Page 71 - Drumul_socialismului_1988_11
        P. 71
     Pag. 2                                                                                                                                   DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 9 64t
                                                                                        Mişcarea muncitorească si socialistă din România-                                mp” 'HiamiKtgiwaaag
                                                                                           » *                                                                           I'i'ELEVim
                                                                                                                                                                         QSt^jessEsmsxsssm'.
                                                                                        continuatoarea  marilor  tradiţii  de  luptă  aie  poporului                        DUMINICA,
          lir e  c o n s u m a t o r , d a r  ş i b u n  g o s p o d a r                român pentru libertate şi independenţă într-o patrie unită                         ® 11,30 Lumea
                                                                                                                                                                            20  NOIEMBf
                                                                                                                                                                         lor * Telefilmofq
                                                                                                                                                                         ghiozdan. „Peiv<
         —  Cred  că  nu  este  ne  tare  a  fierului  vechi  şi  de   raza  oraşului,  îl  sortează   [Urmare din pag. 1)  românilor.   „Toţi   oamenii   lui,  Hunedoara,  care  pur  vacanţă". Episod:
        voie   de   multe   explicaţii   transportare  a  acestuia,  cu   cu  mijloace  proprii  şi  îl            cinstiţi,  se  spune  în  revis  tau  simbolic  steaguri  tri  12.25  Sub tricol
        pentru  a  se  înţelege  că,   mijloacele  auto  ale  între  predă'  la  centrul  din  Pe  Dacie  Română".  Reprezen  ta   „Munca",   simpatizează   colore  şi.  roşii.  „Noi,  ro  datorie  !  o  12,40
        prin   activitatea   complexă   prinderii,   la   Centrul   de   troşani  al  I.J.R.V.M.R.  De  tanţii   clasei   muncitoare,   cu   acuzaţii,   cu   poporul   mânii  din  Ungaria,  socia  satului  o  13,00
        şi  diversă,  de  realizare  a   recupera,re,  colectare,  achi  va.  Această  secţie  a  co  ziarele  muncitoreşti  au  re  suferind.   Purtarea   stăpîni-   lişti  şi  nesociialişli,  vrem   o  13,05  Album
        unui  însemnat  volum  de   ziţionare   şi   desfacere   a   lectat  şi  predat  pînă  în   levat   în   repetate   rînduri   riii  maghiare  este  nedem  unirea   tuturor   elemente  nical  *  Concer
        piese  de  schimb,  confecţii   materialelor   refolosibile   prezent  3  500  tone  oţel.   că  unii,rea  nu  este  numai   nă".    lor  româneşti,  căci  numai   prinz  *  Desene
        metalice,   repere   şi   sub-   din  Petroşani.  Unele  can  175  ton.e  fontă,  5  tone  alu  posibilă  ci  şi  logică:  „a-      astfel  sîntem  asiguraţi  că   te  *  Ţară  de  dc
                                                                                                                                   primului
                                                                                                                      Declanşarea
        ansamble   pentru   utilajele   tităţi  \ma-i  mari  se  expe  miniu,  15  tone  cupru,  iar   supra  unirii  —  se  scrie  în   război   mondial   avea   să   putem  trăi  viaţa  unuii  po  ment  poetic  *  F
        miniere  şi  de  reparaţii  ale   diază va.gonabil la C. S.  pentru   consumul   propriu   „România   muncitoare"   —   ducă  la  prăbuşirea  mari  por  civilizat",  se  spune  în   cartea Unirii * Ş
        nocstora,   I.P.S.R.U.E.E.M.                         — aproape 300 tone oţel.   toţi  românii  sînt  de  o  pă  lor  imperii,  la  făurirea  de   ziarul  „Socialistul".  De  a-   le  tinereţii  *  Mi.
