşani din iunie a.c., nici rezultatele nu pot fi cele dorite.
locale a cît mai multe construc­ te pe cei mai cinstiţi şi devotaţi Comitetele raionale de partid, analizînd succesele obţinute a stabilit In aceste două sectoare s-au extras Aurul Brad. NICU SBUCHEA
ţii, fără credite sau cu cît mai colectivişti şi întovărăşiţi, care organizaţiile de bază vor trebui că acestea pot fi dezvoltate dacă ex­ pînă la 30 noiembrie cu 780 tone de
puţine credite de stat. O atenţie au dat dovadă în tot timpul de să aibă în vedere ca întreaga perienţa înaintată se va extinde în cărbune mai puţin decît era prevăzut corespondent
deosebită trebuie acordată dez­ corectitudine şi ataşament, care activitate de pregătire şi desfă­ activitatea tuturor colectivelor de mi­ în plan, In felul acesta ele au contrn
voltării creşterii animalelor, a au luptat continuu pentru întă­ şurare a alegerilor să fie susţi­ neri. Faptul că hoţărîrilegplenareiş.sînt buit-Ta nerealizarea iniţiativei „Postul rm~-
măririi producţiei acestora prin rirea şi dezvoltarea unităţii res­ nută prin folosirea tuturor mij­ traduse în viaţă de către minerii Văii şi tona de cărbune" pe întreaga mină.
pective. loacelor de propagandă şi agita- Jiului o dovedesc rezultatele celor pes­ Această rămînere în urmă se datoreşte Şe d in fă de lucru
te 23 sectoare miniere din Valea Jiu­ şi faptului că în activitatea organiza­
o furajare mai raţională şl .prin .. In vederea închegării „unei;le-. ţişw.'care.,, ne stau la îndeţnînă. lui care au reuşit să se ridice la ni­ ţiilor de bază şi a comitetelor de sec­
aplicarea cointeresării materiale gâturi, cit mai.strânse între uni­ ¦In ...scopul, popularizării rezulta­ velul celor fruntaşe. Din abatajele a- ţie sindicale din sectoarele de mai sus,
în aşa fel ca o parte din veni­ tăţile noastre cooperatiste şi res­ telor obţinute, a cifrelor de plan cestor sectoare lunar se extrag cu această preţioasă iniţiativă nu consti­ D e curind s-a ţinut la cena­ m ai este prevăzu tă, pe lingă al­
turile colectiviştilor ce îngrijesc tul. ţăranilor cu gospodării in­ pentru anul 1959, a măsurilor 1.000—2.900 de tone de cărbune peste tuie încă o preocupare de seamă. Apli­ c lu l lite r a r „1. B. D e le a n u “ d in tele, o discu ţie teoretică despre
animalele să provină din depă­ dividuale, pentru influenţarea organizatorice propuse vor tre­ prevederile de plan. carea şi răspindirea iniţiativei „Postul A lba lu lia o şed in ţă de lucru. felul cum trebuie întocm it un
şirea .planului de producţie. Sis­ pozitivă în sensul atragerii a- bui foiiosite din plin în mod deo­ şi tona de cărbune“ este o cale sigură Cu acest prilej au citit versuri text al unei brigăzi a rtistice de
temul cointeresării materiale va cestora pe făgaşul agriculturii sebit, gazetele de perete, panou­ Rezultatele dovedesc că munca poli­ spre ridicarea tuturor sectoarelor mi­ R odica C iocotoiu, E lisabeta Io­ a g ita ţie. T ot cu a cea stă oca'zie
trebui introdus şi în sectorul socialiste, se recomandă ca la rile, staţiile de radioamplificare, tică desfăşurată de către organizaţiile niere la nivelul celor fruntaşe, spre nescu şi G. Tenie. se va prezenta un referat care
vegetal, precum şi în celelalte adunările generale de dări de lozincile scrise etc. de partid în rîndul minerilor, tehni­ ridicarea tuturor minelor din Valea Jiu­ să scoată în evid en ţă ca ra cteris­
ramuri de activitate economică. seamă şi alegeri să fie invitaţi cienilor şi inginerilor în cele 11 luni lui ia rangul de fruntaşe. In planul de m uncă al cena­
De modul în care vor fi ana­ care au trecut din acest an, pentru clu lu i lite r a r „1. B . D elean u " ticile şi im portan ta genului scurt
Comisiile de revizie din G.A.C. a participa un număr oarecare lizate şi dezbătute problemele şi, răspindirea experienţei înaintate, a fost Iniţiativa trebuie să constituie de (reportaj, schiţă).
