Page 59 - VoxLibri_75_2025
P. 59
Note de drum
BOGDAN BĂLĂNEAN
Geografii uitate -
La Sud de Dunăre, în tăcerea Balcanilor
e la Orșova spre hidrocentrală într-un tunel întunecat. Malul românesc se
mașina înainta pe șoseaua ce vedea ca printr-o fereastră deschisă spre altă
urmărea malul Dunării, lume, privit cumva de la balconul șoselei. În
îndreptându-se spre vama de la Porțile de Fier. copilărie, în prima excursie la Orșova, voiam
Podurile se succedau unul câte unul, peste să trec dincolo... pentru că dincolo era o zonă
micile golfuri ale lacului de acumulare, iar la necunoscută și pustie. Când te uitai la stâncile
fiecare rost de dilatație roțile izbeau metalul cu sălbatice, la drumul aflat mult mai jos pe
un clinchet sonor, repetitiv, aproape hipnotic, malul românesc și la vaporul de croazieră
un sunet care-mi plăcea atât de mult încât fără pentru turiști care lăsa o dâră în urma sa și
să-mi dau seama apăsam pedala mai adânc, vegetația submediteraneeană, realizai că e o
doar ca să-l aud din nou tot mai mai puternic, altă perspectivă a Cazanelor și pe bună
mai des și mai clar. Urmam alte mașini aflate în dreptate, pentru că zona Munților Miroc era
coloană, iar zgomotul dădea senzația că ne doar o continuare a munților de pe partea
aflam într-un tren invizibil. Apoi
am trecut Dunărea pe malul
sârbesc, mai pustiu și mai Vapor în Cazanele Dunării
sălbatic, urmând drumul de pe
clisură până la Donji
Milanovac. Drumul era liber...
O mașină ici-colo. Pe malul
românesc, Orșova se întindea pe
dealuri.
Pe partea cealaltă a
apei, stâncile din parcul național
Djerdap se ridicau abrupte, cu
umbra lor masivă căzând peste
luciul Dunării. Păreau mai
abrupte decât cele de pe malul
românesc pentru că drumul urca
la înălțime deasupra Dunării pe
un viaduct care apoi se pierdea
Vox Libri, Nr. 2 (75) - 2025 57