        Petroşani   este   un   mare                           La   nivelul   întreprinde  rere;  întregi  rea  ţării  e  do  noi  state  naţiontale  în  ră  semenea,  Congresul  Parti  mici  ai  ecran
        consumator  de  metal  —      I.P.S.R.U.E.E.M.       rii,  bilanţul  „la  zi"  al  ac  rinţa   comună   a   tuturor   săritul  Europei.  Acest  pro  dului  Social-Democrat  din   Din  cununa  cin
        profite  de  oţel  şi  table  de   PETROŞANI         tivităţii  de  colectare,  sor  cetăţenilor".        ces  revoluţionar  va  fi  sus  Ardeal  (din  ianuarie  1919)   românesc  *  Te
       diferite   dimensiuni,   sirenă                       tare  şi  expediere  a  fieru  Politica   reacţionară   a   ţinut  ca  scop  al  mişcării   şi  Banat,  ţinut  la  Sibiu,   *  Ritm  şi  melo
       de  cupru,  cabluri  etc.  —                          lui  vechi  spre  întreprinde  autorităţilor   austro-niagare   socialiste   şi   muncitoreşti   declară  că:  „...este  în  de  formaţia „Star 2l
       sublinia  ec.  Ioan  Ghinea,   Hunedoara,  iar  altele  in  rea  judeţeană  de  profil  şi   de  interzicere  şi  suprima  pînă  la  victoria  deplină  de   plin  acord  cu  ţinuta  dele  Secvenţa telespec
       director  adjunct  al  unită-   tră   în   consumul   propriu   spre   oţelăniile   Hunedoa  re   a   tuturor   drepturilor   la 1 decembrie 1918.  gaţilor   social-democraţi,   lui  •  15,00  Incli
           ;
        t  ■ .  Dar  colectivul  nostru   al  unităţii  •  începînd  din   rei  înscrie  mai  mult  de   românilor,  represiunile  gu        care  la  Adunarea  Naţiona  programului  o
       nu  se  mulţumeşte  doar  cu   trimestrul   al   II-lea   a.c.,   6  000  tone  —  cu  2  000  tone   vernului  maghiar  împotri  La  Alba  Iulie,  capitala   lă  din  Alba  Iullia,  în  con  Telejurnal o 19,2
       această  calitate.  El  ştie  că   I.P.S.R.U.E.E.M.   Petroşani   peste   sarcinile   planificate.   va   memorauidiştilor,   în  Unirii   tuturor   românilor,   cordanţă  cu  voinţa  între  tarea României,
       pentru  a  consuma  trebuie   a   organizat,   cu   sprijinul   Posibilităţile  sînt  însă  mai   cercarea   de   maghiarizare   începînd  cu  27  noiembrie,   gului  neam  românesc,  au   giul ţării conducă
       si   şi   economisească,   să   Combinatului   minier   Va  mari  şi  se  materializează   forţată   a   românilor   au   soseau  zilnic  delegaţi  pen  votat  pentru  unirea  tutu  iubit  ®  20,30  Fi
       Gospodărească  atent  fieca  lea  Jiului,  Secţia  de  recu  cu  consecvenţă  şi  răspun  determinat  un  val  de  pro  tru  Marea  adunare.  Au  so  ror românilor".  tistic. „Acordaţi <
       re  bucată  de  metal.  Ca  ur  perare   şi   revalorificare   dere   muncitorească,   pa  teste,  de  solidaritate  una  sit  1  228  de  delegaţi  a-       stanţe atenuante?
