Page 99 - Revista VoxLibri nr. 77
P. 99

Scriitori hunedoreni



       pasiune și cheltuind cam mulți bani pe cărți. Ceea ce pentru unii poate fi o prostie, pentru el este
       rațiune de a fi, ca singură modalitate de a ieși din criza singurătății. Condiția sa se împletește cu a
       cărții, ambii fiind valorificați ocazional, el de patroni și primar, ea de tot mai puținii cunoscători ai
       valorii livrești. Dragostea pentru cărți l-a adus aproape de un fel de singurătate, căci în prezența lor
       se definește cultural și moral. Ceea ce îi oferă lectura cărții este acea bogăție interioară care-l face
       diferit de afaceriștii Moise Moț și Domn Chinezu, lacomi și egoiști. Preferă să-i ajute pe micii
       întreprinzători, adică pe nimuruci și să facă rost de... cărți, identificând surse gratuite, de la fostele
       biblioteci ale întreprinderilor de stat la persoane particulare.
              Noii patroni ai combinatelor, interesați doar de profitul adus de fierul vechi, de cupru și de
       aluminiu, nu dau niciun ban pe cartea, pentru ei, bună doar de aruncat la gunoi. Unii particulari, cu
       podul  plin  de  cărți,  unele  rare,  poate  și  manuscrise,  găsesc  dificil  efortul  de  a  le  cerceta,
       argumentând că praful de pe ele face boală la plămâni... În prezența bibliotecii, Pavel Bucur nu mai
       este  singur.  Depășind  propria-i  condiție,  meditația  se  extinde,  aducând  în  aria  observației
       numeroase aspecte. Sunt puse în discuție megatendințele contemporane, globalizatoare, de la
       calculatoare și marketingul literar la centrele de putere și revistele literare, toate cu costurile
       aferente. În toate domeniile, inclusiv cel literar, banii vorbește!
              Puține reviste literare rezistă, fiind puternic concurate de cele online. Criticii literari de
       certă vocație sunt puțini și înscriși în sistem (o revistă, un grup dominant, o direcție sau un ONG).
       Absența timpului de a citi pentru informare și pentru analiza critică a unei opere nu-i exonerează de
       seriozitate,  competență  și  obiectivitate.  Lumea  contemporană  nu  mai  are  timp  de  lectura  ce
       presupune o prealabilă educație culturală și plăcerea descoperirii altor orizonturi existențiale. Se
       citește doar pe internet, puțin și rapid, la nivelul informației, căci divertismentul a luat locul
       literaturii și, cu toate acestea, lumea culturală va trebui să se adapteze. Firesc pentru tineri,
       procesul este mai dificil pentru pensionarii ce nu pot uita bucuria procurării și a lecturii unei cărți
       rare, plăcerea de a-i fi primul cititor, informațiile oferite ca documente istorice și religioase, politice
       și culturale etc.
              Cunoștințele acumulate prin lectura atentă îi permit autorului să devină un interlocutor
       avizat fie pe teme biblice (de la prorocirea lui Ieremia, din Vechiul Testament, la David, Natan și
       Iisus  ori  religioase,  cu  Martin  Luther  și  reformarea  bisericii  catolice  fie  pe  cele  ale  lumii
       contemporane (de la pandemie, educație și cultură la mirajul Europei și al Americii, cu migrația,
       fenomenul contemporan ale cărui consecințe ne afectează nu doar demografic).
              Cunoscută, pasiunea lui pentru cărți îl aduce mai aproape de oameni și-l obligă să participe
       la  viața  cetății,  în  diferite  ipostaze.  Mai  întâi,  un  fost  coleg  îl  solicită  să  scrie  la  o  revistă
       bucureșteană, cronici de întâmpinare. Încearcă să refuze, motivând că a citi și a colecționa cărți este
       altceva decât a scrie despre ele, mai ales că profesioniștii (critici) nu iartă și nu uită..., scriu unii
       pentru alții..., se compensează între ei și-i taxează dur pe intrușii în domeniul lor. Cronica nu este pe
       placul editorului care-i cere s-o modifice, pentru a-i da satisfacție scriitorului cu putere mare, e pe la
       organizația scriitorilor, are pile..., duce sponsorizări..., se pliază..., are influență... I se cere ca
       accentul să nu fie pus pe atmosferă și conflict, ci pe erotismul care aduce rating, cuvântul de ordine
       și de profit, de la publicitate la poezia erotică, semn al crizei spirituale în care se bălăcește cultura.
       Va modifica recenzia care va fi semnată de fostul coleg de liceu! O altă ipostază, de veche și
       cunoscută realitate, este aceea a omului avizat. O fostă colegă, Mimi Ciobanu, îi vorbise despre o
       bibliotecă mare, de la biserica evanghelică, cercetată și de profi universitari..., de prin America sau


       Vox Libri, Nr. 4(77) - 2025              97
   94   95   96   97   98   99   100   101   102   103   104