rodnică. acum înainte unul din cele mai prin­
vor trebui să fie instruite temei­ de fruntaşi ai recoltelor bogate, legat de aceasta, înlăturate lip­
nic şi ajutate pentru a efectua care au fost cei mai apropiaţi surile existente, de modul în ca­
verificări amănunţite în scopul de unităţile socialiste şi care au re se vor lua hotăriri cit mai
informării adunărilor generale o atitudine pozitivă faţă de aces­ corespunzătoare care să poată fi Avuţia obştească
despre întreaga activitate eco- tea.
realizate cu posibilităţile reale a coiecliwişltior creşte merca

nomico-financiară. In întovără­ Cu ocazia adunărilor, acolo existente, iar pentru înfăptuirea

şiri vor fi numiţi 2-3 membri unde este cazul, va trebui luată lor să fie aleşi cei mai capabili Dar, nu trebuie neglijat faptul că cipale obiective ale întrecerii socia­ Gospodăria agricolă colectivă Dar nu numai de mărirea nu­
dintre cei mai harnici şi cinstiţi în discuţie situaţia unor colec­ şi devotaţi colectivişti şi întovă­ mai există în Valea Jiului încă 4 sec­ liste. „Petoli Sandor“ din oraşul De­ mărului de animale s-au îngri­
care să facă inventarierea tutu- . tivişti care nu au adus în gos­ răşiţi, va depinde consolidarea toare unde graficul de producţie bate va, este considerată pe bună jit colectiviştii, ci şi de asigura­
ror bunurilor, să constate dacă podărie întregul inventar viu şi şi dezvoltarea pe mai departe a pasul pe loc. Larg răspîndită şi popularizată, re­ dreptate ca una din cele mai în­ rea unor condiţii cît mai bune
acestea corespund cu registrele mort, conform prevederilor sta­ unităţilor noastre socialiste, rea­ zultatele acestei iniţiative vor constitui floritoare unităţi de acest fel pentru dezvoltarea acestui sec­
întovărăşirii, să verifice întrea­ tutului model. In întovărăşiri vor lizarea sarcinilor trasate în acest De pildă, de la 1 Ia 30 noiembrie, un preţios ajutor al muncii colectivelor din regiunea noastră. înfiinţată tor. Astfel ei au construit un
ga gestiune bănească şi modul trebui făcute recomandări ca în- sens de către Congresul al II- sectorul II de la Lonea a extras cu din cele 4 sectoare rămase încă în in anul 1952, ea s-a întărit şi siloz, un saivan, coteţe pentru
cum ea a fost mînuită de către tovărăşiţii care nu şi-au înscris lea al P.M.R. şi Consfătuirea de 114 tone mai puţin decît prevedeau urmă, astfel ca ele să se situeze de s-a dezvoltat an de an, devenind porci şi pentru găini. In această
comitetul de conducere. Odată întreaga suprafaţă de teren să la Constanta. sarcinile de plan. Cauza ? Productivi­ asemenea fn rîndul celor truntaşe. un puternic centru de atracţie privinţă merită subliniat faptul
tatea faţă de celelalte sectoare este
V. DAMIAN

C’COOOOOOOOOOCKXX XX 'O O OO OO OO OO OO O OO OO OO OO O OO OO OO O c; o o o o o o o o o o o o c o v o o o o o o o o o o o o o o q o o o o o o o o o o o o o o <XXX>OOOOC'OOOOCc>CK>0<XX>OOOOOOOOOOCKX>00 pentru ţăranii muncitori cu gos­ că cheltuielile pentru construirea
podărie individuală. Ea numără adăposturilor de animale au tost

A G IT A Ţ IA V IZ U A LĂ buie popularizată şi metoda de muncă In prezent este foarte important ca astăzi 88 familii şi o suprafaţă acoperite în cea mai mare par­
cu ajutorul căreia ei au reuşit să ob­ agitaţia vizuală să contribuie la înar­ de 230 ha. te din fonduri proprii. Momen­
ü r o r - r r r r ix . - T - ^ - r - ^ *“ * “ ’¦'•u.v iv ra i ţină rezultatele respective. Şi, în acest marea maselor de oameni ai muncii cu tan, colectiviştii mai au pentru
sens, există numeroase forme ale agi­ cunoştinţe economice, mai ales cu pri­ Oameni harnici şi hotărâţi construcţii încă 80.000 lei pe ca-
n sprijinul dezvoiîa taţiei vizuale: „telegrame“, „foi ful­ vire la căile ridicării productivităţii să-şi facă traiul cit mai bun, co­ re în primăvară îi vor folosi la
ger", „calendarul întrecerii socialiste“, muncii, ale reducerii preţului de cost, lectiviştii de aici s-au preocu­ alte construcţii necesare gospo­
întrecerii socialiste „poşta sectoarelor“ etc. Agitaţia vizuală reducerea consumurilor specifice de ma­ pai încă de la început de înflo­ dăriei.