       ma  re.  comitetul  de  partid,   Vulcan,   care   colectează   triotică.        nimă  cu  memora  ndiştii   leşi  atît  în  circumscripţii  în  acest  mod,  marea  u-   ducţie a Casei de
       consiliul   oamenilor   mun  fiorul  vechi  din  toate  u-                      luptători pentru drepturile  le  electorale,  cît  şi  dele  niire  din  1918  a  încununat   Trei.  Premieră  \
       cii,   comitetul   sindicatului   niilăţile economice de pe  DUMITRU GHEONEA                                gaţi  ai  tuturor  organiza  lilpta  de  veacuri  a  po  21,50 Telejurnal t
       urmăresc   perseverent   şi                                                                                 ţiilor   politice,   economice,   porului  român  pentru  li  Închiderea progro
       exigent  modul  în  care  este                                                                              culturale,  religioase  şi  mi  bertate,   independenţă   şi   LUNI,
       folosit  metalul  în  secţiile                                                                              litare.  Au  fost  prezenţi  150   unitate.  Ea  a  fost,  aşa  cum   21  NOIEMBP
       întreprinderii,  ca  şi  înfăp                                                                             de  delegaţi  ai  social-de-   arată  .  secretarul  general   o 19,00 Telej<
       tuirea  sarcinilor  de  recu                                                                               mocraţilor  care  au  repre  al   partidului,   tovarăşul   19.25  Industria
                                                                                                                                              Ni  colac  Ceauş  eseu,  „rodul
       perare  şi  revalorificare  a                                                                               zentat  peste  70  000  de  mun                      grame prioritare '
       fierului   vechi   în   propria                                                                             citori   organizaţi.   Printre   luptei  întregului  popor  în  Ştiinţa rventru
                                                                                                                                              sufleţit  de  năzuinţa  secu
       activitate   ori   de   predare                                                                             aceştia  erau  FLuieraş,  Al-                         20,15 C ‘orii al
       a   cantităţilor   contractate                                                                              ban-i  T.,  I.  Jumanea,  E.   lară  a  unităţii,  de  holărî-   de au MT»
                                                                                                                                                       a
                                                                                                                                                  de
                                                                                                                                                          împlini
                                                                                                                                                                  visul
                                                                                                                                              rea
       către   întreprinderea   jude                                                                              Isoc,  C.  Flec  şi  alţii.  Au   pentru  care  au  luptat  şi   folcloric
       ţeană   de   specialitate   —                                                                               participat   delegaţii   ale   s-au   jertfit   atîtea   gene  21,00 Programul
        I.J.R.V.M.R. Deva.                                                                                         muncitorilor  de  la  Reşiţa,   raţii de înaintaşi".  ganizare şi mode
         Cîteva  modalităţi  de  ac                                                                               Zlaitna, Brad, Valea Jiu                             a  localităţilor  e
       ţiune  sînt  demne  de  rele                                                                                                                                     Confruntările d(
       vat  :  o  în  toate  secţiile  şi                                                                                                                                din lumea conte
       atelierele  în  care  se  lu                                                                                 BAIA DE CRIŞ Pi*!ll âCMziţU                         nă ® 21,35 Ce-ţi
       crează  cu  cantităţi  apre                                                                                                                                      eu ţie, dulce R<
       ciabile  de  metal  —  de  la                                                                                                                                     Versuri patriotic
       Petroşani,   Livezeni,   Vul                                                                               se poate îaee mai mult                                voluţionare  e
       can  şi  Paroşeni  —  există                                                                                                                                      Telejurnal  o  22