trebuie să fie legată în mod concret terii prime etc. rirea avuţiei obşteşti. Şi-au creat
(Urmare din pag. l-a) tuturor, punîndu-i-se o tăbliţă care a- Dar in acest domeniu, ca şi în toate de brigadă, echipă şi chiar de om. Cît ferme de animale, au ridicat In acelaşi timp, colectiviştii
răta că această producţie care conţi­ formele şi mijloacele muncii de agita­ de expresive şi mobilizatoare sînt tă­ Iniţiativa organizaţiei de partid de construcţii trainice, au folosit s-au preocupat şi de asigurarea
De mult succes se bucură caricatu­ nea mai multă piatră decît cărbune ţie, este nevoie de multă operativitate. bliţele care stau puse pe maşinile frun­ la oţelăria Alartin nr. 1, de a afişa în lucrarea pămîntului metodele furajelor necesare animalelor.
rile ce apar pe panouri mari, vizibi'e a fost dată de brigada lui Vereş. Cu Dacă, spre exemplu, la Uzina „Victo- taşilor în producţie, pe care sînt scrise pe un panou costul unor materii şi ma­ recomandate de ştiinţa agroteh­ Pe lingă concentrate şi nutreţ
şi lucrate tot mai frumos şi atractiv alte cuvinte un fel de „expoziţie a re­ ria"-Călan, minele Lupeni şi Petrila, numele fruntaşilor, metodele pe care le teriale, pentru ca oţelarii să cunoască nică dobândind astfel de la an de siloz, ei au asigurat anima­
In aceste caricaturi sînt satirizaţi cei butului“, metodă folosită în Valea Jiu­ Filatura Lupeni şi altele, graficul ara­ aplică şi rezuliatele pe care aceştia le precis contribuţia lor zilnică la iefti­ la an recolte şi venituri tot mai lelor cantităţi însemnate de tri­
ce au abateri de la disciplina socia­ lui cu mult succes. Apoi şeful brigă­ tă zilnic situaţia întrecerii, la Atelie­ obţin. nirea preţului de cost al oţelului, a mari. foi, lucerna şi 2.500 kg. tăriţe.
listă a muncii, de la regulile de con­ zii a apărut şi în caricatură. A fost rele C.F.R. Simeria rezultatele întrece­ avut o mare înrîurire pozitivă la suc­
vieţuire socialistă în societate, cei care el nemulţumit şi supărat o vreme, dar rii între secţii sînt oglindite pe un In privinţa organizării agitaţiei vi­ cesele obţinute în întrecerea socialistă învăţămintele desprinse din Succesele înregistrate în a-
dau produse de proastă calitate ş. a organizaţia de bază şi colectivul în zuale, îndeosebi în ce priveşte operti- de către întregul colectiv al ofelăriei. Consfătuirea de la Constanţa — ceastă perioadă, reprezintă doar
mijlocul căruia munceşte, i-a demon­ grafic, dar numai lunar. In acest caz vitatea, există totuşi lipsuri serioase. Ia care a participat şi tov. losif
Această formă a agitaţiei vizuale are strat că, deşi e un bun miner, vina lui graficul nu mai poate fi un factor mo­ In etapa actuală, agitaţiei vizuale Szekey, preşedintele gospodă­ începutul avîntului pe care gos­
un deosebit efect educativ deoarece constă în faptul că n-a instruit tova­ bilizator şi stimulator. Muncitorii vor In multe întreprinderi, fotografiile îi revine ca principal obiectiv popu­ riei — i-au ajutat pe colectivişti
contribuie la crearea unei opinii de răşii din brigadă să aleagă cu mai să cunoască în fiecare zi rezultatul fruniaşilor de pe panou nu se schimbă larizarea largă a sarcinilor privind dez­ să muncească mai bine, să se podăria agricolă colectivă l-a
masă care dezaprobă cu tărie pe cei multă grijă piatra, pentru a asigura o muncii lor. decît Ia 3-4 luni şi mai ales în apro­ voltarea economiei naţionale pe anul preocupe cu m ai. multă atenţie
ce savîrşesc abateri sau muncesc prost pierea unor sărbători... Or, în întrece­ 1959 trasate de plenara C.C. al P.M.R. luat du.pă Consfătuirea de la
şi îi ajută să se îndrepte. Iată un e- calitate mai bună a cărbunelui. Acum, De altfel operativitatea e unul din re, între timp, apar şi alţi fruntaşi cu din 26-28 noiembrie a.c. de întărirea şi dezvoltarea avu­ Constanţa. In anul ce urmează,