       locuri  destinate  special  de                                                                               Comuna  Baia  de  Criş   nalo,  carne  de  iepure,  fin   chiderea progra
        punerii   de   scurtături   şi                                                                             numără  peste  4  000  de  lo  şi alte produse.
        resturi  de  profile  şi  table                                                                            cuitori,  ceea  ce  înseamnă   Desigur,  având  în  vede
        rezultate  din  procesele  de                                                                                                         re  faptul  că  toate  satele   :CSNE!VSA
        producţie,  precum  şi  con                                                                               peste  1  400  de  gospodării.   comunei   sînt   cooperativi-
        tainere  în  care  sînt  depo                                                                             Toate  cele  9  sate  a.le  sale   zate,   contribuţiile   acestora   D 12 V A :   Răi
        zitate,  pe  sortimente,  me                                                                              sînt  coopera  ti  vria  te,  iar   la  fondul  de  stat  nu  sînt   Paniere! Roz (
        talele   neferoase:   cuprul,                                                                              agricultura   cooperatistă   a                        In fiecare zi mi-
                                                                                                                                                                         line (Arta); Ja
        plumbul,  aluminiul,  bron                                                                                                           de  neiuat  în  seamă.  Tova  şi jandarinerivelc
        zul  etc.  o  Periodic,  la  ni                                                                           comunei  aduce  o  contribu  răşa  Tecla  Meltiş,  vice  ia sporturilor
        velul  întreprinderii,  se  or                                                                            ţie   însemnată   ia   fondul   preşedinte  al  Biroului  e-   HUNEDOARA: I
        ganizează acţiuni de colec                                                                                de  stat  şi  de  autoapro-   xecutiv   al   Consiliului   în familie .(Mc
                                                                                                                                                                         A): Detaşamente
                                                                                                                   vizii.onare.   De   asemenea,   popular  comunal,  ne  in  cordia (Slodern
                                                                                                                                                                         Agentul straniu (
                                                                                                                   gospodăriile   individuale   formează  de  pildă,  că  în   PETROŞANI:
               Angajare exemplară,                                început promiţător                               ale   cooperatorilor   îşi   au   anul  1987  s-au  încheiat  cu   (Parînr Dum   Noii
                                                                                                                                                                         familii
                                                                                                                   aportul   Lor   la   livrarea   populaţia  convenţii  pentru   Zîrnbet   io r<
                                                                                                                                                                         rea); LUi—NI:
           unanimă pentru realizarea                             (Urmare din pag. 1)    Ioan  Şuiagă,  Lucreţia  Gri-   produselor  contractelor   eco  a  se  prelua  prin  sistemul   cîntecelor (Ci
                                                                                                                                        fac
                                                                                                                                care
                                                                                        şovan  şi  Viorica  Madrea
                                                                                                                   obiectul
                                                                                        s-au  dovedit  interesaţi  de   nomice   cu   întreprinderile   achiziţiilor  10,4  tone  car  VULCAN; Alo.
                                                                                                                                                                         zii străbunica
               unor producţii sporite                        iar  celălalt  pentru  cei  ce   organizarea   muncii,   im  prelucrătoare. Aceasta do-  tofi. Faptul că s-au pre-  rul): LONEA: I
                                                             muncesc  în  zootehnie,  ce-i   portanţa  efectuării  lucrări                                              iubire — seriile
                                                                                                                                                                         norul): PETR1L
                                                             cuprinde  pe  toţi  cei  ce-şi   lor  de  pe  ogoare  la  timp                                              la tinerilor
               de energie                                    desfăşoară   activitatea   în   şi  de  bună  calitate  ş.a.  Cei   La fondul de stat şi de                 (Muncitoresc):
                                                             acest  sector.  Pentru  fie  din  zootehnie,  Ioan  şi  Mă-    autoaprovizionare — produse                 SA: Anotimpul
                                                                                                                                                                         (Muncitoresc); l
           (Urmare din pag. 1)     zanul  tur.  3,  pentru  asigu  care  cerc  s-au  stabilit  te  riuţa   Sas,   Lucreţia   şi                                        Cetatea ascunsă
                                   rarea  în  condiţii  optime  a   me  specifice  profilului  de   Gheorghe  Dumitru  etc.  —       cît mai multe !                     zat) ; BRAD: i
                                                                                                                                                                         samurai — ser:
                                   căldurii  şi  apei  necesare   activitate.  Ne  străduim  să   au  ridicat  probleme  refe                                           (Steaua roşie);
        formaţie protecţii staţii);  în   sezonul   rece   pentru   imprimăm  dezbaterilor  un   ritoare  la  buna  furajare  şi              luat   11,7   tone   vădeşte   BARZA: paradi
                                                                                                                                                                          (M 1 n e r ti I) ;
        •   Crearea  unor  condiţii   Valea  Jiului  (ing.  Alexan  caracter  viu  şi  concret,  în   îngrijire  a  animalelor  pen  vedeşte  preocuparea  orga       TIE: Rezervă i
        mai  bune  (concret,  un  spa  dru   Flaidăr,   directorul   aşa  fel  îneît  să  se  acumu  tru  obţinerea  de  producţii   nelor  locale  de  partid  şi  de   preocupare  din  partea  con  (Patria); Glis
        ţiu   corespunzător)   pentru   U.E.  Paroşeni);  •  Organi  leze  maximum  de  cunoş  ridicate  de  lapte  şi  carne.   stat  pentru  creşterea  po  ducerii  C.P.A.D.M.  în  ace  seriile I—II (
        activitatea   de   recondiţio-   zarea  temeinică  a  întregii   tinţe.  în  acest  scop  apelăm   Toate  problemele  au  pri  tenţialului   productiv   al   laşi  timp  însă  trebuie  avut   GEOAG1U-BÂI:
                                                                                                                                                                         portul — ser
        nare  a  pieselor  (Octavine.   activităţi,   întărirea   ordinii   la   material   didactic,   la   mit răspunsurile cuvenite.  fiecărei gospodarii.            (Centrul de ci
        Negru,  maistru  la  atelie  şi  disciplinei,  ridicarea  ni  planşe,  grafice,  de  .  care   ;  ;S-a  arătat  că  arăturile  a-   în  vedere  că,  raportat  la   creafle „Cîntar
        rul  mecanic);  •  Realizarea   velului  dc  pregătire  pror   dispune  punctul  de.  docue   dînci  de  toamnă  s-au  efoc-   O  altă  cale  a  contribu  numărul  de  familii  pe  co  nici"); haţeg
                                                                                                                                                                         fericită (Dacia)
        în  „foc  continuu"  a  repa  fesională  a  oamenilor,  în  montare al unităţii,  j'  tuait  în  epoca  optimă  şi  la   ţiei  la  fondul  de  stat  şi  de   mună,   această   cantitate   Răzbunarea
        raţiilor   energetice   (mg.   tărirea  continuă  a  activi  Recent  a  avut  loc,  ;  la   nivel  calitativ  înalt,  că  se   autoaprovizionare  este  cea   reprezintă  cârca  9  kg  pe   CALAN :   Ri
        Adrian  Rovinaru,  directo  tăţii  politico-ed-ucative  (co  cele   trei   cercuri   de   la             a  schimbului  de  mărfuri   familie.   Convenţiile   care   Sfîntului (Centr
                                                                                                                                                                         tură şl creaţie
        rul  A.C.M.R.U.E.);  •  Fo  lonel  ing.  Mircea  Câm  C.A.P.  Lăpuşnic,  dezbate  acţionează   pentru   aplica  prin   magazinele   săteşti;                 României"); !
        losirea  eficientă  a  timpu  pean);   •   în   comparaţie   rea  primei  teme  intitulată   rea   îngrăşămintelor   me             s-au  încheiat  n-au  jepre-r   Sania albastră
        lui  de  muncă  (Viorica  Dan.   permanentă  cu  alte  uni  „Obiectivele  noii  revoluţii   nite  a  spori  rodnicia  pă  produse  agricole  în  schim  zentait  în  întregime  posibi  ILIA: Clprian
                                                                                                                                                                         cu — 'seriile 1
        electrician la A.C.M.R.U.E.):  tăţi   energetice   bune   ale   agrare".  întrucât  tema  este   mântului.  Cerealele  păioa-   bul  unor  mărfuri  indus  lităţile  gospodăriilor  popu  minai
        •   Pînă  la  finele  lui  1988   ţării,  să  fie  îmbunătăţită   cuprinsă  în  programa  ce  se  au  fost  însămânţate  in   triale  sau  alimentare  in  laţiei.