xemplu semnificativ în acest sens. factorii cei mai de seamă ai agitaţiei rezultate poate şi mai remarcabile care ţiei obşteşti — izvorul propriei
acest lucru l-a înţeles întreaga bri­ vizuale. Dacă o echipă, folosind o merită şi trebuie popularizaţi. Agitaţia vizuală organizată pentru ea va cunoaşte o dezvoltare şi
La mina Uricani, la un moment dat nouă metodă de muncă, a obţinut suc­ popularizarea angajamentelor luate de lor bunăstări. Acest lucru poa­ mai mare. Despre acest lucru
s-a constatat că unele brigăzi dau gadă şi acum dă cărbune de calitate, De asemenea, în unele părţi, pentru colectivele de muncitori, ingineri şi teh­
cărbune de proastă calitate şi aceasta cese importante în producţie, acest lu­ amenajarea unui panou, grafic sau unui nicieni, în întrecerea socialistă, trebuie te ti oglindit prin faptul că, in vorbesc cifrele cuprinse în pla­
din lipsa de preocupare a oamenilor situîndu-se în rîndurile brigăzilor frun­ alt material de agitaţie vizuală (care să fie concretă. Ea trebuie să arate cu
din grupe. Astfel, după ce s-a contro­ cru trebuie fără întîrziere adus la cu­ înlîmplător vorbeşte tocmai despre ne­ cît trebuie să crească producţia şi pro­ perioada care s-a scurs de la nul de perspectivă. Potrivit ce­
lat atent încărcătura vagonetelor date taşe. cesitatea realizării de economii) unii ductivitatea muncii, cu cît. trebuie să consfătuire, gospodăria a tăcut
de grupa tov. Martin Vereş, s-a con­ noştinţa întregului atelier, şantier sau tovarăşi fac cheltuieli exagérate prin fie redus preţul de cost în ramura res­ lor aflate, numărul oilor va creş­
Cunoscînd importanţa pe care o are sector. Acest fapt constituie un puter­ ridicarea unor adevărate conslrucţii pectivă, dar să reflecte în acelaşi timp un adevărat salt in dezvoltarea
statat că unele din ele aveau un procent din zidărie, grinzi etc. care uneori stau mersul întrecerii socialiste, precum şi te la 250, al vacilor cu lapte la
mare de şist vizibil, lucru cu totul evidenţa în întrecerea socialistă, că oa­ nic stimulent nu numai pentru cei vreme destul de îndelungată nefolositc. sa. Cele mai de seamă succese 20, al scroafelor pentru produc­
neadmis. Atunci conţinutul unui astfel rezultatele obţinute încă din primele ţie la 20. In planul de perspecti­
menii vor să cunoască rezultatele ob­ popularizaţi, ci şi pentru ceilalţi mun­ Exemplu negativ poate fi dat tocmai au tost înregistrate în domeniul
de vago.net a fost deşertat în văzul „televizorul“ de la Combinatul siderur­ zile ale anului. In acest fel, agitaţia vă sînt prevăzute a se extinde
ţinute în întrecere, în cele mai multe citori care, văzînd aceste rezultate, gic din Hunedoara, confecţionat de creşterii animalelor, sector care
întreprinderi există grafice unde se pre­ tnîini pricepute, înzestrat cu un meca­ vizuală, va fi mobilizatoare, va sti­ culturile de plante tehnice, de
se vor strădui să obţină şi ei rezul­ nism semiautomat şi care s-a bucurat — pînă la consfătuire — nu era
zintă realizările diferitelor secţii, sec­ de multă popularitate atunci cînd a mula eforturile muncitorilor şi tehni­ legume şi zarzavaturi etc.
tate tot atît de bune în producţie. fost folosit. Dar acum, colectivul lui dezvoltat pe măsura posibilită­ După un calcul sumar, fondul
toare, ateliere, şantiere etc. la princi­ de redacţie a uitat de existenţa sa. cienilor pentru îndeplinirea cu succes
Odată cu popularizarea fruntaşilor <re- ţilor existente aici. In momentul de bază al gospodăriei agricole
palii !ridici ai producţiei. a sarcinilor măreţe trasate de parti­
de ţaţă gospodăria are 9 vaci colective va ajunge în anul vii­
dul nostru. tor lâ peste 1.500.000 ţaţă de
cu lapte, 15 capete tineret bovin,
1.200.000 cît este în prezent.
14 cai, 178 oi de rasă ţigaic, V. P.
1O n i , •> /-v A