        vor  fi  recuperate  restan  activitatea   de   producţie   lor  trei  cercuri,  dezbate  perioada  stabilită  şi  evo  dustrializate.  în  ce  fel  este   La   achiziţionarea   iepu
                                                                                         luează  bine,  asigurând  u-se
        ţele   valorice,   la   nivelul   proprie   (dr.   ing.   Florea   rea  s-a  făcut  cu  toţi  cei   astfel  condiţii  pentru  rea  folosită  la  Baia  de  Criş   Vreme
        planului   (mg.   Gheorghe   Bore.ş,  directorul  I.E.  De  înscrişi  în  învăţământul  a-   lizarea  în  anul  viitor  a  u-        rilor  de  casă  comuna  a
        Şerban,  şeful  Brigăzii  De-,   va).                 grozootohnic.  Coi  doi  lec                        această  cale  de  sporire  a   avut   un   plan   însemnat,   rentru azi :
        va  a  Antreprizei  Energo-   Au  mai  fost  şi  alte  pro                      nor  recolte  superioare  la   contribuţiei   gospodăriilor   contîndu-se   pe   prevederi  fi umedă şl v
        montaj  Oradea);  •  Cadrele   puneri  interesante.  Ne  o-   tori  —  Gheorghe  Taşcov  şi   unitatea  de  suprafaţă.  în   populaţiei   la   fondul   de   le   programelor   speciale   tr-un proces
                                                                                                                                                                         Cerul va f
        tehnico-in.ginere.şti   trebuie   priim  cu  enumerarea  lor   Maria  Tomuţa,  şefa  fermei   zootehnie  nivelele  planifi  stat  ?  La  conducerea  coo  privind   dezvoltarea   pro  noros. Pe alo
                                                                                         cate  la  furaje  pentru  vii
        să  aibă  posibilitatea  de  a   aici.   Centrala   industrială,   zootehnice  —  au  prezentat            perativei  de  producţie,  a-                         semnala preci
                                                                                                                                                                         te la începui
         rezolva  probleme  grele,  de   ministerul   de   resort   au   pe   larg   obiectivele   noii   toarea   stabulaţie   au   fost     ducţiei  agricole.  S-a  pre  domb.ant sut
        cercetare  a  activităţii,  nu   datoria  de  a  sprijini  mai   revoluţii   agrare,   sarcinile   substanţial   depăşite   la   chizlţii  şi  desfacerea  măr  dat o cantitate simbolică.  ninsoare, avii
        să  se  ocupe  de  probleme   mult  activitatea  I.E.  Deva.   ce-i  revin  unităţii.în  1989,   toate  sortimentele,  ceea  ce   furilor  aflăm  că  pe  10  luni   Iată  de  ce  afirmam  în   ractcr de a:
        ce  cad  în  sarcina  maiştri  de  a  ţine  seama  de  propu  cel  de  al  IV-lea  an  al  ac  permite  o  bună  furajare  a   din  an,  prin  acest  sistem   titlul  acestor  rînduri  că  şi   tul va suf
                                                                                                                                                                          cu intensifici
        lor   sau   supraveghetorilor   nerile   făcute,   în   scopul   tualului  cincinal,  ca  şi  căi  animalelor,   sporirea   con  comuna   a   participat   la   la 40—50 km/
        (Livi-u  Marc,  operator  chi  creşterii  producţiei  de  e-   le  de  creştere  continuă  a   tinuă  a  producţiilor  zoo  fondul  de  stat  cu  560  kg   plin   sistemul   achiziţiilor   torul nordic,
                                                                                                                                                                          turilo minimi
        mist);  •  Completarea  nu  nergie   electrică,   pentru   producţiilor  vegetale  şi  a-   tehnice.  în  aceste  zile  se            comuna  Baia  de  Criş  îşi   prinse între
         mărului  necesar  de  opera  realizarea  unui  climat  e-   nimaliere.   Li   s-a   vorbit   lucrează  la  fertilizarea  or  carne  de  pasăre,  28  000   poate  spori  contribuţia  la   minus 2 grn
                                                                                                                                                                          maxime între
         tori  la  cazane  (Ioan  Cle.şiu,   fervescent   de   muncă   şi   cursanţilor  concret,  pe  în  ganică  şi  chimică  a  tere  bucăţi  ouă,  570  kg  miere   fondul  de  stat  şi  de  auto-   5 grade. I
        maistre   termoenergetic)   ;   reaşezarea   acestei   impor  ţelesul  tuturor.  Au  urinat   nului,  activitate  ce  cunoaş  de  albine  şi  11,7  tone  car  apro vizionare.  neaţa ceată,
         0   Terminarea,   cu   orice   tante  întreprinderi  energe                                               tofi.   S-au   mai   predat                           de serviciu
         preţ,  pînă  la  1  decembrie   tice  printre  ceie  mai  pu  apoi   dezbaterile.   Maria   te,  de  asemenea,  o  bună                       ION CIOC LEI      doreseti).
         a.c., a reparaţiilor la ca  ternice ale ţării.      Şuiagă, Graţiela Popa,     organizare şi desfăşurare.  la achiziţii plante medici-





